Dieta fără grăsimi sau dieta fără carbohidrați: care este mai puțin calorică?

Un studiu realizat de National Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases a încercat să afle care dietă este mai săracă în calorii: cea pe bază de vegetale, cu puține grăsimi sau cea pe bază de carne, cu puțini carbohidrați?

Întrebările despre care dietă este mai bună pentru slăbit, pentru sănătate sau pentru persoanele care au diverse afecțiuni sunt nesfârșite, mai ales că se fac mereu noi descoperiri.

Studiul¹ de față, publicat în jurnalul științific Nature Medicine, a comparat efectele a două diete (una vegetală, pe bază de carbohidrați și alta animală, pe bază de grăsimi) asupra aportului de calorii, nivelurilor hormonilor, greutății corporale și multe altele. Constatările studiului extind înțelegerea modului în care restricționarea carbohidraților sau a grăsimilor alimentare poate afecta sănătatea.

Potrivit cercetătorilor, s-a crezut că alimentele bogate în grăsimi duc la un aport excesiv de calorii, deoarece acestea au multe calorii per mușcătură. Alternativ, alimentele bogate în carbohidrați pot provoca modificări mari ale glicemiei și insulinei care pot crește senzația de foame și pot duce la supraalimentare. Scopul studiului a fost să afle care dintre cele două diete este mai săracă în calorii.

Dieta cu grăsimi vs. dieta cu carbohidrați

Astfel, cercetătorii au găzduit 20 de adulți timp de patru săptămâni, continuu, în unitatea de cercetare clinică metabolică a Centrului Clinic NIH. Participanții la studiu, 11 bărbați și nouă femei, au primit fie o dietă pe bază de vegetale, cu conținut scăzut de grăsimi, fie o dietă pe bază de produse animale, cu conținut scăzut de carbohidrați, timp de două săptămâni, urmată imediat de două săptămâni în dieta alternativă.

Dieta cu conținut scăzut de grăsimi a fost bogată în carbohidrați. Dieta cu conținut scăzut de carbohidrați a fost bogată în grăsimi. Ambele diete au fost bazate pe alimente procesate minim și au oferit cantități echivalente de legume fără amidon. Participanților li s-au dat trei mese pe zi, plus gustări și au putut mânca atât cât doreau, deci fără restricție de cantitate.

Principalele rezultate au arătat că atunci când au urmat o dietă cu conținut scăzut de grăsimi, participanții au consumat cu 550 până la 700 de calorii mai puțin pe zi decât atunci când au urmat o dietă cu conținut scăzut de carbohidrați. 

În ciuda diferențelor mari în ceea ce privește aportul de calorii, participanții nu au raportat diferențe între diete în ceea ce privește foamea, plăcerea de a mânca sau sațietatea. Persoanele înscrise în studiu au pierdut în greutate urmând ambele diete, dar numai dieta cu conținut scăzut de grăsimi a dus la o pierdere semnificativă de grăsime corporală.

Pe de o parte, când participanții au consumat alimente cu o abundență de carbohidrați, care au dus la modificări pronunțate ale glicemiei și insulinei, acest lucru a dus la o reducere semnificativă a aportului de calorii și la pierderea grăsimii corporale, având în vedere că dieta avea un conținut scăzut de grăsimi.

Cu alte cuvinte, ideea că dietele bogate în carbohidrați în sine determină oamenii să mănânce în exces poate să nu fie adevărată. Important de reținut, însă, că există carbohidrați buni și carbohidrați răi, și pentru o stare bună de sănătate e bine să se pună accentul pe carbohidrații buni. Carbohidrații buni sunt în pâine integrală, fructe, legume, leguminoase, iar cei răi sunt în zahărul rafinat și dulciuri preparate cu zahăr rafinat, în sucuri cu zahăr, în pâinea albă și produsele din făină albă. 

Pe de altă parte, subliniază savanții, nici dieta pe bază de produse animale, cu conținut scăzut de carbohidrați, nu a dus la creșterea în greutate, în ciuda faptului că este bogată în grăsimi.

Aceste descoperiri sugerează că factorii care duc la supraalimentare și la creșterea în greutate sunt mai complecșii decât cantitatea de carbohidrați sau de grăsimi din dieta cuiva. De exemplu, aceeași echipă ce cercetare a arătat în alt studiu că o dietă bogată în alimente ultraprocesate a dus la supraalimentare și creștere în greutate în comparație cu o dietă cu alimente minim procesate, care conțineau carbohidrați și grăsimi. 

Dieta pe bază de vegetale, cu conținut scăzut de grăsimi, conținea 10,3% grăsimi și 75,2% carbohidrați, în timp ce dieta pe bază de produse animale, cu conținut scăzut de carbohidrați, avea 10% carbohidrați și 75,8% grăsimi. Ambele diete conțineau aproximativ 14% proteine și erau potrivite pentru caloriile totale prezentate subiecților, deși dieta cu conținut scăzut de carbohidrați avea de două ori mai multe calorii pe gram de alimente decât dieta cu conținut scăzut de grăsimi. 

În meniul cu conținut scăzut de grăsimi, cina putea consta dintr-un cartof dulce la cuptor, năut, broccoli și portocale, în timp ce o cină cu conținut scăzut de carbohidrați putea consta din carne de vită cu „orez” de conopidă. Subiecții puteau mânca ce și oricât de mult doreau din mesele pe care le primeau.

Conform cercetătorilor, interesant este faptul că descoperirile sugerează beneficii pentru ambele diete, cel puțin pe termen scurt. În timp ce dieta cu conținut scăzut de grăsimi, cea pe bază de vegetale, ajută la reducerea poftei de mâncare, dieta pe bază de produse animale, cu conținut scăzut de carbohidrați, duce la niveluri de glicemie mai scăzute și mai constante. Nu se știe dacă aceste diferențe vor fi susținute pe termen lung, având în vedere că studiul a durat doar patru săptămâni.

Cercetătorii notează că studiul nu a fost conceput pentru a face recomandări dietetice pentru pierderea în greutate, iar rezultatele ar fi putut fi diferite dacă participanții încercau activ să piardă în greutate. 

În plus, toate mesele au fost pregătite și furnizate participanților într-un cadru intern, ceea ce poate face ca rezultatele să fie dificil de repetat în afara laboratorului, unde factori precum costurile și disponibilitatea alimentelor sau constrângerile de pregătire a meselor pot face ca respectarea dietelor să fie mai dificilă.

Cu toate acestea, mediul clinic strict controlat a asigurat măsurarea obiectivă a aportului de alimente și acuratețea datelor. Savanții conluzionează că, pentru a obține cele mai bune recomandări pentru o alimentație adecvată, știința riguroasă este esențială, iar acest studiu apropie lumea științifică de a răspunde la întrebări complexe despre modul în care ceea ce mâncăm ne influențează sănătatea.

 

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Nature Medicine - Effect of a plant-based, low-fat diet versus an animal-based, ketogenic diet on ad libitum energy intake
https://www.nature.com/articles/s41591-020-01209-1
1. Studiul „Effect of a plant-based, low-fat diet versus an animal-based, ketogenic diet on ad libitum energy intake”, apărut în Nat Med 27, 344–353 (2021). https://doi.org/10.1038/s41591-020-01209-1, autori: Hall, K.D., Guo, J., Courville, A.B. et al. 
CDC - More about carbs
https://www.cdc.gov/diabetes/prevention/pdf/t2/Participant-Module-22_More_About_Carbs.pdf


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0