Imagistica prin Rezonanta Magnetica (IRM) in cancerul prostatic

Prostata este un organ care in mod normal are forma si dimensiunile aproximative ale unei castane cu varful orientat in jos, situata sub vezica urinara, strabatuta de uretra, prin care trece urina in timpul mictiunii. Rolul sau consta in producerea de fluide care sa intre in compozitia lichidului spermatic si le serveste spermatozoizilor ca mediu de deplasare.

Liga Romana de Cancer estimeaza ca in Romania sunt diagnosticate anual 177 de cazuri noi de cancer de prostata si ca aproximativ 7,3% din barbati mor anual din aceasta cauza. Cancerul de prostata reprezinta a doua cauza de deces prin cancer dupa cancerul pulmonar.

Afectiunile prostatei

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

In principal sunt trei mari tipuri de patologie care afecteaza prostata. Acestea sunt afectiunile infectios-inflamatorii de tipul prostatitelor care afecteaza tinerii, hiperplazia benigna de tip adenomatos si cancerul de prostata, care afecteaza pacientii maturi sau varstnici.

Nu se cunosc cauzele care produc sau declanseaza aparitia neoplaziei prostatei si sunt incriminati multi factori de tip alimentar, sau care tin de rasa, varsta, nivel hormonal – in special al testosteronului, regimul alimentar bogat in grasimi, mostenirea genetica sau diverse obiceiuri de viata.

Simptomele care sugereza infectie sau inflamatie (prostatita) sunt durerea sau jena la urinare sau la ejaculare, febra sau sindromul subfebril, frisoanele, nevoia urgenta de a urina, mirosul si culoarea anormala a urinei sau al continutului spermatic.

Simptomele care sugereza o suferinta neoplazica a prostei sunt urinarea nocturna frecventa, jetul urinar cu presiune mica si intrerupt, senzatia de golire incompleta dupa mictiune. Mai grav este ca multi pacienti nu prezinta simptome, ca in cazul afectiunilor mai sus amintite, si cancerul de prostata este descoperit in stadii avansate in care nu mai poate fi tratat.

Este foarte important ca barbatii faca vizite periodice de control la medicului urolog pentru testul PSA (prostate specific antigen – antigenul specific prostatic) sau pentru efectuarea unui tuseu rectal. Acest examen direct ofera informatii pretioase despre dimensiunile, structura si prezenta unor deformari sau neregularitati la nivelul prostatei. Antigenul specific prostatic (PSA) este o proteina produsa de glanda prostatica. In mod obisnuit toti barbatii au o cantitate mica de PSA in sange. Acest nivel al PSA creste odata cu varsta. Cancerul de prostata poate accelera productia de PSA

Ecografia si biopsia

Examenul ecografic prin ecografie pelvina sau transrectala poate evalua aspectul, dimensiunile, elasticitatea, raporturile vasculare ale prostatei cu organele din jur.

Sub examen ecografic se poate efectua si punctia - biopsia prostatei. Ecografia permite vizualizarea zonei in care medicul poate sa introduca acul prin peretele rectului pentru a preleva mici probe din tesutul prostatei.

Scorul Gleason

Probele de tesut obtiute prin biopsie sunt evaluate intr-un laborator de anatomie patologica. Aceasta evalaure este cunoscuta sub numele de scorul Gleason. Cu cat scorul are valori mai mici,  cu atat cacerul este mai putin agresiv. De exemplu, scorul Gleason de 6 sau chiar mai mic sugereaza o probabilitate mica de diseminare tumorala maligna.

Imagistica prin Rezonanta Magnetica (IRM)

Obiectivele efectuarii acestui examen constau in stadializarea tumorii si in vizualizarea buna a limitelor glandei si a tumorii. Fiabilitatea IRM consta, de fapt, fata de celelalte metode de explorare, in buna vizualizare a afectarii capsulare. Prostata prezinta patru zone – zona periferica, localizata sub capsula si formata din tesut glandular, zona centrala profunda formata din stroma, cea de tranzitie care inconjoara uretra si cea periuretrala, formata din ducte scurte. Prin IRM pot fi diferentiate zona periferica si cea centrala, prin semnalul diferit.

