6 lucruri banale care pot declansa un infarct

1. Factori declanșatori pentru infarct
   a. Vremea poate fi unul dintre factorii declanșatori pentru infarct
   b. Și lipsa somnului poate contribui la apariția unui infarct miocardic
   c. O masă copioasă se poate număra printre factorii declanșatori pentru infarct
   d. Emoțiile puternice, fie ele pozitive sau negative, pot duce la un infarct miocardic
   e. Migrenele cresc riscul de a face infarct
   f. Și răceala, gripa sau boala COVID-19 pot fi factori declanșatori pentru infarct
2. Prevenirea infarctului miocardic

STUDII VIITOARE INSUFICIENȚĂ CARDIACĂ
 

Infarctul miocardic, cunoscut și sub denumirea de atac de cord, apare în momentul întreruperii fluxului sangvin la nivelul cordului. Celulele miocardice mor subit din cauza lipsei de oxigen în timpul unui infarct. Iată câțiva factori declanșatori pentru infarct. În general, infarctul apare subit și nu poate fi anticipat. Cu toate acestea, pot exista o serie de simptome și semne de avertizare ale infarctului. Cele mai frecvente simptome care apar înainte de un infarct miocardic variază la bărbați și femei.

Cel mai frecvent simptom al infarctului atât la femei cât și în cazul bărbaților este durerea toracică (angina pectorală) sau disconfortul, sub forma unor înțepături ciudate, care creează și o stare vagă de anxietate. Femeile sunt oarecum mai predispuse decât bărbații să experimenteze în plus și dificultăți de respirație, transpirație rece, greață și vărsături ori dureri de spate sau maxilar.

Dacă recunoști aceste semne care te îngrjorează și știi că te afli în categoria de risc pentru apariția unui infarct miocardic – fumezi, ai tulburări de ritm cardiac, colesterol mărit, boală vasculară sau varice, urmezi tratamente hormonale (n cazul femeilor, anticoncepționale), ai cazuri în familie cu evenimente cardiace sau care au suferit moarte subită – cere ajutor medical de urgență.

Factori declanșatori pentru infarct

Cu semne prevestitoare sau nu, există o serie de factori care facilitează apariția atacului de cord. Alegerile pe care le faci zi de zi îți pot influența starea de sănătate. Iată 6 lucruri aparent banale, care pot declanșa un infarct, în special în cazul în care suferi de boli cardiovasculare cronice.

Vremea poate fi unul dintre factorii declanșatori pentru infarct

Temperaturile extreme pot declanșa necroza mușchiului cardiac. Fie că vorbim de  zilele caniculare, cu peste 30 de grade Celsius, fie că e vorba de ieșitul în frig extrem, starea vremii poate fi unul dintre factorii declanșatori pentru infarct. Vara, vasele suferă fenomenul de vasodilație și, pe un fond patologic, se poate produce accidentul vascular la nivelul inimii, prin favorizarea deplasării unui tromb care blochează vasul coronarian. 

În timpul iernii, dacă te apuci să dai zăpada cu lopata din fața casei, de exemplu, arterele se contractă. Cu cât se contractă mai mult, cu atât inima trebuie să lucreze mai intens pentru a-ți menține temperatura corpului ridicată. Așadar, nu e exclus să faci un infarct, dacă ai deja predispoziție în acest sens.

Ce soluție ai pentru prevenirea infarctului? Poți reduce riscul de infarct îmbrăcându-te adecvat, pentru a ajuta organismul să își păstreze temperatura optimă. Vara, acoperă capul și poartă haine ușoare, iarna nu neglija îmbrăcămintea care îți asigură confortul termic, chiar dacă stai afară doar 15 minute.

De asemenea, ia în calcul expunerea la diferențele mari de temperatură, mai ales vara, când intri din caniculă în magazinele cu aer condiționat care asigură o temperatură foarte scăzută – mai ales în zona vitrinelor frigorifice. Ia-ți timpul necesar înainte de a ieși din nou în caniculă, chiar dacă ești grăbit să duci cumpărăturile acasă. Expunerea la diferențe mari de temperatură poate crea fenomenele de vasoconstricție și vasodilatație bruscă care pot afecta sistemul circulator.

