Endometrioza: cauze, simptome, tratament

1. Despre endometrioza

● Ce este endometrioza
● Tipuri de endometrioza
● Cauzele endometriozei
● Factorii de risc ai endometriozei
● Simptomele endometriozei
● Diagosticul de endometrioza
● Complicațiile și riscurile endometriozei
● Stadiile endometriozei
● Prognosticul pacientei cu endometrioza
● Mituri despre endometrioza

2. Cum se tratează endometrioza

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

● Tratament hormonal pentru endometrioza
● Tratament pe bază de contraceptive pentru endometrioza
● Tratament medicamentos pentru a calma durerea cauzată de endometrioza
● Tratament chirurgical pentru endometrioza
● Operația laparoscopică pentru endometrioza
● Tratament naturist pentru endometrioza
● Tratament pentru infertilitate
● Stilul de viață și dieta pacientei cu endometrioza

3. Prevenirea endometriozei

 

1. Despre endometrioză

Ai auzit, cu siguranță, la un moment dat de endometrioză și poate știi deja că poate afecta fertilitatea. Dacă vrei să afli mai multe despre această tulburare, ți-am pregătit un amplu articol în care îți detaliem nu numai manifestările endometriozei, dar mai ales opțiunile de tratament pe care le au femeile cu această boală.

Endometrioza este o boală în care țesutul endometrial ajunge prin diferite mecanisme în afara cavitații uterine, unde se implantează, transformându-se ulterior în țesut endometriozic. Afecțiunea are o etiologie multifactorială, care include atât factori genetici (care conduc la apariția unei predispoziții imunologice), cât și factori de mediu.

Ce este endometrioza?

Endometrioză este o boală cronică ce afectează femeile aflate la vârsta reproductivă și se caracterizează prin prezența de țesut asemănător endometrului (din punct de vedere structural și funcțional) în afară cavității uterine, cu preponderență în cavitatea abdominală, la nivelul peritoneului și al ovarelor, dar și în alte locuri precum peretele uterin (denumită adenomioza) sau în peretele abdominal.

Extrem de rar poate să apară și în alte zone, precum pleură sau plămâni, sau chiar la nivelul sistemului nervos central.

Ce este endometrul?

Endometrul reprezintă țesutul care tapetează cavitatea uterină având rolul de a furniza un suport implantării embrionului și care se elimină lunar (la majoritatea femeilor) prin menstruație, în cazul în care această implantare nu a avut loc.

Ce zone sau organe sunt afectate de endometrioză

Practic orice organ aflat în cavitatea abdominală poate fi afectat de prezența implanturilor de endometrioză în funcție de gravitatea extinderii bolii, însă cel mai des sunt afectate organele rezidente în pelvis: suprafața uterului, ovarele, vezica urinară, rectul, sigmoidul, intestinul subțire, ureterul dar și organele aflate la distanță precum ficatul, cecul sau apendicele. Cele mai frecvente zone în care găsim leziuni de endometrioză sunt fundul de sac Douglas, ligamentele utero-sacrate, peritoneul utero-vezical, peritoneul parietal dar le putem găsi până și pe diafragm (mușchiul care separă abdomenul de torace).

Tipuri de endometrioza

Există patru tipuri principale de endometrioză:

1. Endometrioză peritoneală superficială - în cazul acestui tip de boală, țesutul endometrial ectopic se  implantează pe peritoneu, acea membrană foarte subțire care căptușește peretele cavității abdominale  precum și majoritatea organelor intraabdominale; această este formă cea mai puțin severă de endometrioză.

2. Chisturi ovariene endometriozice -  sunt chisturi ce au un conținut ciocolatiu, vâscos, sunt unice sau multiple și se află dispuse la nivelul unui singur ovar sau al amândurora. Dimensiunile lor pot să ajungă și la 10-15 cm.  

