Diagnosticul corect al dislipidemiilor

Diagnosticul dislipidemiilor se face prin testarea corecta a colesterolului cu fractiunile de colesterol si trigliceride, la recomandarea medicului, prin recoltare de sange si este foarte important sa nu mancati dupa ora 20:00, cu o zi inaintea recoltarii de sange.

Este foarte important sa informati medicul:

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

• daca hipercolesterolemia si hipertrigliceridemia sunt prezente si de cand;
• despre obiceiurile alimentare;
• specificarea cu exactitate a bolilor de care sufera rudele de gradul 1.

Dislipidemia poate fi pusa in evidenta prin analize de laborator (lipidograma serica) facute regulat (cel putin o data la sase luni). Depistarea precoce a dislipidemiei permite interventii curative precoce, cu reducerea considerabila a riscului cardiovascular.

Diagnosticarea arterosclerozei

Diagnosticarea precoce a aterosclerozei, in faza asimptomatica, este de mare importanta pentru preventia bolilor cardiovasculare.

De-a lungul timpului, s-au dezvoltat mai multe metode de investigare:

Vizualizarea angiografica a deformarilor sau ingustarilor lumenului unui vas de sange ramane cel mai bun test prezumtiv - desi invaziv - pentru demonstrarea unei ateroscleroze latente.

Angiografia coronariana permite vizualizarea si evaluarea arterelor pana la un diametru de 0,5 mm.

Ecografia Doppler vasculara permite, neinvaziv, sa se aprecieze viteza si uniformitatea fluxului sanguin arterial, ca si conturul si linearitatea vasului de sange. Ea pune in evidenta si prezenta de placi ateromatoase in diverse teritorii: artera aorta, carotida si ramurile ei, vertebrale. Ecografia, insa, este putin utila in practica clinica pentru vizualizarea placilor aterosclerotice.

Scintigrafia, utilizand radionuclizi, poate furniza date asupra fluxului circulator al inimii, vizualizand defectele de perfuzie ale miocardului; la fel, vizualizarea fluxului circulator cerebral cu tehnici izotopice si tomografie cu emisie de pozitroni. Prezenta radiologica a calcifierilor la nivelul vaselor sanguine este sugestiva pentru ateroscleroza.

Vizualizarea arterelor vertebrale calcificate pe o radiografie de coloana cervicala indica prezenta de modificari aterosclerotice.

Arteriografia este o noua metoda, non-invaziva, de depistare precoce a modificarilor vasculare aterosclerotice. Se realizeaza cu pacientul in pozitie culcata pe o canapea, relaxat, si consta in masurarea timp de cateva secunde a undei de puls a arterei brahiale, prin aplicarea pe brat a unei mansete similara celei de la tensiometru, ce comprima artera. Viteza de propagare a undei de puls este o masura a afectarii vasculare.

O atentie deosebita cu o investigare mai precoce si mai aprofundata trebuie facuta la persoanele ce prezinta anumiti factori de risc pentru dislipidemie si ateroscleroza:

•    inaintarea in varsta, 
•    menopauza, 
•    abuzuri alimentare, 
•    abuz de alcool, 
•    fumatul, 
•    obezitatea, 
•    sedentarismul, 
•    stresul,
•    antecedentele familiale.

 

 

Dislipidemia si diabetul zaharat

Testul de baza care ajuta la depistarea diabetului zaharat este masurarea glicemiei (cantitatea de glucoza in sange) dimineata, pe stomacul gol. Valori ale glicemiei cuprinse intre 70 si 125 mg/dl (in functie de laborator si de reactivii care sunt folositi) sunt considerate normale, in vreme ce valori mai mari de 126 mg/dl dau diagnosticul de diabet zaharat.

Alteori, e necesara continuarea investigatiilor cu un TTGO (test de toleranta la glucoza oral) si hemoglobina glicozilata (o analiza de sange ce arata media glicemiilor in ultimele 3 luni).

Persoanele cu risc de a dezvolta diabet zaharat tip 2, cu varsta de peste 50 de ani, trebuie sa-si determine glicemia la intervale mult mai frecvente. Din categoria acestor persoane mentionam: 

•    descendentii (copii) pacientilor cu diabet zaharat tip 2, 
•    persoanele cu hipertensiune si dislipidemie, 
•    femeile cu istoric de diabet gestational sau care au dat nastere unor copii cu greutate la nastere peste 4 kilograme, 
•    persoanele cu obezitate.


Tulburarile cardiace

Cardiopatia ischemica sau valvulara si tulburarile de ritm cadiac sunt afectiuni frecvente la varstnici, ce pot fi depistate printr-o serie de investigatii cum ar fi: 

•    electrocardiograma
•    testul de efort, 
•    ecografia cardiaca, 
•    probe de sange (hormoni tiroidieni, o serie de enzime cardiace).
 

Diagnosticul de hipertensiune arteriala se stabileste in cazul in care pacientul prezinta in mod persistent valori ridicate ale tensiunii arteriale. Pentru stabilirea diagnosticului sunt necesare trei masuratori ale tensiunii, la intervale de o luna.

Pot fi efectuate, de asemenea, analize de laborator pentru a identifica posibilele cauze ale hipertensiunii arteriale secundare si a stabili daca aceasta a determinat afectiuni oculare, renale sau ale inimii.

Se efectueaza analize suplimentare pentru depistarea diabetulului zaharat si a unor valori ridicate ale colesterolului, acestia reprezentand factori de risc in dezvoltarea afectiunilor inimii care pot necesita tratament.

Creatinina serica se masoara cu scopul de a detecta eventualele afectiuni renale, care pot reprezenta fie cauza, fie rezultatul hipertensiunii arteriale.

Electrocardiograma se realizeaza pentru a identifica eventualele anomalii ale inimii, ca urmare a hipertensiunii arteriale. Se poate realiza, de asemenea, o radiografie toracica sau o ecografie cardiaca, cu scopul de a detecta eventualele semne de dilatatie cardiaca sau afectiuni ale inimii.

 

Ai probleme cu grasimile in sange, si suferi si de diabet? Completează , iar dacă te încadrezi în grupa de risc cardiovascular crescut primești un consult de specialitate GRATUIT!

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

 

 

Sursa foto: Shutterstock

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0