Antioxidantii, utili in protectia cardiovasculara

Există numeroși antioxidanți care pot să protejeze împotriva afecțiunilor cardiovasculare, însă aceștia trebuie aleși cu atenție, pentru a îmbunătăți anumite funcții din organism și pentru a se completa reciproc.

Stresul oxidativ declanșează inflamația în corp și disfuncția endotelială în aterogeneză (procesul prin care se constituie depozite de grăsimi pe artere). Mai multe studii au arătat că antioxidanții exogeni (care provin din afara corpului) pot modula anumite răspunsuri vasodilatatoare și anumite interacțiuni ale endoteliului. Prin urmare, s-a sugerat că terapia cu antioxidanți ar interveni (într-un mod benefic) la dezvoltarea și progresia aterosclerozei.

Astăzi ne îndreptăm atenția în direcția a trei antioxidanți importanți - astaxantina, hidroxitirozolul și vitamina E - și ne propunem să aflăm ce rol au antioxidanții în protecția cardiovasculară, potrivit celor mai recente studii din domeniu.

NEWSLETTER DEDICAT DOC

Astaxantina este un alt antioxidant recomandat de oamenii de știință

Un puternic antioxidant care a câștigat foarte mult teren în ultimii ani este astaxantina, un carotenoid (adică un pigment organic) care se găsește în microalgele Haematococcus pluvialis. În natură, astaxantina este produsă de microalge ca un mecanism de apărare împotriva condițiilor vitrege din mediul înconjurător. Pentru oameni, însă, astaxantina este un supliment nutritiv puternic, care are un avantaj nutrițional superior în comparație cu alți antioxidanți.

Oamenii de știință consideră astaxantina un potențial agent terapeutic, care poate fi folosit în afecțiunile cardiovasculare. Aceasta este un antioxidant cu proprietăți antiinflamatoare și, prin urmare, are potențialul de a fi un agent terapeutic în tratarea unor boli cum este ateroscleroza. Un număr mic de studii clinice au evaluat efectele pe care le are astaxantina asupra stresului oxidativ și asupra inflamației. Nu s-au raportat reacții adverse și experții au observat o reducere a biomarkerilor stresului oxidativ și ai inflamației odată cu administrarea astaxantinei.

Studiile experimentale realizate în cazul mai multor specii de animale au demonstrat că astaxantina protejează miocardul (mușchiul inimii) când este administrată oral sau intravenos, înainte de inducerea unui eveniment cardiovascular ischemic .

Hidroxitirozolul are efecte antioxidante puternice

În ultimele decenii, s-au efectuat numeroase studii referitoare la hidroxitirozol și la potențialele întrebuințări ale acestui antioxidant în bolile cardiovasculare și nu numai. Hidroxitirozolul este unul dintre principalii compuși fenolici din uleiul de măsline, el fiind prezent în fructele și în frunzele măslinului (Olea europaea). În ultimele decenii, oamenii de știință4 au ajuns la concluzia că acest compus fenolic are beneficii pentru sănătate și că pot să protejeze împotriva mai multor boli.

Mecanismul de acțiune al hidroxitirozolului include efecte antioxidante puternice, cât și efecte antiinflamatoare, spun oamenii de știință. Importanța acestui compus chimic în ce privește protecția împotriva lipoproteinelor cu densitate mică (LDL-colesterol) și implicațiile lui în reducerea riscului de boală cardiovasculara au fost subliniate de European Food Safety Authority. Reprezentanții acestei instituții au concluzionat că 5 mg de hidroxitirozol (și derivații lui) ar trebui consumați zilnic, pentru a se ajunge la acest efect benefic.

Studiile mai arată că hidroxitirozolul are un rol în protecția particulelor LDL (lipoproteinelor cu densitate mică) de stresul oxidativ. În acest sens, un studiu experimental din 1995 a arătat efectul pe care îl aveau hidroxitirozolul și doi compuși derivați din el în inhibarea oxidării colesterolului LDL.

Vitamina E este și ea un aliat de preț

În ultimele decenii, s-au acumulat tot mai multe dovezi științifice care indică faptul că radicalii liberi joacă un rol critic în procesele celulare implicate în ateroscleroză. Aceste studii au indicat că o dietă bogată în antioxidanți este asociată cu un risc redus de boală cardiovasculară.

Mai mult decât atât, vitaminele și mineralele antioxidante, cum ar fi vitaminele A, E și C și zincul ar putea încetini dezvoltarea și progresia bolilor cardiovasculare, susțin specialiștii. Studiile epidemiologice observaționale au sugerat că o concentrație mai mare de vitamina E circulantă a fost asociată cu un risc mai scăzut de boli de inimă¹.

Vitamina C este un antioxidant major solubil în plasmă, iar studiile observaționale au arătat o asociere inversă între vitamina C alimentară și dezvoltarea bolilor de inimă. În numeroase studii de cohortă, un aport zilnic estimat de vitamina C între 45 și 113 mg/zi a fost legat de un risc redus de boli cardiovasculare. Consumul a mai mult de 45 mg/zi de vitamina C – comparativ cu mai puțin de 28 mg/zi – a fost asociat cu un risc cu 60% mai mic de accident vascular cerebral.