3. Endometrioză care se infiltrează profund - în cazul acestui tip de boală, țesutul endometriozic invadează organele atinse de boală, afectându-le inițial structura și ulterior și funcționalitatea. Forma această a bolii poate să afecteze rectul, vezica urinară, ureterul și intestinele. Procesele inflamatorii și evoluția în sine a bolii pot să producă aderențe majore ale organelor în cauză, ajungându-se în faze severe la așa numitul „pelvis înghețat”, situație  găsită la doar 1-5% dintre pacientele cu endometrioză.

4. Endometrioză care afectează peretele abdominal - În unele cazuri, țesutul ectopic endometrial poate să se dezvolte în peretele abdominal,  cel mai frecvent această situație apărând la o oarecare distanță în timp după o cezariană,  în zona cicatricei postoperatorii.

Cauzele endometriozei

Cauzele endometriozei sunt controversate. Una dintre teorii este cea a menstruației retrograde, mecanism datorat unor contracții uterine anormale care, în loc să împingă resturile de endometru prin canalul cervical în vagin, permit evacuarea acestor fragmente de țesut și prin orificiile tubare în cavitatea peritoneală. Aici, în mod normal, aceste resturi sunt digerate de o populație de celule ale sistemului imunitar numite macrofage „gunoier”. Din cauza disfuncției imunologice care stă la baza apariției endometriozei, aceste celule nu reușesc să curețe cavitatea abdominală de aceste „deșeuri”.

Fragmentele endometriale ectopice sunt alcătuite din țesuturi vii care, în „dorința” lor de a supraviețui, aderă de suprafața peritoneală și declanșează un proces de angiogeneză (atragere și formare a unor vase de sânge care le alimentează). Leziunile endometriozice astfel formate au același comportament ca al endometrului, adică „menstruează” și deci sângerează.    

Conform altor teorii, există o predispoziție genetică de apariție a endometriozei, astfel încât anumite zone ale peritoneului se pot transforma spontan în leziuni de endometrioză (fenomen denumit metaplazie celomică). 

Mai există și mecanismele de transplant la distanță, ca un fel de metastaze, care explică existența leziunilor de endometrioză în afara cavității abdominale, cum ar fi cele de la nivelul plămânilor sau al creierului.

Problemele și simptomele din endometrioză sunt generate de faptul că, în timpul menstruației, țesutul ectopic sângerează, similar endometrului din interiorul uterului. Însă la nivel ectopic organismul nu are dezvoltate mecanisme de reparare cum sunt cele existente la nivelul mucoasei uterine, așa că vindecarea se face prin cicatrizare, care uneori este atât de agresivă încât conduce la adevărate fuziuni între organe sau chiar la distrugeri majore ale structurilor țesuturilor afectate.

Factorii de risc ai endometriozei

Mai mulți factori, spun cercetătorii, sunt asociați cu un risc mai mare de a dezvolta endometrioză, iar printre aceștia se află:

  • nuliparitate, adică absența nașterilor
  • vârstă - femeile care sunt la vârsta reproductivă
  • debutul primei menstruații la o vârstă fragedă
  • faptul că femeia intră la menopauză la o vârstă înaintată
  • cicluri menstruale scurte - de exemplu, mai puțin de 27 de zile
  • menstruații abundente (flux menstrual mare), care durează mai mult de 7 zile
  • un nivel mai mare de estrogen în corp sau o expunere mai mare, de-a lungul vieții, la estrogen exogen
  • un indice de masă corporală (IMC) mic
  • una sau mai multe rude de sânge (mama, mătușa sau sora) cu endometrioză

Ce trebuie să reținem este că, de regulă, endometrioza se dezvoltă la mai mulți ani după debutul menstruației. Semnele și simptomele bolii pot să se atenueze temporar odată cu sarcina și pot să dispară complet după instalarea menopauzei.

