Hipoglicemia (glicemie scazuta): Cauze, simptome, tratament

1. Despre hipoglicemie
- Ce este hipoglicemia?
- Cauze hipoglicemie
- Simptome hipoglicemie
- Tipuri de hipoglicemie
     - Hipoglicemia fără simptome
     - Hipoglicemia severă
     - Hipoglicemia ușoară
     - Hipoglicemia tardivă
     - Hipoglicemia precoce
     - Hipoglicemia organică
     - Hipoglicemia idiopatică
     - Hipoglicemia reactivă
     - Hipoglicemia neonatală
     - Hipoglicemia de înfometare
     - Hipoglicemia alimentară
- Diagnosticarea hipoglicemiei
     - Anamneza amănunțită a pacientului
     - Tipuri de analize pentru diagnosticarea hipoglicemiei
     - Valorile glicemiei: ce indică o hipoglicemie?
- Riscurile hipoglicemiei prelungite
2. Tratament hipoglicemie
- Corectarea rapidă a nivelului glicemiei
- Tratarea hipoglicemiei acute
- Tratarea hipoglicemiei cauzate de alte afecțiuni
- Alimentația recomandată în caz de hipoglicemie
3. Sfaturi pentru prevenirea hipoglicemiei
- Stil de viață necesar pentru evitarea hipoglicemiei
- Remedii naturiste pentru hipoglicemie
- Verificarea periodică a nivelului glicemiei
4. Alte întrebări și răspunsuri despre hipoglicemie

Despre hipoglicemie

STUDIUL IM011-054

Hipoglicemia este definită ca fiind concentrația de glucoză în sânge care scade sub o valoare de 70 mg/dl. Deși multă lume se gândește la diabet ca la o boală care presupune o glicemie mare (hiperglicemie), medicamentele pe care le iau pacienții cu diabet pot să scadă concentrația de glucoză din sânge prea mult, iar acest lucru poate fi periculos.

Ce este hipoglicemia?

Hipoglicemia apare atunci când nivelul glucozei prezente în sânge scade dincolo de valoarea de 70 mg/dl.

Cauze hipoglicemie

Hipoglicemia poate fi reactivă sau non-reactivă. Fiecare dintre cele două tipuri are cauze diferite. Hipoglicemia reactivă apare în decurs de câteva ore după masă, iar organismul produce prea multă insulină, ceea ce cauzează glicemia reactivă. Dacă o persoană care hipoglicemie reactivă, înseamnă că are riscul de a face diabet. Hipoglicemia non-reactivă nu este neapărat legată de mese, ci paote fi cauzată de o boală.

Cauzele hipoglicemiei non-reactive sau „pe nemâncate” pot fi:

  • unele medicamente, precum acelea pentru insuficiență renală; consumul excesiv de alcool;
  • orice boală care afectează ficatul, inima sau rinichii;
  • unele tulburări de alimentație, precum anorexia;
  • sarcina

În cazuri rare, o tumoră a pancreasului poate determina corpul să producă prea multă insulină sau o substanță asemănătoare insulinei, rezultând astfel hipoglicemia. Și tulburările hormonale pot cauza hipoglicemia, deoarece anumiți hormoni controlează nivelul glucozei.

Potrivit cercetătorilor, o formă rară și severă de hipoglicemie ar putea fi genetică. Oamenii de știință de la Universitatea din Cambridge spun că o mutație în gena AKT2 este de vină. Această genă joacă un rol critic în reglarea semnalului insulinei către țesuturile corpului. O ușoară modificare a acestei gene lasă semnalul parțial „deschis”, determinând organismul să acționeze ca și când insulina ar fi prezentă constant în corp, prin urmare, reducând foarte mult nivelul glicemiei și ducând la instalarea hipoglicemiei.

Există câteva categorii de persoane care sunt mai predispuse la crizele de hipoglicemie: diabeticii care sunt dependenți de insulină (persoanele cu diabet de tip 1); diabeticii care au tratament medicamentos cu administrare orală (persoanele cu diabet de tip 2); bolnavii care au un deficit de hormoni hipofizari; bolnavii cei care au deficit de glucagon; bolnavii cu insuficiență suprarenală; pacienții cu unele boli hepatice; femeile cu sindromul ovarelor polichistice; persoanele care au o alimentație care nu conține suficiente substanțe hrănitoare; persoanele vârstnice cu diabet.

Lista de factori de risc în ceea ce privește hipoglicemia este destul de amplă:

  • dozarea incorectă a medicamentelor prescrise pentru scăderea glucozei în sânge (cum ar fi insulina) poate cauza hipoglicemia;
  • săritul peste unele mese principale;
  • mâncarea unor porții prea mici;
  • ore neregulate la care pacientul ia masa.

