Colesterolul mare si genele vinovate: cateva mituri demontate

Colesterolul, atunci când există în cantități prea mari în organism, este dăunător pentru sănătatea noastră. Este important să știm că, pe lângă ceea ce mâncăm, și profilul genetic contează atunci când vorbim de un colesterol mărit. Așa că astăzi ne-am propus să îți prezentăm câteva informații relevante, dar și câteva mituri despre colesterol.

Colesterolul este o substanță grasă esențială pentru multe funcții vitale ale organismului. Acesta contribuie la menținerea integrității structurale și a fluidității membranelor celulare, este precursorul hormonilor steroizi, inclusiv cortizolul, aldosteronul, estrogenii, progesteronul și testosteronul, este utilizat de ficat pentru a produce acizi biliari, care sunt esențiali pentru digestia și absorbția grăsimilor în intestinul subțire și multe altele.

Pe scurt, colesterolul este esențial pentru sănătatea și funcționarea organismului, îndeplinind multiple roluri critice. Atenție, însă, la diferența dintre colesterolul bun HDL și cel rău LDL: în timp ce nivelurile ridicate de LDL pot duce la acumularea de plăci de aterom în arterele, crescând riscul de boli cardiovasculare, nivelurile ridicate de HDL sunt benefice, deoarece ajută la eliminarea colesterolului din sânge și protejează împotriva bolilor cardiovasculare.

Să vedem în continuare ce mituri au apărut în legătură cu colesterolul:

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC

Mit 1: „Tot colesterolul este rău” - fals

Așa cum am rezumat mai sus, colesterolul, de fapt, joacă un rol vital în mai multe procese care se desfășoară în corpul uman: ajută în digestie, ajută în producția hormonilor sexuali, este important pentru țesuturile noastre, ajută în cazul producției de bilă în ficat etc. Fără suficient colesterol în corp, sistemul digestiv ar putea fi afectat în mod negativ.

Nu tot colesterolul este rău, însă. Atunci când spunem colesterol „rău”, e bine să știm că ne referim la colesterolul LDL. Există două tipuri de lipoproteine care transportă colesterolul spre și dinspre celule: lipoproteinele cu densitate mică (LDL) și cele cu densitate mare (HDL). Este de dorit să avem cât mai puțin colesterol LDL în organism (sub 100 mg/dL), deoarece acesta poate contribui la acumularea de plăci ateromatoase și grăsimi în artere.

Mit 2: „Valorile mari ale colesterolului sunt cauzate doar de ceea ce mâncăm” - fals

Chiar dacă ficatul produce mare parte din colesterolul din corpul unei persoane, cel mai mare procent de colesterol din fluxul sangvin nu provine din alimentele pe care o persoană le consumă, ci este creat de organism. Genetica joacă un rol mare în privința colesterolului , așa că genele pe care le moștenim de la părinți au un impact asupra eficienței cu care ficatul reglează colesterolul până la un nivel considerat sănătos.

Unii oameni pot avea o boală genetică, numită hipercolesterolemie familială, care este caracterizată de valori extrem de mari ale colesterolului. Pacienții întâmpină dificultăți, nereușind să își scadă valorile colesterolului prin intermediul dietei sănătoase și făcând sport.

În cazul pacienților cu hipercolesterolemie familială, corpul lor produce mai mult colesterol decât poate ficatul să proceseze, iar din această cauză, grăsimile și plăcile ateromatoase se depun pe pereții arterelor. În plus, pacienții cu hipercolesterolemie familială pot avea colesterolul crescut încă de la naștere, ceea ce poate duce la dezvoltarea timpurie a unor probleme la nivelul inimii, cum ar fi ateroscleroza și cardiopatia ischemică.

Mit 3: „Ar trebui să mâncăm cât mai puține grăsimi” - parțial adevărat

Colesterolul se găsește și în anumite alimente, pe lângă faptul că este produs de corpul uman. Ce trebuie să reții, însă, este faptul că există atât grăsimi bune, cât și grăsimi rele în funcție de alimentele pe care le consumi și depinde de care și cât mănânci.

Obiectivul tău este să limitezi produsele bogate în grăsimi saturate și trans (carne grasă, lactate grase, untură, unt, margarină, produse de fast-food, produse de patiserie), deoarece îți cresc colesterolul LDL și îți scad nivelul de HDL-colesterol, și să consumi zilnic, cu moderație, grăsimi sănătoase: nuci, semințe, măsline, ulei de măsline, avocado, ulei de floarea-soarelui presat la rece.

Nici sucurile carbogazoase și alte băuturi îndulcite cu zahăr, alături de majoritatea dulciurilor din comerț nu trebuie consumate decât rar și în cantități mici. Deși zahărul nu conține colesterol, consumul ridicat de zahăr poate avea efecte indirecte asupra nivelului de colesterol și asupra sănătății cardiovasculare.

Consumul excesiv de zahăr, în special de zaharuri simple și adăugate, poate duce la o creștere a nivelului de trigliceride din sânge. Trigliceridele sunt un tip de grăsime care circulă în sânge și sunt produse din excesul de calorii provenit din zahăr și alte surse alimentare. Nivelurile ridicate de trigliceride sunt adesea asociate cu un nivel crescut de LDL și cu un risc mai mare de boli cardiovasculare.