Simptomele endometriozei

Cele trei simptome principale ale endometriozei sunt dismenoreea (durere foarte puternică la menstruație), dispareunia (durere la contact sexual) și infertilitatea. Însă aceste simptome subiective diferă de la o femeie la alta, astfel că disconfortul generat de cele enumerate nu duce întotdeauna la diagnosticare. Multe femei își descoperă afecțiunea din cauza problemelor de infertilitate, la altele boala este descoperită în timpul unei intervenții chirurgicale pentru o altă afecțiune și, mult mai rar, datorită simptomatologiei generate de localizarea la distanță a implanturilor endometriozice. De exemplu, în cazul implanturilor de la nivel pulmonar, simptomele pot include dureri în piept sau tuse însoțită de sângerare, iar când endometrioza este localizată la nivelul sistemului nervos central, pacienta poate prezența cefalee (durere de cap) sau migrene, intensificate în perioada menstruală.

Simptomele principale în endometrioză

Principalul simptom este durere în pelvis, de obicei în timpul menstruației. Pacienta, însă, poate să simtă durere la contactul sexual, în timpul defecării sau atunci când urinează. Alte simptome mai puțin specifice ale endometriozei pot fi: menstruațiile foarte abundente, oboseala, diareea, constipația, balonarea și greața.

Diagosticul de endometrioza

Prima suspiciune de diagnosticare apare după efectuarea anamnezei, adică după discuția pe care doctorul o are cu pacienta, care subliniază existența durerii la menstră, a durerilor la contact sexual sau a imposibilității de a rămâne însărcinată după mai mult de un an de încercări. Examenul clinic pelvin poate releva anumite deviații de la normal doar când boala este extrem de avansată, cu afectarea elasticității țesuturilor pelvine, a mobilității organelor din pelvis sau prin palparea nodulilor rectovaginali (în spatele uterului). Imagistic, prin ecografie simplă transvaginală, se pot depista doar chisturile endometriozice ovariene și uneori prezența de țesut cicatricial, fibros, la nivelul septului recto-vaginal.

Analiza de sânge CA125

În cazul prezenței unor chisturi ovariene suspecte, analizele de sânge pot identifica o creștere a markerului CA 125. Acest marker însă indică doar o suferință a ovarului și se regăsește și în cazul altor boli - cancer ovarian sau uterin, deci nu are o specificitate absolută.

Laparoscopia

Diagnosticul de endometrioză se pune cu certitudine după vizualizarea directă a leziunilor în cursul unei operații, ori clasice, ori laparoscopice. Laparoscopia exploratorie este o procedură chirurgicală minim invazivă considerată ca „standard de aur” în diagnosticul endometriozei, care oferă informații precise despre localizarea și  extinderea bolii, utilă și în efectuarea tratamentului chirurgical. Diagnosticul de endometrioză se confirmă prin examenul histopatologic în cazul în care aceste leziuni pot fi excizate.

Alte investigații folosite pentru a diagnostica endometrioza

Pentru că simptomele endometriozei pot fi foarte similare cu cele ale altor afecțiuni (de exemplu, chisturile ovariene și boala inflamatorie pelvină), de multe ori boala poate fi dificil de diagnosticat. Medicul specialist va efectua una sau mai multe dintre următoarele investigații, pentru a stabili diagnosticul:

Anamneza sau un istoric medical foarte detaliat

Medicul ginecolog va nota simptomele și detalii despre istoricul personal ori istoricul familial de endometrioză, dacă pacienta a avut rude apropiate cu această boală. Se va efecuta o evaluare a stării generale de sănătate, pentru ca medicul să poată determina dacă există și alte semne ale unei boli cronice.

Examinarea fizică

Examinarea pelvină poate aduce și ea detalii utile. În timpul examenului fizic de acest tip, medicul poate simți eventualele chisturi ovariene sau prezența de noduli în spatele uterului.

Ecografia

Medicul poate să folosească și anumite investigați paraclinice, precum ecografia transvaginală sau o ecografie abdominală. Ambele tipuri de investigații oferă imagini ale organelor din sfera pelvină. Prin ecografie, medicul poate să identifice chisturile endometriozice sau să evalueze mobilitatea organelor pelvine în raport cu cele vecine.