Activitatea fizică solicitantă poate contribui la hipoglicemie, prin faptul că crește sensibilitatea la insulină. Alți factori de risc identificați sunt consumul de alcool și de droguri, vârsta înaintată, durata îndelungată a diabetului, bolile renale, neuropatia periferică, obezitatea și disfuncția cognitivă.

O alimentație sănătoasă este esențială pentru un stil de viață sănătos - fie că ai sau nu diabet. Dar dacă ai diabet, este bine să știi că anumite alimente îți afectează glicemia, unele pot crește concentrația de glucoză în sânge, iar altele o pot reduce. Ca parte dintr-un stil de viață echilibrat, este crucial să știi cantitatea de carbohidrați din alimentele pe care le consumi, să știi care este porția corectă pentru fiecare tip de mâncare, să alcătuiești mese echilibrate din punct de vedere nutrițional, să ai grijă în ceea ce privește activitatea fizică, astfel încât glicemia să nu scadă prea mult.

Hipoglicemia poate să apară din multe motive. De obicei, este un efect secundar al tratamentului prescris pentru diabet. Însă și persoanele care nu suferă de diabet se pot confrunta cu episoade de hipoglicemie.

Simptome hipoglicemie

Fiecare individ reacționează diferit la fluctuațiile glicemiei. Unele simptome frecvente ale hipoglicemiei sunt:

  • amețeală
  • senzație de foame extremă
  • durere de cap
  • confuzie
  • lipsa puterii de concentrare
  • transpirație
  • tremurături
  • vedere încețoșată
  • schimbări de personalitate.

Este posibil ca o persoană să sufere de hipoglicemie și fără să aibă vreun simptom evident.

Simptomele hipoglicemiei severe:

  • confuzie și dezorientare
  • convulsii sau crize
  • coșmaruri intense în timpul somnului
  • pierderea conștienței
  • comă.

Simptomele hipoglicemiei reactive:

  • anxietate
  • vedere încețoșată
  • confuzie
  • dificultăți de vorbire
  • oboseală
  • dureri de cap
  • palpitații
  • foame intensă
  • irascibilitate
  • amețeală
  • tulburări de somn
  • transpirații
  • slăbiciune.

Simptomele hipoglicemiei nocturne:

  • trezire cu durere de cap
  • tulburări de somn aparent neprovocate de un factor extern
  • senzație neobișnuită de oboseală
  • la trezire, hainele și așternuturile de pat sunt ude, din cauza transpirației
  • gâtul înțepenit este tot un indicator al hipoglicemiei nocturne.

Simptomele hipoglicemiei ușoare:

  • senzația de foame extremă
  • transpirație
  • palpitații
  • senzație de leșin
  • tremur
  • amețeli și confuzie, dacă glicemia continuă să scadă;
  • anxietate
  • letargie
  • durere de cap
  • pupile dilatate
  • transpirație
  • paloarea feței.

Simptomele hipoglicemiei care nu este produsă de diabet (non-diabetică):

  • foame
  • tremur
  • senzație de somn
  • anxietate
  • amețeală
  • confuzie sau nervozitate
  • transpirație excesivă
  • irascibilitate

Pe parcursul unei perioade de 24 de ore, nivelul glucozei în sânge este în general menținut între 72 și 144 mg/dl. Deși valorile cuprinse între 60 sau 70 mg/dl sunt considerate cel mai adesea că fiind limita inferioară a glicemiei normale, simptomele hipoglicemiei de obicei nu se instalează până când valoarea nu ajunge între 50 - 54 mg/dl. În cazurile de hipoglicemie recurentă (care recidivează), cu simptome severe, cea mai bună metodă de a exclude situațiile periculoase este, de cele mai multe, ori stabilirea unui diagnostic pe nemâncate.

Acest lucru se întâmplă de obicei în spital, iar durata „postului” depinde de vârsta pacientului și de răspunsul la post. Un adult sănătos poate să mențină, de regulă, un nivel al glucozei în sânge peste 50  mg/dl timp de 72 de ore, un copil - 36 de ore, iar un bebeluș - 24 de ore. Scopul postului este pentru a determina că pacientul poate să își mențină nivelul glicemiei cât mai apropiat de normal și dacă poate să răspundă la perioada de post cu ajutorul schimbărilor metabolice corespunzătoare.

NEWSLETTER DEDICAT DOC

Tipuri de hipoglicemie

Există tipuri diferite de hipoglicemie și, prin urmare, opțiuni diferite de tratament.