Riscul de boală coronariană a fost redus cu aproximativ 20%. Primul studiu epidemiologic de urmărire privind sănătatea și nutriția, efectuat pe o cohortă de peste 11.000 de adulți, a arătat o reducere a mortalității cardiovasculare cu 42% pentru bărbați și 25% pentru femeile care consumau cel puțin 50 mg vitamina C zilnic în dietă și care, de asemenea, au luat în mod regulat suplimente care conțin vitamina C.

Deși potențialul antioxidant al vitaminei A a fost determinat pentru prima dată în 1932, sunt disponibile date limitate cu privire la asocierea dintre vitamina A și riscul de boli de inimă.

În privința vitaminei E, studiile observaționale au sugerat că utilizarea zilnică a unei doze de cel puțin 400 UI (unități internaționale) este asociată cu efecte benefice asupra evenimentelor coronariene, însă beneficiile clinice ale acestei vitamine asupra bolilor cardiovasculare nu au fost încă definite.

Așa cum știi, vitamina E este un antioxidant care poate să protejeze celulele împotriva daunelor radicalilor liberi. Acest nutrient esențial se găsește, în mod natural, în multe alimente (ulei de rapiță, ulei de măsline, migdale și arahide, carne, lactate, legume verzi) și este disponibil și sub formă de supliment alimentar (în capsule sau sub formă de picături).

Resveratrolul, un aliat de preț pentru inimă

Resveratrolul, care se găsește în vinul roșu, este un antioxidant care poate ajuta la prevenirea bolilor cardiovasculare, atrag atenția specialiștii. Aceștia spun că antioxidanții din vinul roșu pot crește nivelul de colesterol HDL (colesterolul „bun”) și că protejează împotriva acumulării de colesterol.

Potențialele beneficii pentru sănătatea inimii ale vinului roșu și ale altor băuturi alcoolice par promițătoare. Cei care consumă cantități moderate de alcool, inclusiv vin roșu, par să aibă un risc mai scăzut de boli de inimă. Cu toate acestea, este important să înțelegem că studiile care compară persoanele care consumă alcool moderat cu cele care nu consumă deloc alcool ar putea supraestima beneficiile consumului moderat de alcool, deoarece cei care nu consumă deloc alcool ar putea avea deja probleme de sănătate.

Asociația Americană a Inimii și Institutul Național de Inimă, Plămân și Sânge nu recomandă să începi să bei alcool doar pentru a preveni bolile de inimă. Alcoolul poate crea dependență și poate cauza alte probleme de sănătate.

Dacă bei deja vin roșu, fă-o cu moderație. Pentru adulții sănătoși, asta înseamnă:

Până la o băutură pe zi pentru femeile de toate vârstele;
Până la o băutură pe zi pentru bărbații cu vârsta peste 65 de ani;
Până la două băuturi pe zi pentru bărbații cu vârsta de 65 de ani și mai tineri.

Beta-carotenul, un antioxidant puternic

Într-un studiu mai vechi, efectuat în Statele Unite ale Americii (SUA), riscul relativ pentru bolile cardiovasculare a fost cu 29% mai mic pentru cei care obișnuiau să consume alimente bogate în beta-caroten decât pentru cei care nu obișnuiau să consume astfel de alimente. Efectul preventiv a depins și de statutul de fumat: a fost observat doar la fumătorii actuali sau la foștii fumători, nu și la persoanele care nu au fumat niciodată. Într-un studiu de cohortă efectuat pe femeile aflate în postmenopauză nu s-a găsit nicio reducere a riscului de boli cardiovasculare.

În ceea ce privește nivelurile de beta-caroten în sânge, în urma unui studiu care a fost efectuat pe bărbați sănătoși din 16 locații de studiu din Europa, oamenii de știință au descoperit că există o asociere clară între concentrațiile plasmatice scăzute de beta-caroten și o rată mai mare de mortalitatea din cauza cardiopatiei ischemice.

Bărbații dintr-un studiu de cohortă prospectiv, care a fost efectuat la Basel și care aveau concentrații inițiale scăzute de beta-caroten în sânge, au avut un risc crescut de mortalitate prin accident vascular cerebral pe parcursul perioadei de studiu de 12 ani, atrag atenția oamenii de știință.

Licopenul

Licopenul este un antioxidant puternic, care are numeroase beneficii, cum ar fi reducerea riscului de cancer, menținerea sănătății inimii și pielii, fertilitate masculină îmbunătățită și ameliorarea durerii.

Printre sursele importante de licopen se numără:

Sosul de roșii
Pepenele
Pasta de tomate

Cercetările arată, de asemenea, că licopenul este mai bine absorbit de corpul nostru atunci când este încălzit și combinat cu grăsimi sănătoase, cum ar fi uleiul de măsline și de nucă de cocos.
Radicalii liberi ar putea juca un rol important în bolile de inimă și în alte afecțiuni cronice, iar dacă iei vitamine pentru a beneficia de proprietățile lor antioxidante, nu uita să discuți cu medicul tău înainte, pentru că este posibil ca acestea să interacționeze cu unele medicamente.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
1. Studiul „Associations between dietary antioxidant intakes and cardiovascular disease”, Scientific Reports volume 12, Parvin Mirmiran, Firoozeh Hosseini-Esfahani, Zohreh Esfandiar, Somayeh Hosseinpour-Niazi & Fereidoun Azizi
https://www.nature.com/articles/s41598-022-05632-x

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...