RMN-ul

Și investigațiile cu rezonanță magnetică nucleară pot fi de ajutor în diagnosticarea acestei boli. RMN-ul folosește un câmp magnetic și unde radio pentru a crea imagini detaliate ale organelor și țesuturilor din corp. La unele paciente, RMN-ul este extrem de important pentru planificarea intervenției chirurgicale, pentru că îi oferă medicului chirurg informații detaliate despre localizarea și dimensiunea leziunilor endometriozice.

Complicatiile si riscurile endometriozei

Endometrioza poate avea câteva complicații importante, dacă nu este descoperită și tratată la timp:

Infertilitate

Principala complicație a endometriozei este faptul că afectează în mod negativ fertilitatea femeii. Aproximativ jumătate dintre femeile cu endometrioză pot întâmpina probleme atunci când vor să rămână însărcinate.

Endometrioza poate bloca trompele uterine și poate împiedica unirea spermatozoizilor cu ovulul, iar astfel nu are loc fecundarea (fertilizarea). Boala pare să afecteze fertilitatea și în moduri mai puțin directe, spun medicii, cum ar fi faptul că afectează negativ calitatea ovulului și a endometrului.

Cancer ovarian

Există studii care afirmă că neoplasmul ovarian apare într-un procent mai mare la persoanele cu endometrioză, însă trebuie să reținem că, totuși, riscul de a dezvolta cancer ovarian pe durata întregii vieți este relativ scăzut. Alte studii nu au confirmat această asociere. Deși este mai rar, un alt tip de cancer, numit și adenocarcinom asociat endometriozei, se poate dezvolta mai târziu, la acele femei care au avut endometrioză.

Alte complicații

Chiar dacă fertilitatea nu este un motiv de îngrijorare, controlul durerii cronice la aceste paciente poate fi extrem de dificil. Depresia, anxietatea și alte probleme la nivelul sănătății mintale nu sunt rare, așa că pot fi și ele considerate complicații ale endometriozei.
 

Stadiile endometriozei

Există mai multe modalități prin care medicii stabilesc cât de gravă este endometrioza. Cel mai folosit model este cel oferit de Societatea Americană de Medicină Reproductivă. Medicii acordă puncte în funcție de răspândirea țesutului endometrial ectopic, de profunzimea la care s-a „implantat" acest țesut și de zonele din corp care sunt afectate de boală. În baza rezultatelor obținute, endometrioza este diagnosticată în unul dintre cele patru stadii:

Stadiul 1 sau endometrioză minimală - există foarte puține leziuni sau răni mici, adică puține zone în care s-a implantat țesutul endometrial. Leziunile se pot afla pe organe sau pe țesutul care căptușește cavitatea pelvina sau cavitatea abdominală. Există foarte puțin țesut cicatricial sau nu există deloc.

Stadiul 2 sau endometrioză ușoară - Există ceva mai multe leziuni endometriale comparativ cu cele din stadiul 1. Acestea sunt și mai adânci, în anumite țesuturi, și este posibil să existe și țesut cicatricial.

Stadiul 3 sau endometrioză moderată - Există multe leziuni endometriozice, care se află în profunzime. Pacienta poate avea și mici chisturi pe unul sau pe ambele ovare, iar medicul descoperă benzi groase de țesut cicatricial, numite aderențe.

Stadiul 4 sau endometrioză severă - Asta înseamnă că țesutul endometrial este cel mai răspândit, în comparație cu ce se întâmplă în celelalte stadii. Pacienta poate avea multe leziuni endometriozice care sunt în profunzime și poate avea și aderențe cu o grosime mai mare. De asemenea, în organismul ei există chisturi endometriozice mari pe unul sau pe ambele ovare.

De reținut: endometrioza nu evoluează întotdeauna de la un stadiu la următorul. Dacă boala este lăsată netratată, ea poate să rămână în același stadiu odată cu trecerea timpului sau, la unele paciente, boala se poate agrava sau se poate ameliora în timp.