Hipoglicemia fără simptome

În mod normal, o persoană va simți simptomele și semnalele de alarmă atunci când are glicemia mică - de exemplu, tremurături și transpirație, cauzate de secreția hormonilor de stres. Chiar și așa, există persoane care se confruntă cu hipoglicemia fără simptome, adică o formă fără manifestări. În cazul lor, semnalele de alarmă sunt reduse, iar oamenii nu știu că au o glicemie foarte scăzută. Hipoglicemia fără simptome poate avea loc în timpul somnului, însă poate avea loc în aceeași măsură și când persoana este trează.

Hipoglicemia severă

Hipoglicemia severă este definită de specialiști ca un nivel extrem de scăzut al glucozei în sânge, care necesită asistență din partea altei persoane, care să ajute pacientul să ia tratamentul. Hipoglicemia severă este clasificată ca o urgență, iar complicațiile pot apărea la persoanele cu diabet care își fac injecții cu insulină sau iau anumite pastile pentru diabet. Semnele hipoglicemiei severe pot fi: confuzie și dezorientare; convulsii/crize; coșmaruri intense în timpul somnului; pierderea conștienței; comă.

Hipoglicemia ușoară

Simptomele hipoglicemiei pot fi diferite de la o persoană la alta, în funcție de cât de mult scade concentrația de glucoză în sânge. De exemplu, dacă în cazul hipoglicemiei severe, persoana poate leșina și își poate pierde conștiența, are crize și poate chiar să intre în comă, există și o formă de hipoglicemie ușoară. Pacientul poate în acest caz să simtă că îi este foame sau să simtă nevoia să vomite. De asemenea, pacienții se simt nervoși, incapabili să se relaxeze. Inima poate începe să bată mai repede, este posibil să înceapă să transpire, iar pielea ar putea să devină umedă și rece, lipicioasă.

Hipoglicemia tardivă

Fiecare pacient este diferit, iar în funcție de unele criterii, hipoglicemia se manifestă diferit. De exemplu, în funcție de momentul în care se instalează, există hipoglicemie tardivă după masă, numită în unele cazuri și hipoglicemie postprandială (hipoglicemie reactivă). Aceasta apare chiar și la 3 sau 4 ore după o masă principală, după ce persoana a ingerat alimente.

Hipoglicemia precoce

Tot în funcție de momentul în care scade concentrația de glucoză în sânge, există un alt tip de hipoglicemie, numită și hipoglicemie precoce după masa principală, care apare relativ repede, până la două ore de când alimentele au fost consumate.

Hipoglicemia organică

Hipoglicemia poate să apară în unele cazuri din cauza anumitor boli sau afecțiuni, cum ar fi afecțiunile hepatice și anumite tipuri de tumori. Aceste boli provoacă un tip de hipoglicemie care se numește hipoglicemie organică. De obicei, aceste boli necesită un tratament medicamentos specific sau intervenție chirurgicală. 

Acest tip de hipoglicemie are mai multe cauze, iar glicemia variază nu doar pentru că pancreasul nu funcționează în parametrii optimi. Hipoglicemia organică poate să apară atât pe fondul unor boli care afectează pancreasul, cât și în cazul unor boli care afectează alte organe. Astfel, există hipoglicemie produsă de tumori pancreatice ori tumori extrapancreatice, poate fi produsă de afecțiuni endocrine, poate apărea pe fondul unor insuficiențe ale unor organe (cum ar fi insuficiență hepatică, insuficiență renală, insuficiență cardiacă), dar există și hipoglicemie autoimună.

Hipoglicemia idiopatică

Hipoglicemia idiopatică este, literalmente, o afecțiune medicală în care concentrația de zahăr (mai exact, glucoză) din sânge este anormal de scăzută, dintr-o cauză care nu a putut fi determinată. Acesta este considerat un diagnostic incomplet și nesatisfăcător dat de medici și este foarte rar folosit de endocrinologi. În general, cu cât este mai severă hipoglicemia și cu cât este mai clar identificată, cu atât este mai mic riscul de a rămâne idiopatică.

Hipoglicemia reactivă

Hipoglicemia reactivă (care mai este numită și  hipoglicemie postprandială) este termenul medical folosit pentru a descrie episoadele recurente de hipoglicemie, când glicemia scade în decurs de 4 ore (sau chiar 6 ore) după o masă bogată în carbohidrați, la persoanele care nu suferă de diabet. Se crede că această hipoglicemie reactivă reprezintă o consecință a producției excesive de insulină, care este declanșată de o masă bogată în alimente cu carbohidrați, dar glicemia continuă să fie scăzută și după digestie. Potrivit specialiștilor, o glicemie mai mică de 70 mg/dl la momentul simptomelor, urmată de ușurarea neplăcerilor, după ce persoana a mâncat, confirmă diagnosticul de hipoglicemie reactivă.

