Glicemie: valori normale, hipoglicemie, hiperglicemie

Rezumat: Glicemia reprezintă concentrația glucozei în sânge, principala sursă de energie a organismului.

Articolul explică valorile normale, inclusiv tabelul cu valorile glicemiei la adulți, diferențele dintre glicemia à jeun, postprandială, aleatorie și testul de toleranță la glucoză.

Mare, poate duce la complicații cardiovasculare, renale, oculare și neurologice - scăzută, poate provoca amețeală, confuzie, convulsii sau pierderea cunoștinței.

Verificarea regulată, o dietă sănătoasă și medicamentele recomandate ajută la prevenirea problemelor zilnice și la controlul diabetului. Este important să urmezi sfaturile medicului specialist.

1. Despre glicemie
   a. Ce este glicemia?
   b. Valorile glicemiei în funcție de vârstă
   c. Tipuri de testări ale glicemiei
   d. Aparate și teste pentru măsurarea glicemiei
   e. De ce fluctuează glicemia în timpul zilei?
   f. Cum influențează sănătatea nivelul glicemiei?
2. Glicemia ridicată sau hiperglicemia
   a. Afecțiuni și alte cauze ale creșterii glicemiei peste pragul normal
   b. Persoanele predispuse la hiperglicemie
   c. Simptomele unui nivel crescut de glicemie
   d. Riscurile unui nivel crescut al glicemiei
   e. Tratarea unui nivel crescut al glicemiei
   f. Modul de prevenție pentru creșterea nivelului glicemiei peste limitele normale
3. Glicemia scăzută sau hipoglicemia
   a. Afecțiuni și alte cauze ale scăderii glicemiei sub pragul normal
   b. Persoanele predispuse la hipoglicemie
   c. Simptomele unui nivel scăzut de glicemie
   d. Riscurile unui nivel scăzut al glicemiei
   e. Tratarea unui nivel scăzut al glicemiei
   f. Modul de prevenție pentru scăderea nivelului glicemiei sub limitele normale
4. Concluzie

STUDIU SCLEROZĂ SISTEMICĂ (SCLERODERMIE)

1. Despre glicemie

Persoanele cu diabet trebuie să înțeleagă valorile glicemiei, deoarece aceasta este o parte esențială a modului în care fiecare pacient își poate ține diabetul sub control.

Glicemia reprezintă concentrația glucozei în sânge. Zahărul din sânge provine din alimentele pe care le mâncăm și este principala sursă de energie a corpului nostru. Sângele transportă glucoza către toate celulele corpului, pentru ca aceasta să fie folosită că energie.

b. Valorile glicemiei în funcție de vârstă

Pentru majoritatea indivizilor sănătoși, limitele normale ale glicemiei sunt următoarele:

între 72 și 108 mg/dl, pe nemâncate;
până la 140 mg/dl, la două ore după masă.

Pentru persoanele cu diabet, limitele normale ale glicemiei sunt următoarele:

înainte de mese: de la 72 la 126 mg/dl, pentru persoanele cu diabet de tip 1 sau diabet de tip 2.
după mese: sub 162 mg/dl pentru persoanele cu diabet de tip 1 și sub 153 mg/dl pentru persoanele cu diabet de tip 2.

În ceea ce privește nou-născuții până la copiii de 5 ani, valoarea normală este de la 100 la 200mg/dl. Pe nemâncate, ar trebui să fie aproape 100 mg/dl. După masă și înainte de culcare ar trebui să fie aproape de 200mg/dl.

Pentru copiii cu vârste între 5 și 11 ani, glicemia normală are valori cuprinse între 70 și 150 mg/dl. Pe nemâncate, trebuie să fie aproape de 70 mg/dl, iar după masă și înainte de culcare, ar trebui să fie aproape de 150 mg/dl.

În cazul copiilor de 12 ani sau peste această vârstă, glicemia normală are valori similare cu cele ale adulților.

Iată tabelul cu valorile glicemiei la adulți:

valori normale glicemie

valori normale glicemie diabet

c. Tipuri de testări ale glicemiei

Glicemia à jeun – se măsoară dimineața, pe nemâncate, după 8-12 ore fără alimente.
Glicemia postprandială – se măsoară la 2 ore după masă, pentru a vedea cum răspunde organismul la alimente.
Glicemia aleatorie – se măsoară în orice moment al zilei.
Testul de toleranță la glucoză – presupune măsurarea glicemiei înainte și după consumul unei băuturi cu glucoză.
Hemoglobina glicată HbA1c – arată media glicemiei din ultimele 2-3 luni.
Monitorizarea continuă a glicemiei – se face cu un senzor care măsoară glicemia la intervale scurte, pe parcursul zilei și nopții.

d. Aparate și teste pentru măsurarea glicemiei

Pe piață există o paletă largă de aparate de măsurat glicemia (glucometre), pe care pacienții cu diabet le pot folosi acasă, ori de câte ori le-a recomandat medicul. Frecvența testărilor poate varia, în funcție de tipul de diabet de care suferă pacientul.