Prognosticul pacientei cu endometrioza

Endometrioza este o boală cronică având următoarele trei caracteristici: este distructivă, este evolutivă și este recurentă (reapare). Capacitatea distructivă nu este predictibilă, boală putând afecta practic orice organ pelvin, însă cazurile cu afectare multiorganică gravă sunt relativ rare. Ritmul de evoluție al bolii nu poate fi cuantificat, uneori întâlnim femei de patruzeci și ceva de ani cu leziuni minime sau chiar doar cu semne ale existenței în trecut a bolii, iar alteori găsim fete tinere de douăzeci de ani cu „pelvis înghețat”.

Ce trebuie reținut este faptul că boala apare pe un teren imunologic afectat, astfel încât, chiar dacă tratamentul este corect efectuat din punct de vedere chirurgical și medicamentos, femeia rămâne cu predispoziția prezentă, astfel că după reluarea primei menstre după perioada de tratament, procesele care au condus la apariția în primă instanță a endometriozei acționează din nou. În ceea ce privește prognosticul pacientelor diagnosticate cu endometrioză, ele trebuie să rețină că, deși este o boală cronică, asta nu înseamnă că ea va avea obligatoriu un impact major asupra vieții de zi cu zi. De regulă, simptomele endometriozei dispar după menopauză, așa că viața pacientei intră pe un traseu normal.

Mituri despre endometrioza

Mit: „Este ușor să se pună diagnosticul de endometrioză” - Adevărul este că medicilor nu le este ușor să diagnosticheze această boală. De fapt, durează ani buni până când endometrioza este diagnosticată.

Mit: „Este normal ca menstruațiile să fie extrem de dureroase” - Adevărul e că nu este normal să ai dureri extrem de mari la menstruație. Dacă te confrunți cu dureri severe în acea perioadă a lunii, care sunt calmate doar dacă iei medicamente analgezice, endometrioza ar putea fi cauza. Așa că mergi cât mai repede la cabinetul medicului ginecolog.

Mit: „Simptomele sunt mereu prezente la femeile cu endometrioză” - Adevărul este că unele femei cu endometrioză pot să nu aibă niciun simptom.

Mit: „Endometrioza nu poate fi tratată" - Adevărul este că boală poate fi tratată prin intervenții chirurgicale, cu ajutorul unor medicamente sau prin intermediul terapiilor alternative.

Mit: „Terapiile complementare nu au beneficii în tratarea endometriozei” - Adevărul este că numeroase terapii complementare, cum ar fi homeopatia, acupunctura, yoga, medicina bazată pe remedii din plante, pot să ajute pacientele cu endometrioză să facă față simptomelor bolii și să își amelioreze calitatea vieții.

2. Cum se trateaza endometrioza

Din punct de vedere al tratamentului, acesta trebuie să vizeze cele trei caracteristici ale endometriozei: distructivă (tratament chirurgical), evolutivă (tratament de inducere a menopauzei temporare) și recurentă (medicină alternativă). Există și tratamente paliative care urmăresc doar scăderea durerii și creșterea posibilităților de a avea o sarcină.

Tratament hormonal pentru endometrioza

S-a constatat faptul că endometrioza nu este activă nici în sarcină și nici la menopauză. În consecință, administrarea unor hormoni, precum progesteronul natural sau progestativele de sinteză, poate crea o stare de pseudosarcină, capabilă să țină sub control evoluția bolii. Acest tratament trebuie administrat „a la longue”, ori prin medicație orală în secvență continuă, ori prin introducerea unui dispozitiv intrauterin (sterilet) impregnat cu progestative.  