Hipoglicemia neonatală

Hipoglicemia neonatală este definită ca o concentrație de glucoză mai mică de 30 mg/dl în primele 24 de ore de viață ale bebelușului și mai puțin de 45 mg/dl în următoarea perioadă. Acest tip de hipoglicemie este cea mai frecventă problemă de natură metabolică întâlnită în rândul nou-născuților. Sechelele majore pe termen lung pot avea ca rezultat retardul mintal, dezvoltare întârziată și tulburări de personalitate. Unele dovezi sugerează că hipoglicemia severă poate afecta funcția cardiovasculară.

Hipoglicemia de înfometare

Hipoglicemia poate fi cauzată de înfometare. Deoarece hipoglicemia poate persista în ciuda dozelor mari de glucoză administrate, este posibil că acești pacienți să aibă nevoie să utilizeze mari cantități de glucoză.

Hipoglicemia alimentară

Este posibil, în unele cazuri, ca nivelul glucozei în sânge să scadă lent. Hipoglicemia apare la 1-2 ore sau chiar la 3 ore după masă, după ce persoana a ingerat alimente, iar în acest caz se numește hipoglicemie alimentară. Acest tip de hipoglicemie poate fi influențat și de golirea rapidă a conținutului stomacului în intestine. Pacienții care au suferit intervenții chirurgicale la nivel intestinal se confruntă cu hiperglicemia alimentară.

Diagnosticarea hipoglicemiei

Un diagnostic corect pentru hipoglicemie nu se bazează doar pe simptome, ci mai degrabă endocrinologii caută prezența unor criterii, numite Triada Whipple. Acești trei factori ajută doctorii să pună diagnosticul de hipoglicemie: 1. un nivel scăzut al glucozei în sânge; 2. simptomele hipoglicemiei la momentul la care se produce concentrația scăzută de glucoză în sânge; 3. diminuarea simptomelor după tratamentul în caz de hipoglicemie, după administrarea de glucoză.

Anamneza amănunțită a pacientului

În etapă numită anamneză, medicul va obține de la pacient cât mai multe date cu privire a apariția și evoluția hipoglicemiei, pentru a putea pune un diagnostic corect. Medicul va folosi trei criterii pentru a diagnostica hipoglicemia:

  • semne și simptome ale hipoglicemiei - poate că pacientul nu prezintă semne ori simptome ale hipoglicemiei în timpul vizitei inițiale la doctor, iar în acest caz, specialistul îi poate cere pacientului să nu mănânce deloc peste noapte (sau pentru o perioadă mai lungă). Acest lucru va permite ca simptomele hipoglicemiei să se instaleze, astfel încât medicul să poată pune un diagnostic.
  • documentarea glicemiei scăzute, atunci când semnele și simptomele apar; medicul va lua o mostră de sânge pentru a fi analizată în laborator.
  • dispariția semnelor și simptomelor - a treia parte a diagnosticului implică observația; medicul va vedea dacă semnele și simptomele au dispărut atunci când concentrația de glucoză în sânge a crescut.

Pe lângă acestea, medicul va examina pacientul și va analiza istoricul medical, îl va întreba de cât timp are hipoglicemie, dacă există complicații ale hipoglicemiei, vârstă, dacă este vorba de o sarcină (în cazul femeilor) și care este starea generală de sănătate.

Tipuri de analize pentru diagnosticarea hipoglicemiei

La recomandarea medicului, pacientului i se vor efectua mai multe analize (teste de sânge sau examen de urină) pentru a vedea cum răspunde organismul la variațiile glicemiei. Analizele necesare sunt efectuate pentru măsurarea glicemiei, a insulinei și a peptidului C. Doctorul poate recomanda, în unele cazuri, un examen de urină pentru corpi cetonici.

Valorile glicemiei care indică o hipoglicemie

Simptomele hipoglicemiei pot varia de la caz la caz și se agravează pe măsură ce concentrația de glucoză în sânge scade. Hipoglicemia are loc atunci când nivelul de glucoză în sânge scade dincolo de valoarea normală. Pentru mulți oameni cu diabet, asta înseamnă o valoare de 70 de miligrame per decilitru (70 mg/dl) sau mai puțin.