De exemplu, în cazul diabetului de tip 2, medicii recomandă ca pacienții să își măsoare glicemia o dată înainte de masă și la două ore după masă. În cazul diabetului de tip 1, pacienții ar trebui să o măsoare mai des, înainte și după mesele principale.

e. De ce fluctuează glicemia în timpul zilei?

Fluctuațiile hormonale (cauzate de boală, rănire, o intervenție chirurgicală, stresul emoțional, menstruații și menopauză) pot afecta nivelul glicemiei.
Stresul fizic sau emoțional declanșează eliberarea unor hormoni, care adeseori provoacă hiperglicemie.
Chiar dacă o persoană nu are diabet, se poate confrunta cu hiperglicemie în episoadele grave de boală.
Și îndulcitorii artificiali pot modifica răspunsul organismului la glucoza din sânge, arată studiile, iar deshidratarea o poate crește.
Unele medicamente (contraceptivele, anumite antidepresive și antipsihotice, unele diuretice și descongestionante nazale) pot cauza valori mai mari ale glicemiei.

f. Cum influențează sănătatea nivelul glicemiei?

Organismul nostru creează glucoză prin faptul că digeră o parte din alimente și le transformă în glucoză, care circulă în fluxul sangvin.

Glucoza este astfel folosită ca energie. Iar cantitatea de care nu este nevoie pentru a alimenta imediat organismul este depozitată în celule, pentru ca glucoza să fie folosită mai târziu. Însă prea multă glucoză în sânge poate fi dăunătoare.

2. Glicemia ridicată sau hiperglicemia

a. Afecțiuni și alte cauze ale creșterii glicemiei peste pragul normal

Diabetul poate diminua drastic efectele insulinei asupra organismului, fie pentru că pancreasul nu poate produce o cantitate suficientă de insulină (diabetul de tip 1), fie pentru că organismul este rezistent la efectele insulinei sau nu produce suficientă insulină pentru a menține un nivel normal al glucozei în sânge (diabetul de tip 2).

Drept rezultat, glucoza tinde să se acumuleze în sânge, deci se instalează hiperglicemia și poate atinge niveluri mari și periculoase dacă nu este tratată în mod corespunzător.

Insulina și alte medicamente prescrise de medic sunt variantele folosite pentru a o reduce. Astfel, cauza cea mai mare a hiperglicemiei are legătură cu pierderea celulelor care produc insulină (din pancreas) sau dacă organismul dezvoltă o rezistență la insulină.

Alte cauze pentru care se poate instala hiperglicemia sunt:

pacientul a ratat o doză din medicamentul prescris pentru diabet (tablete sau insulină);
pacientul a consumat mai multe grame de carbohidrați decât pot organismul sau medicamentele să țină sub control;
pacientul este stresat din diverse cauze;
pacientul a făcut o infecție;
pacientul este inactiv din punct de vedere fizic sau face exerciții fizice prea rar;
pacientul ia parte la o activitate fizică intensă, mai ales când nivelul glicemiei este ridicat și nivelul insulinei este scăzut.

b. Persoanele predispuse la hiperglicemie

Hiperglicemia cronică ce persistă chiar și în perioadele în care persoana nu a mâncat mai multe ore la rând este cel mai frecvent cauzată de diabetul zaharat.

Hiperglicemia intermitentă poate fi prezentă în stadiile de prediabet.

Episoadele acute de hiperglicemie, fără o cauză evidentă, pot indica dezvoltarea diabetului sau faptul că persoana are o predispoziție pentru diabet.

Anumite medicamente cresc riscul de hiperglicemie (inclusiv corticosteroizii, medicamentele beta-blocante, unele diuretice, inhibitorii de proteaze etc.).

Un procent mare de pacienți care suferă un infarct miocardic sau un accident vascular cerebral pot dezvolta hiperglicemie, chiar în absența unui diagnostic de diabet.

c. Simptomele unui nivel crescut de glicemie

senzație intensă de sete;
dureri de cap
dificultăți de concentrare;
vedere încețoșată;
urinări frecvente;
oboseală (persoana se simte slăbită, istovită);
pierdere în greutate;
o valoare a glicemiei mai mare de 180 mg/dl.