De asemenea, la acest tip de tratament putem include deprivarea de estrogen, care se face nu prin tratament hormonal per se, ci prin blocarea hormonilor care guvernează ciclul ovarian (antagoniști sau agonisti de GnRH), inducând o stare de „pseudomenopauză”. Aceste terapii pot avea efecte secundare severe, precum demineralizarea osului, de aceea sunt recomandate doar pentru perioade scurte de timp - maximum șase luni. Există, însă, și avantaje, precum scăderea riscului de cancer ovarian, dată fiind asocierea acestui risc la femeile cu endometrioză. Studiile arată și că folosirea terapiei cu GnRH după tratamentul chirurgical poate împiedica proliferarea și refacerea endometriozei. Din nefericire, la mai mult de 30% dintre femeile tratate cu medicamente hormonale, durerile pot reapărea post terapie hormonală.

Tratament pe baza de contraceptive pentru endometrioza

În tratarea endometriozei sunt interzise anticoncepționalele orale clasice, care conțin estrogen. Deși au aparent un efect benefic, căci scad durerile la menstră, ele întrețin evoluția bolii prin aportul de estrogen. Dacă contraceptivele orale sunt pe bază de progestative, ele pot induce, așa cum am mai zis, o stare de „sarcină”, care stopează evoluția endometriozei.

Tratament medicamentos pentru a calma durerea cauzata de endometrioza

Face parte din categoria tratamentelor paliative, în care se dorește, în primul rând, o calmare eficientă a durerii și o ameliorare a altor simptome pe care le induce endometrioza.

Pacienta poate folosi medicamentele antiinflamatorii nesteroidiene (ori unele recomandate de medic, ori altele care se eliberează fără prescripție medicală), cum ar fi ibuprofenul, însă acestea nu se dovedesc a fi eficiente în toate cazurile.

Tratament chirurgical pentru endometrioza

Abordarea chirurgicală a endometriozei poate fi clasificată ca fiind ori conservatoare, ori radicală prin histerectomie, cu îndepărtarea ovarelor.

Chirurgia conservatoare

Metoda aceasta de tratament este indicată în cazul tuturor femeilor care vor să rămână însărcinate sau care au durere severă. Obiectivul chirurgiei conservatoare este de a îndepărta ori de a distruge zonele de țesut endometrial ectopic, fără a deteriora organele reproducătoare ale femeii.

Laparoscopia

Fiind o metodă chirurgicală minim-invazivă, laparoscopia este folosită atât pentru a vizualiza, cât și pentru a trata endometrioza. Medicul chirurg face câteva mici incizii în abdomen, pentru a introduce un telescop legat de o cameră video și anumite pense speciale folosite pentru a extirpa chirurgical formațiunile de țesut endometriozic ori pentru a le cauteriza sau vaporiza. Laserul este cel mai frevent utilizat în acest ultim sens, în zilele noastre, pentru distrugerea țesutului endometriozic.

Histerectomia

În cazuri extreme medicul poate recomanda pacientei o intervenție de tipul histerectomiei totale, ca ultima soluție, dacă starea de sănătate a femeii nu se ameliorează cu ajutorul altor tratamente. În timpul intervenției, medicul îndepărtează uterul cu sau fără colul uterin. De asemenea, sunt extirpate și ovarele, deoarece ele sunt organele care produc estrogen, iar acest hormon este cauza creșterii țesutului endometrial. În plus, medicul chirurg îndepărtează în timpul procedurii și leziunile endometriozice vizibile.

Operația laparoscopică pentru endometrioza

Chirurgia conservatoare laparoscopică vizează îndepărtarea țesuturilor endometriale ectopice, a țesuturilor cicatriciale și a aderențelor. Este posibilă cu ajutorul laparoscopului introdus printr-o mică incizie subombilicală. Acesta este prevăzut cu laser și un cauter, care va distruge țesuturile prin ardere.

Management naturist pentru endometrioza

Unii specialiști sunt de părere că remediile din plante medicinale pot să ajute la tratarea simptomelor endometriozei. Discuta cu medicul tău curant înainte de a încerca orice fel de preparate din plante.

Curcumina, principalul ingredient activ din turmeric, este renumită pentru proprietățile ei antiinflamatoare. Un studiu sugerează că, de fapt, curcumina poate să ajute în cazul endometriozei, reducând producția de estradiol. Un alt studiu sugerează că substanța aceasta poate suprima migrarea țesutului ectopic endometrial.