Hipoglicemie ușoară - glucoza scade sub 60 mg/dl sau chiar 65 mg/dl.
Hipoglicemie medie - apar simptome când concentrația glucozei scade sub 50 mg/dl.
Hipoglicemie severă - sunt simptome severe, care apar când concentrația glucozei în sânge scade sub valoarea de 30 mg/dl.
Hipoglicemia este definită conform următoarelor valori ale glucozei din sânge: mai puțin de 50 mg/dl la bărbați; mai puțin de 45 mg/dl la femei; mai puțin de 40 mg/dl la nou-născuți și copii.

Medicul poate diagnostica hipoglicemia non-diabetică, făcând o trecere în revistă a simptomelor, efectuând un examen fizic, verificând care este riscul de diabet al persoanei și verificând nivelul glucozei în sânge. Medicul poate cere efectuarea altor teste de sânge, deoarece un glucometru nu este suficient de precis pentru un diagnostic.

De asemenea, medicul poate verifica sângele pacientului pentru a vedea dacă nivelul insulinei este în regulă, însă va verifica și alte substanțe. Un simplu test de sânge poate arăta prezența hipoglicemiei. Alte teste care pot fi utile în determinarea cauzei hipoglicemiei sunt analizele legate de nivelul insulinei și al peptidului C în sânge.

Glicemia are următoarele valori normale (dacă se iau în considerare câțiva factori):

  • glicemia este cuprinsă între 70 și 99 mg/dl pe stomacul gol, adică dacă persoana nu a mâncat nimic în ultimele 8 ore;
  • glicemia este mai puțin de 140 mg/dl la două ore după ce persoana a mâncat.

Pacienții care au diabet folosesc acasă un glucometru, pentru că aparatul îi ajută să monitorizeze aceste valori pe tot parcursul zilei. Glucometrul este un aparat mic și portabil care poate fi folosit pentru a determina cât de multă glucoză se găsește în sânge.

Glicemia se măsoară în mai multe momente ale zilei, în funcție de nevoile pacientului: pe nemâncate (pentru acest test, glicemia se măsoară la aproximativ 8 ore de la ultima masă, de obicei dimineața, după ce persoana a dormit în timpul nopții); postprandial, adică glicemia se măsoară la 2 ore după o masă principală; la anumite intervale (de exemplu, testul pentru intoleranță la glucoză se face prin luarea unor mostre de sânge la anumite perioade de timp); la orice moment din zi, cu ajutorul glucometrului, pentru ca pacientul să aibă și un rezultat la întâmplare (random).

Tratamentul diabetului zaharat depinde de mai mulți factori. Deoarece glucoza este un semn distinctiv al bolii și un factor principal în stabilirea riscului unor complicații și al unor rezultate negative, monitorizarea glicemiei este piatra de temelie a planului prin care boala este ținută sub control.

Dacă, de exemplu, pacientul are un protocol complex de tratament, cum ar fi să își facă zilnic injecții cu insulină, el trebuie să își cunoască nivelul glucozei în sânge și cum variază aceasta pe parcursul zilei, săptămânilor și pe termen lung. Așa că măsurarea glicemiei cuprinde atât măsurarea cantității de glucoză, cât și substraturile biologice care reflectă modificările pe termen lung ale glucozei, cum ar fi HbA1c (hemoglobina glicata sau glicozilată).

Frecvența cu care trebuie măsurată glicemia depinde, în principal, de tratamentul urmat, precum și de particularitățile fiecărei persoane. Medicii specialiști recomandă ca persoanele cu diabet de tip 1 să își testeze glicemia de cel puțin 4 ori pe zi, inclusiv înainte de fiecare masă, cât și înainte de culcare. Pentru persoanele cu diabet de tip 2, care își țin boală sub control, medicii recomandă să își măsoare glicemia de două ori pe zi. Dar cei care nu au boala sub control ar trebui să măsoare mai des valorile glucozei.

Riscurile hipoglicemiei prelungite

Dacă pacientul ignoră simptomele hipoglicemiei prea mult timp, este posibil să își piardă conoștința, iar acest lucru se întâmplă deoarece creierul are nevoie de glucoză pentru a funcționa așa cum trebuie. Este important să se recunoască semnele și simptomele hipoglicemiei în faze incipiente, deoarece, dacă este lăsată netratată, hipoglicemia are multe riscuri, care pot duce la: crize, convulsii, pierderea conștienței, deces. Diabeticii s-ar putea să nu recunoască simptomele de hipoglicemie cu care se confruntă, până când nu ajung la o formă severă de hipoglicemie, care le poate crește riscul unor complicații, precum: convulsiile, pierderea conștienței și, în cazuri rare, comă.