Hiperglicemia continuă poate duce și la alte simptome:

infecții vaginale și infecții cutanate;
tăieturi și răni care se vindecă foarte lent;
vederea se înrăutățește;
nervii se deteriorează, ducând la picioare reci și dureroase sau picioare amorțite, pierderea părului la nivelul membrelor inferioare sau disfuncții erectile;
probleme ale stomacului și intestinului, cum ar fi constipația cronică sau diareea;
deteriorarea ochilor, vaselor de sânge sau a rinichilor.

d. Riscurile unui nivel crescut al glicemiei

Hiperglicemia netratată poate cauza numeroase complicații pe termen lung, cum ar fi:

boli cardiovasculare;
leziuni la nivelul nervilor (neuropatie diabetică);
leziuni ale rinichilor (nefropatie diabetică) sau insuficiență renală;
deteriorarea vaselor de sânge ale retinei (retinopatie diabetică), care are potențialul de a duce la orbirea pacientului;
cataractă (opacifierea cristalinului), boală care poate duce la orbire totală sau parțială;
probleme ale picioarelor, cauzate de deteriorarea nervilor sau de fluxul sangvin scăzut la nivelul membrelor inferioare-toate acestea pot duce la infecții grave, iar în unele cazuri severe, la amputarea piciorului;
probleme ale oaselor și ale articulațiilor;
probleme ale pielii, inclusiv infecții bacteriene, infecții fungice și răni care nu se vindecă;
infecții la nivelul dinților și gingiilor.

e. Tratarea unui nivel crescut al glicemiei

Medicul poate sugera următoarele tratamente:

Pacientul să fie mai activ din punct de vedere fizic: exercițiile fizice regulate sunt un mod eficient de a controla glicemia. Cu toate acestea, pacientul nu trebuie să facă exerciții dacă cetonele sunt prezente în urină. Acest factor poate face ca glicemia să crească și mai mult.
Pacientul trebuie să își ia medicamentele exact așa cum i-au fost prescrise. Dacă are episoade frecvente de hiperglicemie, medicul poate ajusta doza sau momentul din zi la care se administrează medicamentele.
Urmarea unui plan alimentar special conceput pentru pacientul diabetic; ajută dacă pacientul mănâncă mai puțin și evită băuturile îndulcite.
Verificarea glicemiei. Este important ca pacientul să își monitorizeze glicemia, întocmai cum a fost învățat de medic. În cazul unei boli, trebuie testată mai frecvent sau dacă pacientul are motive de îngrijorare legate de hiperglicemia severă sau hipoglicemie.
Pacientul ajustează dozele de insulină pentru a ține sub control hiperglicemia. Ajustările făcute în ceea ce privește planul de tratament cu insulină sau un supliment cu insulină cu acțiune pe termen scurt pot ajuta pacientul să țină sub control episoadele de hiperglicemie.

f. Modul de prevenție pentru creșterea nivelului glicemiei peste limitele normale

Următoarele sugestii pot ajuta pacienții să își mențină glicemia în intervalul stabilit ca obiectiv și să prevină astfel episoadele de hiperglicemie:

adoptarea unui plan alimentar pentru diabet - dacă pacientul ia insulină sau medicamente orale prescrise pentru diabet, este important să respecte cu strictețe cantitatea de alimente și ora la care va lua mesele principale și gustările.
monitorizarea glicemiei - în funcție de tratament, pacientul își poate verifica și nota valorile glicemiei de câteva ori pe săptămână sau de câteva ori pe zi.
tratamentul - medicamentele trebuie luate așa cum au fost prescrise de medic.
ajustarea dozei - pacientul trebuie să știe că își poate ajusta doza de medicamente dacă își schimbă activitatea fizică; această doză ajustată depinde de rezultatele testelor pentru depistarea glicemiei și de tipul și de lungimea activității fizice.

NEWSLETTER DEDICAT DOC

3. Glicemia scăzută sau hipoglicemia

Hipoglicemia are loc atunci când concentrația de glucoză în sânge scade mai jos de valoarea de 72mg/dl.

Diabetul este o afecțiune care însumează problemele cauzate de nivelul mare al glicemiei, însă chiar și așa, medicamentele pe care le iau unii pacienți cu diabet pot să determine scăderea glicemiei sub pragul normal, iar acest lucru este foarte periculos.

Hipoglicemia poate să apară și la persoanele care nu au diabet, dacă organismul nu poate să stabilizeze concentrația de glucoză în sânge.