Examenul IRM se efectueaza cu antena pentru examinare pelvina sau endorectala pentru instalatiile de 1,5 Tesla iar in cazul examinarii cu instalatie IRM de tip 3 Tesla, examenul are cea mai mare eficienta. Examenul se face multiparametric cu multiple secvente si tipuri complementare de imagini, dintre care care utila poate fi si spectrometria prin Rezonata Magnetica.

Protocolul se bazeaza pe realizarea de sectiuni in diverse planuri in T1 si T2, folosind tehnicile de supresie a grasimii. Prin utilizarea antenei endorectale, injectarea substantei de contrast paramagnetice, dar si contrastul dintre vezica urinara in repletie sau semirepletie si tesutul prostatic, pun bine in evidenta localizarea si extensia tumorala. Atunci cand este posibil, se recomanda si explorarea renala, mai ales daca nu a fost facuta prin alte metode.

Rolul IRM in stabilirea extensiei locoregionale se bazeaza pe raporturile cu veziculele seminale si pe vizualizarea starii grasimii pelvine. Iata ce ale functii mai are:

•       Rolul IRM mai consta in masurarea exacta a dimensiunilor formatiunii tumorale, dar si in vizualizarea grupelor ganglionare de drenaj.

•       Ureterele, rectul, plexurile venoase periprostatice trebuie in egala masura investigate.

•       Leziunile osoase, focare ale leziunilor secundare, trebuie de asemenea avute in vedere.

Medicii utilizeaza sistemul de clasificare de tip TNM si pentru examenul IRM - sistem de raportare de tip PIRADS - Prostate Imaging – Reporting and Data System.

•       Stadializarea T (tumora) - se bazeaza pe localizarea tumorii la nivelul bazei, a apexului, in zona periferica sau tranzitionala. Extensia locala extracapsulara poate produce protruzia neregulata a capsulei prostatei, extensia tumorala pericapsulara, modificarea unghiului rectoprostatic, asimetria pachetului neurovascular, invazia veziculelor seminale, a vezicii urinare si a rectului.

  • Tx tumora primara nu poate fi evaluata
  • T0 nu se evidentiaza tumora primara
  • T1 clinic inaparenta nu poate fi palpabila sau evidentiata imagistic
  • T1 a tumora incidental gasita in mai putin de 5 % din tesutul tumoral rezecat
  • T1 b tumora incidental gasita in mai mult de 5 % din tesutul tumoral rezecat
  • T1 c tumora identificata prin biopsie (PSA cu nivel crescut)
  • T2 tumora este limitata la prostata
  • T2a tumora afecteaza un lob
  • T2b tumora afecteaza doi lobi
  • T3 tumora se extinde dincolo de prostata
  • T3 a tumora se extinde unilateral dincolo de capsula
  • T3 b tumora se extinde la glandele seminale
  • T4 tumora se extinde la alte structuri decat veziculele seminale,  vezica urinara,  sfincterul extern vezical,  rectul, muschiul levator sau peretele pelvin

•       Stadializarea N (nodes - ganglioni limfatici) se face prin masurarea a doua dimensiuni a ganglionilor limfatici, prin cresterea numarului de ganglioni vizibili. Cresterea dimensiunilor ganglionilor limfatici de aceeasi parte cu extensia tumorala are semnificatia unor metastaze. Localizarea poate fi regionala la nivelul ganglionilor iliaci interni, obturatori, iliaci externi, sacrati sau ganglioni la distanta para-aortici, iliaci comuni, inguinali superficiali si profunzi. Primele grupe ganglionare afectate sunt ganglionii obturatori din grupul iliac intern. Atat ganglionii interni cat si externi sunt considerate extensii regionale ale bolii canceroase prostatice.

•       Stadializarea M (metastaze) – cel mai frecvent la nivel osos.

- M1 metastaze la distanta

- M1a ganglioni limfatici regionali

- M1b osoasa si M1c la nivel visceral

Stadiile cancerului de prostata

Medicii vor utiliza toate rezultatele examinarii prostatei corelate ale PSA, biopsiei si ale explorarilor, pentru a identifica stadiul cancerului de prostata descoperit. Este foarte importanta stadializarea cancerului pentru ca acesta va determina ce tipuri de tratament vor fi necesare.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

 

 

Sursa foto: Shutterstock

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0