Este important să ții sub control episoadele de hipoglicemie, deoarece, pe termen lung, poate cauza probleme de sănătate, mai ales dacă este lăsată netratată. Organismul are nevoie de glucoză pentru a funcționa. Fără cantitatea necesară de glucoză, corpul se va strădui din răsputeri să își îndeplinească funcțiile normale.

În cazurile severe, hipoglicemia poate duce la crize, probleme neurologice care seamănă cu un accident vascular cerebral sau chiar la pierderea conștienței. Dacă crezi că te confrunți cu aceste complicații, ar trebui să suni la 112. Cu cât recunoști semnele și simptomele hipoglicemiei mai repede, cu atât mai bine, deoarece dacă este lăsată netratată, în unele cazuri poate duce chiar la deces.

Recomandările Experților DOC

Tratament hipoglicemie

Tratamentul în caz de hipoglicemie implică: tratamentul inițial imediat, pentru a crește glicemia; și tratamentul afecțiunii cronice (cu o evoluție îndelungată) care a cauzat hipoglicemia, pentru a preveni glicemia scăzută. În acest caz, medicul se va axa pe tratamentul bolii care determină hipoglicemia.

Corectarea rapidă a nivelului glicemiei

Atunci când glicemia a scăzut foarte mult, este esențial să mănânci acele alimente care conțin carbohidrați. Dacă ai diabet, încearcă să ții la îndemână câteva gustări bogate în carbohidrați. Unele gustări bune, care te vor ajuta să corectezi rapid nivelul glicemiei, sunt: batoanele cu cereale (granola), fructele proaspete sau cele uscate, sucul de fructe, covrigeii, fursecurile. De asemenea, poți lua tablete cu glucoză, pentru a crește rapid glicemia, dacă valoarea este prea scăzută.

Tratarea hipoglicemiei acute

Hipoglicemia acută, adică forma care se instalează brusc, se poate trata simplu, dacă persoană mănâncă unele alimente sau bea unele sucuri care au un conținut bogat de zahăr. În cazul hipoglicemiei severe, tratamentul va depinde de cât de conștientă este persoană. 

În unele cazuri, un pacient cu diabet își poate reveni suficient de repede, pentru a-și putea trata singur hipoglicemia. Chiar și așa, acest lucru nu este întotdeauna valabil, așa că cel mai bine este să tratezi hipoglicemia severă că pe o urgență. Tratamentul de urgență pentru a crește glicemia într-un mod eficient este injecția cu glucagon. Dacă persoana nu are acces la glucagon, e bine să sune la 112 și să își administreze zahăr sub orice formă (suc de fructe, o băutură cu zahăr, tablete de glucoză sau dulciuri).

Tratarea hipoglicemiei cauzate de alte afecțiuni

Prevenirea hipoglicemiei recurente înseamnă ca medicul să identifice boala care provoacă scăderea concentrației de glucoză în sânge și să o trateze. În funcție de cauza hipoglicemiei, tratamentul poate fi diferit:

Tratament medicamentos - dacă un medicament este cauza hipoglicemiei unui pacient, medicul va sugera, cel mai probabil, să se schimbe tratamentul sau să se ajusteze dozajul acelui medicament.
Tratament în cazul unei tumori - o tumoră apărută în pancreasul unui pacient este tratată prin îndepărtarea chirurgicală. În unele cazuri, este necesară îndepărtarea parțială a pancreasului.

În cazul în care hipoglicemia a fost influențată de o boală cronică, va fi tratată ca o hipoglicemie acută.

Alimentația recomandată în cazul hipoglicemiei

Hipoglicemia reactivă determină scăderea concentrației de glucoză în sânge într-o fereastră de circa 4 ore după masă. Consumând anumite alimente, glicemia va crește, însă persoanele care au hipoglicemie produc mai multă insulină decât au nevoie atunci când mănâncă. Acest exces de insulină duce la scăderea bruscă a glicemiei.

Alimentația recomandată în cazul hipoglicemiei se bazează pe câteva reguli simple: mănâncă porții mici, la fiecare 3-4 ore, pe parcursul zilei, în locul celor 3 mese mari; evită alimentele bogate în grăsimi săturate sau grăsimi trans; alege alimente cu un indice glicemic scăzut; elimină din dietă sau consumă mai rar zaharuri rafinate sau procesate; alege carbohidrați complecși și evită-i pe cei simpli; elimină sau redu consumul de băuturi alcoolice; nu amesteca niciodată alcoolul cu sucul de fructe, bogat în zahăr; alege surse de proteine slabe; mănâncă alimente bogate în fibre solubile.