De asemenea, hipoglicemia poate să se instaleze după masă, dacă organismul produce prea multă insulină. Episoadele de hipoglicemie la oamenii care nu au diabet este mai puțin întâlnită decât la cei cu diabet sau afecțiuni conexe.

a. Afecțiuni și alte cauze ale scăderii glicemiei sub pragul normal

Deși tratamentul medicamentos este principalul factor implicat în episoadele de hipoglicemie în cazul persoanelor cu diabet, există și alți factori care pot crește riscul ca hipoglicemia să se instaleze. Astfel, glicemia poate să scadă sub pragul normal dacă:

s-a administrat o doză prea mare dintr-un anumit medicament (insulină sau tabletele care cauzează scăderea glicemiei)
dacă mesele principale s-au luat cu întârziere
dacă exercițiile fizice sunt prea intense
dacă s-a consumat alcool.

b. Persoanele predispuse la hipoglicemie

Episoadele de hipoglicemie (în cazul persoanelor care nu au diagnostic de diabet) pot să apară atât la copii, cât și la adulți. Persoanele predispuse la hipoglicemie și care au un risc crescut de a se confrunta cu glicemia mică sunt cele care:

au alte probleme de sănătate;
sunt obeze;
au rude în familie care au diabet;
au suferit anumite tipuri de intervenții chirurgicale la stomac;
au prediabet.

Deși un diagnostic de prediabet crește riscul de diabet, acest lucru nu înseamnă neapărat că persoana va dezvolta cu siguranță diabet de tip 2. Bineînțeles, diabeticii sunt și ei predispuși la glicemie mică în cazul în care iau medicamente care cauzează instalarea episoadelor de hipoglicemie.

c. Simptomele unui nivel scăzut de glicemie

Principalele simptome asociate cu hipoglicemia sunt:

transpirație
oboseală
senzația de amețeală

Pe lângă acestea, simptomele episoadelor de hipoglicemie pot fi și:

paloarea feței
senzația de slăbiciune
senzația de foame
ritm cardiac mai mare decât în mod normal
vedere încețoșată
confuzie
convulsii
pierderea conștienței
în cazuri extreme, comă.

d. Riscurile unui nivel scăzut al glicemiei

Dacă pacientul ignoră prea mult timp simptomele unui episod de hipoglicemie, el își poate pierde cunoștința, iar acest lucru se întâmplă deoarece creierul are nevoie de glucoză pentru a funcționa așa cum trebuie.

Netratată, hipoglicemia poate duce la: atacuri sau crize (datorate unei activități electrice anormale în creier), pierderea conștienței sau chiar deces.

În cazuri severe, chiar și la persoanele care nu au diabet, hipoglicemia netratată poate duce la un atac sau o criză, adică probleme neurologice care pot semăna cu un accident vascular cerebral, sau poate duce chiar la pierderea conștienței.

Pe termen lung, un nivel scăzut al glicemiei poate fi periculos și este posibil să deterioreze nervii, vasele de sânge și diverse organe.

e. Tratarea unui nivel scăzut al glicemiei

Un episod ușor de hipoglicemie poate fi tratat dacă persoana mănâncă sau bea 15-20 de grame de carbohidrați cu acțiune rapidă, precum tabletele de glucoză, băuturile carbogazoase cu zahăr sau sucul de fructe.

Testarea glicemiei se va face după 15 sau 20 de minute, pentru a verifica dacă nivelul glucozei în sânge și-a revenit la normal.

Crizele severe de hipoglicemie pot necesita apelarea unei ambulanțe. De exemplu, dacă persoana leșină sau dacă o criză durează mai mult de 5 minute.

f. Modul de prevenție pentru scăderea nivelului glicemiei sub limitele normale

Cheia pentru a evita hipoglicemia este ca pacientul să știe de ce nivelul glicemiei scade sub normal. De asemenea, trebuie să știe când să acționeze pentru a preveni acest lucru.

Dacă pacientul simte că va avea o hipoglicemie, poate mânca carbohidrați. Acest lucru va ajuta să crească nivelul de glucoză din sânge și să prevină hipoglicemia.

Dacă doctorul spune că pacientul poate schimba dozele de medicamente, acesta poate să reducă doza în timpul sau după anumite activități, cum ar fi exercițiile fizice.

Schimbările simple în ceea ce privește dieta și programul de alimentație (în cazul persoanelor care nu au diabet) pot rezolva și pot preveni episoadele de hipoglicemie.