Și lipsa somnului poate contribui la apariția infarctului miocardic

Dacă nu te odihnești cum trebuie (7-8 ore pe noapte, și nu mai puțin de șase) mai multe zile la rând, nu numai că te vei simți epuizat și vei fi predispus la stres cronic, ci îți va crește și riscul de a face un infarct. Unele cercetări arată că, dacă dormi mai puțin de 6 ore pe noapte în mod regulat, ți se dublează riscul de a face un atac de cord.

Ce soluție ai în acest caz pentru prevenirea infarctului? Fă-ți un program care să îți permită să dormi mai mult de 6 ore pe noapte. Dacă ai probleme cu insomniile, încearcă terapii alternative precum acupunctură, aromaterapie sau yoga, iar dacă nimic nu funcționează, cere sfatul medicului de familie.

O masă copioasă se poate număra printre factorii declanșatori pentru infarct

Știai că inima se poate opri după o zi de excese alimentare? Nivelul de norepinefrină din sânge crește atunci când mâncăm în exces, iar această creștere duce la accelerarea pulsului și la creșterea tensiunii arteriale. Așadar, nu mânca repede și nici mai mult decât ai nevoie. Încearcă să consumi porții echilibrate de mâncare, pe care să le savurezi în liniște.

Emoțiile puternice, fie ele pozitive sau negative, pot duce la un infarct miocardic

Și emoțiile intense sunt factori declanștori pentru infarct la persoanele cu risc crescut pentru un astfel de eveniment. Învață, deci, să îți controlezi emoțiile prin exerciții de respirație și prin alte metode de gestionare a stresului, sau, dacă simți că e nevoie, apelează la ajutorul unui terapeut.

Migrenele cresc riscul de a face infarct

Dacă suferi de migrene din tinerețe, riscul de a face infarct miocardic mai târziu în viață este mai mare în cazul tău. Studiile indică faptul că persoanele care suferă de migrene cu aură (tulburări de vedere ori de auz și echilibru) au și probleme cardiace.

Încearcă să contribui la prevenirea unui infarct prin tratarea migrenelor, apelând și la terapii naturiste, uleiuri esențiale și ceaiuri. De asemenea, e bine de știut că și mișcarea efectuată regulat poate ajuta la reducerea migrelor.

Și răceala, gripa sau boala COVID-19 pot fi factori declanșatori pentru infarct

Dacă ai o răceală sau o gripă, sistemul imunitar este ocupat să lupte cu virusul, ceea ce poate afecta arterele. Potrivit multor cercetări, dacă suferi de infecții respiratorii, ești de două ori mai predispus la atac de cord. 

Ca soluție, consumă citrice, miere și scorțișoară și hidratează-te intens cu apă simplă, ceaiuri și supe calde pentru ca sângele să își mențină fluiditatea. În plus, vitamina C susține elaticitatea endoteliului vascular. 

Deoarece se știe de mult timp că există o creștere tranzitorie a riscului de infarct miocardic în asociere cu gripa, pneumonia, bronșita acută și alte infecții toracice, cercetătorii au încercat să afle dacă infarctul este asociat și cu boala COVID-19. 

Un studiu extins apărut în prestigiosul jurnal științific The Lancet a arătat că, în săptămâna de după un diagnostic de COVID-19, riscul pacienților de a face un prim atac de cord a crescut de trei până la opt ori. Riscul de îmbolnăvire de COVID-19 scade semnificativ cu ajutorul vaccinării și cu ajutorul metodelor de prevenire (spălat pe mâini cu apă și săpun după ce mergi cu mijoacele de transport în comun, mai ales înainte de masă, evitarea aglomerațiilor, aerisirea spațiilor comune etc.).