Sfaturi pentru prevenirea hipoglicemiei

Pentru a preveni hipoglicemia diabetică, este important să nu sari peste mesele principale sau peste gustări, să nu le iei mai târziu decât este recomandat; să îți monitorizezi glicemia și să îți notezi valorile ei, de câteva ori pe săptămâna ori pe zi; să îți iei medicametele la timp și să le dozezi corect.

Hipoglicemia poate avea loc în orice moment, așa că este important să fii pregătit, adică să ai la tine o gustare rapidă (să aibă măcar 15 grame de carbohidrați), care îți va crește glicemia sau tablete cu glucoză.

Stil de viață necesar pentru evitarea hipoglicemiei

Deși hipoglicemia se poate instala în cazul oricărei persoane, poți adopta câteva măsuri pentru a-ți reduce riscul unei scăderi bruște a concentrației de glucoză în sânge. De exemplu, încearcă să îți respecți regimul alimentar cât mai mult posibil. Ia mesele la ore fixe, în mod regulat - la fel și gustările. Asigură-te că mănânci suficient la fiecare masă. Ai grijă în privința consumului de alcool, care poate să scadă glicemia. Mănâncă înainte și în timp ce consumi alcool, pentru a contracara efectele sale. Și întreabă-ți medicul dacă este bine să mănânci o gustare înainte de o activitate fizică, în special dacă glicemia ta tinde să scadă odată cu activitatea pe care o faci.

Remedii naturiste pentru hipoglicemie

Dacă simptomele hipoglicemiei le creează disconfort, pacienții iau, de regulă, o linguriță de zahăr. Însă cei care nu vor să consume în acest fel zahăr încearcă să își stabilizeze concentrația de glucoză cu ajutorul remediilor naturale. Iată o listă cu câteva remedii naturiste în caz de hipoglicemie: rădăcina de lemn dulce (tăi rădăcina în bucăți, o adaugi în apă clocotită și o fierbi 5 minute, apoi bei remediul acesta o dată pe zi); două mere mâncate după fiecare masă te ajută să obții cele mai bune rezultate; ignamă sălbatică; melasă; rădăcină de păpădie; pătrunjel; roșii; semințe de floarea-soarelui; semințe de dovleac; rădăcină de gențiană; orz.

Verificarea periodică a nivelului glicemiei

Nu uita să ai mereu în preajmă un glucometru, astfel încât să poți testa nivelul glucozei în sânge periodic, inclusiv atunci când simți că este prea scăzută. Știind care este nivelul glucozei în sânge, acest lucru te va ajuta să decizi ce doză de medicament să iei, ce alimente să mănânci și ce activități fizice să alegi, dacă este cazul. Pentru a verifica glicemia, testează-te cu ajutorul unui glucometru, iar dacă nu știi cât de des trebuie să o faci, ține cont de sfatul medicului tău.

Alte întrebări și răspunsuri despre hipoglicemie

Ce efecte poate avea hipoglicemia în timpul sarcinii?

Efectele glicemiei pot fi potențial dăunătoare pentru viitoarea mamă, cât și pentru dezvoltarea fătului. Printre efectele grave, se numără anomaliile de dezvoltare și o greutate scăzută la naștere. Există și efecte pe termen lung, iar cercetările au arătat că hipoglicemia în rândul femeilor însărcinate prezintă riscuri mari pentru copilul nenăscut. El poate suferi de deficiențe cognitive, hipertensiune, diabet și boală arterială coronariană, chiar și insuficiență pancreatică la vârsta adultă. Hipoglicemia este foarte des întâlnită în primele luni de sarcină.

Copiii pot avea hipoglicemie?

Hipoglicemia poate fi întâlnită și la copii și la nou-născuți (pediatrică), fiind o problemă clinică mai frecventă în rândul nou-născuților și mai puțin comună la sugari și la copiii mici. De asemenea, este rară la copiii mai mari. Hipoglicemia poate fi cauzată de diverse afecțiuni. Cea mai comună cauză a hipoglicemiei ușoare ori severe în copilărie este diabetul de tip 1 tratat cu insulină, atunci când există o nepotrivire între alimente, exercițiile fizice și insulina administrată.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Cum se reglează hipoglicemia la nou-născuți sau copii?

Sugarii care au fost depistați cu o glicemie foarte mică vor trebui să fie hrăniți (uneori chiar în plus) cu laptele mamei sau cu lapte formulă. Bebelușii care sunt alăptați la san este posibil să aibă nevoie să primească anumite doze de lapte formulă, dacă organismul mamei nu poate să producă suficient lapte.