Este important ca o persoană să mănânce sănătos. Dieta trebuie să conțină puțin zahăr și carbohidrați rafinați, cum ar fi pâinea albă și pastele albe. Este bine să aibă multe proteine, fibre și carbohidrați complecși.

Pentru prevenirea hipoglicemiei, se recomandă gustări sau mese mici, la fiecare două ore, pentru a menține glicemia la un nivel stabil.

4. Concluzie

Controlul glicemiei este esențial pentru sănătate, mai ales la persoanele cu diabet sau prediabet. Valorile prea mari ori prea mici nu trebuie ignorate, deoarece pot provoca simptome neplăcute și complicații grave.

Măsurarea corectă, interpretarea valorilor în funcție de momentul testării și respectarea recomandărilor medicale sunt pași importanți. E important de urmărit tabelul cu valorile glicemiei la adulți.

Alimentația echilibrată, mișcarea, hidratarea, administrarea corectă a tratamentului și monitorizarea periodică pot reduce riscul de hiperglicemie sau hipoglicemie.

Orice valoare anormală repetată trebuie discutată cu medicul, pentru stabilirea cauzei și ajustarea tratamentului în siguranță, fără automedicație sau amânare. Astfel, pacientul își protejează inima, rinichii, ochii și nervii pe termen lung.

Întrebări și răspunsuri

Întrebare: Care este cea mai bună glicemie?
Răspuns: Pentru cei mai mulți adulți sănătoși, articolul spune că valorile normale sunt aproximativ 72-108 mg/dl după o perioadă de post și până la 140 mg/dl la două ore după ce au mâncat.

Întrebare: Ce trebuie să faci când ai glicemia mare?
Răspuns: Verifică-ți glicemia așa cum ți-a spus medicul. Bea apă și evită sucurile dulci. Urmează tratamentul pe care ți l-a dat medicul. Dacă rămâne mare sau simți sete mare, urinezi mult, te simți obosit, vezi neclar sau te simți rău, cere ajutor medical.

Întrebare: Ce este hipoglicemia?
Răspuns: Hipoglicemia înseamnă scăderea glicemiei sub limita normală. Poate provoca transpirații, amețeală, foame, slăbiciune, confuzie, vedere încețoșată și, în cazuri severe, convulsii sau pierderea cunoștinței.

Întrebare: Ce este hiperglicemia?
Răspuns: Hiperglicemia înseamnă glicemie crescută peste valorile recomandate. Poate apărea în diabet, după mese bogate în carbohidrați, în infecții, stres, sedentarism sau când tratamentul pentru diabet nu este administrat corect.

Întrebare: Cum se măsoară glicemia?
Răspuns: Glicemia se poate măsura prin analize de sânge sau acasă, cu glucometrul. Testarea poate fi à jeun, după masă, aleatorie sau prin test de toleranță la glucoză, în funcție de recomandarea medicului.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
MSD Manual - Overview of Diabetes Mellitus
https://www.msdmanuals.com/professional/endocrine-and-metabolic-disorders/diabetes-mellitus-and-hypoglycemia/overview-of-diabetes-mellitus
Medline Plus - Blood Glucose Test
https://medlineplus.gov/lab-tests/blood-glucose-test/
MDPI - Non-Diabetic Hypoglycemia: Evaluation and Management in Adults
https://www.mdpi.com/2077-0383/14/13/4393
Studiul „Non-Diabetic Hypoglycemia: Evaluation and Management in Adults”, apărut în J. Clin. Med. 2025, 14(13), 4393; https://doi.org/10.3390/jcm14134393, autori: Eugene Looi, Helen M. Lawler
American Diabetes Association - Hyperglycemic Crises in Adults With Diabetes: A Consensus Report
https://diabetesjournals.org/care/article/47/8/1257/156808/Hyperglycemic-Crises-in-Adults-With-Diabetes-A
Studiul „Hyperglycemic Crises in Adults With Diabetes: A Consensus Report”, apărut în Diabetes Care 2024;47(8):1257–1275, https://doi.org/10.2337/dci24-0032, autori: Guillermo E. Umpierrez et al.
Pub Med - Effect of Continuous Glucose Monitoring on Glycemic Control in Patients With Type 2 Diabetes Treated With Basal Insulin: A Randomized Clinical Trial
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/34077499/
Studiul „Effect of Continuous Glucose Monitoring on Glycemic Control in Patients With Type 2 Diabetes Treated With Basal Insulin: A Randomized Clinical Trial”, apărut în JAMA. 2021 Jun 8;325(22):2262-2272. doi: 10.1001/jama.2021.7444, autori: Thomas Martens et al.