Prevenirea infarctului miocardic

Măsurile de prevenire a infarctului se concentrează pe modificări comportamentale și managementul factorilor de risc, cum ar fi hipertensiunea, dislipidemia și diabetul. Un studiu de dată recentă subliniază că respectarea unor obiceiuri sănătoase poate reduce incidența evenimentelor cardiovasculare cu până la 80%. Acest plan, bazat pe recomandări științifice, include pași practici pentru a minimiza riscul.

Adoptă o dietă sănătoasă pentru inimă

Ghidurile de sănătate internaționale recomandă limitarea grăsimilor saturate la sub 10% din caloriile zilnice, reducerea sodiului sub 2.300 mg/zi și creșterea consumului de fructe, legume, cereale integrale, nuci și pește. Dietele mediteraneeană sau DASH sunt eficiente, reducând riscul de infarct prin scăderea inflamației și îmbunătățirea profilului lipidic. Un studiu din 2024 arată că o alimentație bogată în legume și fructe scade mortalitatea cardiovasculară cu 20-30%. Evită alimentele ultra procesate, băuturile dulci și carnea roșie în exces.

Crește activitatea fizică

Oamenii de știință sugerează cel puțin 150 de minute de exerciții moderate (mers rapid, înot) sau 75 de minute viguroase (alergare) pe săptămână, combinate cu antrenamente de forță de două ori pe săptămână. Un trial din 2024 demonstrează că reabilitarea cardiacă îmbunătățește aderența și reduce riscul la pacienții cu factori de risc, prevenind evenimente majore. Începe gradual, consultând un medic dacă ai condiții preexistente.

Menține o greutate sănătoasă și renunță la fumat

Obezitatea crește riscul de infarct miocardic; țintește un indice de masă corporală (IMC) sub 25 prin alimentație potrivită și exerciții. Fumatul dublează riscul; renunțarea la acest viciu poate reduce incidența atacului de cord cu 50% în primii ani. Studii recente confirmă că produsele fără fum, cum ar fi nicotină orală, pot ajuta, dar prevenția totală este ideală.

Controlează factorii medicali

Monitorizează tensiunea arterială; ghidul 2025 AHA/ACC recomandă tratament precoce pentru valori peste 130/80 mmHg, folosind calculatorul PREVENT pentru evaluarea riscului. Pentru colesterol, statinele sunt indicate dacă riscul de boală cardiovasculară este ridicat, prevenind evenimente cu 25-30%, conform unui studiu din 2025. Dacă ai diabet, medicamentele mai noi (cum ar fi inhibitorii SGLT2) reduc riscul de infarct, așa cum arată un trial din 2025. Efectuează controale regulate, inclusiv analize de sânge și EKG.

Gestionează stresul și somnul

Stresul cronic crește riscul de infarct miocardic; practici precum meditația sau yoga ajută să gestionezi stresul și să dormi mai bine. Ai grijă să obții 7-8 ore de somn pe noapte, deoarece insuficiența somnului crește riscul și pentru alte boli.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Pixabay
Bibliografie:
American Heart Association - Risk of fatal heart attack may double in heat wave & high fine particulate pollution days
https://newsroom.heart.org/news/risk-of-fatal-heart-attack-may-double-in-heat-wave-high-fine-particulate-pollution-days 
AHA Journals - Translational Research of the Acute Effects of Negative Emotions on Vascular Endothelial Health: Findings From a Randomized Controlled Study
https://www.ahajournals.org/doi/10.1161/JAHA.123.032698 
Studiul „Translational Research of the Acute Effects of Negative Emotions on Vascular Endothelial Health: Findings From a Randomized Controlled Study”, apărut în Journal of the American Heart Association, Volume 13, Number 9, https://doi.org/10.1161/JAHA.123.032698, autori: Daichi Shimbo et al.
The Lancet - What is the association of COVID-19 with heart attacks and strokes?
https://www.thelancet.com/journals/lancet/article/PIIS0140-6736(21)01071-0/fulltext 
Studiul „What is the association of COVID-19 with heart attacks and strokes?”, apărut în Volume 398, Issue 10300, p561-563, August 14, 2021, autori:  Marion Mafham, Colin Baigent 


Te-ar mai putea interesa și...


Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0