Sugarul poate avea nevoie de o soluție cu glucoză care este administrată intravenos, dacă nu este capabil să se hrănească pe gură sau dacă nivelul glucozei în sânge este extrem de scăzut. Tratamentul va continua până când bebelușul este capabil să își mențină un nivel stabil al glicemiei. Acest lucru poate dura ore sau zile.

Ce se întâmplă dacă hipoglicemia se declanșează în somn?

Hipoglicemia nocturnă sau hipoglicemia în timpul somnului este foarte frecventă în rândul persoanelor care își tratează diabetul cu insulină. Simptomele sunt, de obicei, vizibile sau sunt constatate doar atunci când persoana se trezește după ce a avut hipoglicemie în somn.

Hipoglicemia poate induce coma?

O comă diabetică reprezintă o complicație a diabetului care pune viața pacientului în pericol și care provoacă pierderea conștienței. Dacă persoana are diabet, un nivel periculos de mic al glucozei în sânge (hipoglicemia) poate duce la comă diabetică. Dacă pacientul intră în comă diabetică, el este în viață, dar nu mai poate fi trezit sau nu mai răspunde la sunete sau alte tipuri de stimulare. Lăsată netratată, coma diabetică poate fi fatală.

Poți să ai hipoglicemie dacă nu ai diabet?

Multă lume crede că hipoglicemia este ceva care se poate întâmplă doar în cazul persoanelor care au fost diagnosticate cu diabet. Cu toate acestea, episoadele de hipoglicemie pot să apară și în rândul persoanelor care nu suferă de diabet. Hipoglicemia în cazul oamenilor care nu au diabet este mai puțîn întâlnită decât hipoglicemia care apare la diabetici sau la cei cu boli care au legătură cu diabetul.

Foamea poate cauza hipoglicemia?

Creierul nostru folosește multă energie și are nevoie de glucoză pentru a funcționa. Și pentru că creierul nu poate depozita sau produce glucoză, are nevoie de o aprovizionare constantă cu glucoză. Semnele tipice ale unui episod de hipoglicemie includ foamea, tremurăturile, ritmul cardiac alert, greața și transpirația.

Există un tip de hipoglicemie care apare atunci când stomacul este gol și se numește hipoglicemie pe nemâncate, ale cărei simptome includ lipsa puterii de concentrare, lipsa de energie și durerea de cap. Este o stare normală atunci când persoana se trezește, după ce a dormit în timpul nopții, după ce a făcut exerciții fizice sau între mesele principale. 

Dietele pot genera hipoglicemie?

Dacă ești la o dietă de slăbire, restricțiile alimentare pot face parte din planul tău general. Însă trebuie reținut că nu este sănătos să îți privezi organismul de anumite substanțe nutritive și lichide vitale, deoarece lipsa lor poate duce la deshidratare și la episoade de scădere a glicemiei. De pildă, hipoglicemia poate fi provocată de faptul că persoana nu mănâncă suficient sau se înfometează pe fondul unei diete sărace în calorii. Dacă pacientul își restricționează aportul caloric într-un mod sever, este posibil ca în fluxul sangvin să nu pătrundă suficiente substanțe nutritive.

Acest lucru se poate înrăutăți dacă persoană face o activitate fizică solicitantă și își consumă astfel rezervele de energie mult mai repede. Așadar, nu doar diabeticii se pot confruntă cu episoade de hipoglicemie, ci și cei care țin diete foarte restrictive, care le restricționează aportul de zaharuri și de carbohidrați, iar astfel apare un dezechilibru. Pentru a preveni episoadele de hipoglicemie, este bine să menții un număr normal de calorii (întreabă medicul de familie care este acela pentru tine).

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Merck Manual - Hypoglycemia
https://www.merckmanuals.com/professional/endocrine-and-metabolic-disorders/diabetes-mellitus-and-disorders-of-carbohydrate-metabolism/hypoglycemia?query=Hypoglycemia
JAMA - Effect of Continuous Glucose Monitoring on Hypoglycemia in Older Adults With Type 1 Diabetes
https://jamanetwork.com/journals/jama/fullarticle/2767159
Studiul „Effect of Continuous Glucose Monitoring on Hypoglycemia in Older Adults With Type 1 Diabetes”, apărut în JAMA. 2020;323(23):2397-2406. doi:10.1001/jama.2020.6928, autori: Richard E. Pratley et al.
NIH - Hyperglycemia and hypoglycemia in type 2 diabetes 
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK279510/

 


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0