Aportul prea mare de zahăr poate contribui la creșterea în greutate și la obezitate. Mai ales acumularea de grăsime în jurul abdomenului (grăsimea viscerală) este asociată cu un profil lipidic nefavorabil, inclusiv niveluri mai mari de LDL și trigliceride și niveluri mai mici de HDL. Dietele bogate în zahăr pot duce și la inflamație cronică și stres oxidativ în organism. Inflamația și stresul oxidativ sunt factori cheie în dezvoltarea aterosclerozei (îngustarea și întărirea arterelor) și a bolilor cardiovasculare.

Mit 4: „Toată lumea va avea de beneficiat dacă urmează o dietă săracă în colesterol” – parțial adevărat

Oamenii de știință spun că genele fiecăruia dintre noi joacă un rol când vine vorba de modul în care corpul nostru procesează macronutrienții, tocmai de aceea este important să îți alegi dieta și în funcție de ceea ce se ascunde în genele tale și în funcție de recomandările medicului nutriționist. Dacă în familia ta există antecedente medicale de boli cardiovasculare sau dacă ai fost diagnosticat cu niveluri mari ale LDL-colesterolului, o dietă săracă în alimente pline de colesterol ar putea fi benefică pentru tine și te-ar putea proteja de bolile asociate cu hipercolesterolemia.

Însă și prea puțin colesterol, chiar și LDL, nu înseamnă neapărat o stare de sănătate bună. Colesterolul LDL ar fi considerat foarte scăzut dacă este mai mic de 40 de miligrame per decilitru de sânge. Deși cazurile sunt rare, nivelurile foarte scăzute de colesterol LDL pot fi asociate cu un risc crescut de cancer sau infarct hemoragic. Numeroase studii asociază nivelurile prea scăzute de colesterol LDL cu afecțiuni psihice, precum depresia și cu unele boli cardiace. Așadar, monitorizarea e importantă întrucât prea multe statine și o dietă dezechilibrată pot scădea periculos acest nivel.

Există și o cauză genetică a LDL-ului scăzut - hipobetalipoproteinemia familială, cu o incidență de aproximativ 1 din 10.000. În unele populații de origine africană, sunt, de asemenea, predominante mutațiile cu pierdere a funcției ale PCSK9. Au fost identificate și alte cauze genetice mai puțin frecvente ale LDL-ului scăzut.

Important este, deci, să mergi la medicul tău pentru un diagnostic corect. În funcție de rezultatele analizelor recomandate, medicul îți va prescrie tratamentul necesar dacă se va dovedi că suferi de o formă de hipercolesterolemie care are legătură cu genele transmise de părinții tăi, cu alimentația sau dacă ai hipocolesterolemie.

Ce afecțiuni pot genera creșterea colesterolului rău LDL?

Există mai multe boli, condiții medicale și situații de stil de viață care pot contribui la creșterea nivelului de colesterol LDL:

Hipotiroidismul

Afectarea tiroidei poate afecta și nivelul de colesterol, în ciuda unei diete sănătoase. De exemplu, hipotiroidismul - subactivitatea glandei tiroide - poate crește dramatic nivelul LDL-ului. Concret, nivelurile scăzute de hormoni tiroidieni pot încetini metabolismul, inclusiv metabolismul lipidelor, ceea ce poate duce la creșterea nivelurilor de colesterol LDL și a trigliceridelor. Dacă ai făcut analize și ți-a ieșit un LDL mare deși știi că ai o alimentație care nu ar avea de ce să îți crească valorile atât de mult și nici în familie nu ai persoane cu hipercolesterolemie, poate fi nevoie să-ți verifici tiroida.

Diabetul de tip 2

Unul dintre principalele efecte ale diabetului zaharat este producerea insuficientă de insulină, care descompune zaharurile. Acest lucru limitează capacitatea organismului de a procesa LDL.

Boala hepatică cronică

Problemele hepatice, cum ar fi ciroza hepatică, pot avea, de asemenea, un impact imediat asupra nivelului de colesterol. Cum ficatul joacă un rol crucial în metabolismul colesterolului, afectarea funcției hepatice va duce la un metabolism anormal al lipidelor și la creșterea nivelului de colesterol LDL.

Bolile de rinichi

Deoarece rinichii joacă un rol central în curățarea fluxului sangvin, problemele de aici, cum ar fi boala cronică de rinichi, vor cauza, de asemenea, creșteri ale nivelului de colesterol.

Alte afecțiuni hormonale

Sindromul Cushing este o afecțiune în care există un exces de cortizol, care poate afecta metabolismul lipidic și poate crește nivelul de LDL. Sindromul ovarului polichistic poate duce la rezistență la insulină și dislipidemie, inclusiv niveluri crescute de LDL.

Sarcina

Nivelurile de colesterol tind să fie mai ridicate la femeile însărcinate. Situația este de obicei monitorizată, deoarece nivelurile prea ridicate în această perioadă fiziologică cresc riscul unor complicații.

Fumatul

Fumatul poate afecta negativ nivelurile de lipide din sânge, crescând LDL și scăzând HDL. Fumatul afectează funcția endotelială (stratul interior al arterelor), contribuind la inflamație și la disfuncția vasculară; endoteliul deteriorat este mai predispus la acumularea de colesterol și la formarea plăcilor de aterom.

NEWSLETTER DEDICAT DOC

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NHS Choices - What is high cholesterol?
https://www.nhs.uk/conditions/high-cholesterol/causes/
American Heart Association - Causes of High Cholesterol
https://www.heart.org/en/health-topics/cholesterol/causes-of-high-cholesterol

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...