Ghimbirul - Numeroase studii arată că ghimbirul poate reduce durerea asociată menstruației. Astfel, unii experți sugerează că ghimbirul poate avea un efect similar asupra durerii asociate cu endometrioza.

Mușețelul - Potrivit unui studiu, mușețelul poate reduce simptomele sindromului premenstrual. Unii fitoterapeuți sugerează că ceaiul de mușețel, băut în mod regulat, poate fi un aliat pentru a calma simptomele endometriozei.

Lavandă - Un studiu din 2012 a indicat faptul că unele paciente și-au redus crampele menstruale după ce au folosit ulei esențial de lavandă diluat, în cadrul masajului aromoterapeutic relaxant. Lavanda ar putea să ajute femeile cu crampe menstruale severe, care sunt declanșate de endometrioză.

Mentă - Potrivit unei meta-analize, menta are proprietăți antioxidante, iar un studiu din 2016 a arătat că menta poate reduce severitatea durerii cauzate de crampele menstruale.

Tratament pentru infertilitate

Din punct de vedere al fertilității, în funcție de severitatea endometriozei, după terapia chirurgicală sau medicamentoasă  poate apărea și o sarcină. Tratamentul în acest caz ar trebui condus de către un medic specializat în infertilitate.

Stilul de viață și dieta pacientei cu endometrioza

Medicul curant va discuta cu pacienta despre modificările pe care aceasta va trebui să le facă în regimul alimentar, pentru că dieta i-ar putea influența simptomele endometriozei. De aceea, după diagnosticare, este foarte important ca pacienta să aibă un stil de viață sănătos, care să nu îi agraveze simptomele bolii. Medicul curant poate recomanda unele dintre următoarele schimbări:

Creșterea aportului de acizi grași esențiali Omega 3 - Studiile arată că, dacă avem un raport mare în ceea ce privește acizii grași Omega 3 și Omega 6, se poate reduce inflamația asupra leziunilor endometriozice.

Evitarea consumului de alimente procesate și de zahăr - Pacienta cu endometrioză trebuie să aleagă fructe și legume naturale, pe care să le consume cât mai des. Important este și să evite grăsimile procesate, să aleagă acei carbohidrați care nu sunt extrem de rafinați (de evitat ar fi pâinea albă, de exemplu).

Creșterea aportului de antioxidanți - Tot studiile arată că suplimentele cu antioxidanți pot reduce durerea cronică din zona pelvină, asociată cu endometrioza. Desigur, surse de antioxidanți pot fi și unele fructe și legume.

Reducerea consumului de grăsimi de tip trans - Un studiu a arătat o creștere cu 48% a riscului de endometrioză în cazul femeilor care consumau mari cantități de grăsimi de tip trans.
Adoptarea unei diete cu alimente care luptă contra inflamației - O analiză din 2018 a arătat că o dietă cu efect antiinflamator poate reduce simptomele endometriozei.

Ce alte modificări poate face pacienta în stilul de viață

Endometrioza este, așa cum bine știi, o boală cronică ce necesită tratament. Chiar și așa, există câteva lucruri pe care pacientele le pot face pentru a ameliora simptomele afecțiunii.

Activitatea fizică - Exercițiile făcute în mod regulat reprezintă unul dintre cele mai bune lucruri pe care le poate face pacienta cu endometrioză. Mișcarea poate să reducă fluxul menstrual și poate preveni progresia bolii. În plus, în timpul exercițiilor fizice se secretă endorfine care ajung în sânge, iar astfel se reduce intensitatea durerii.

Meditație sau yoga - Acestea sunt două modalități prin care se poate crește nivelul de endorfine din corp și, în acest mod, durerea cauzată de endometrioză scade în intensitate.

Evitarea toxinelor - Unii specialiști le îndeamnă pe femeile cu endometrioză să evite toxinele cu efecte estrogenice, cum ar fi pesticidele, ierbicidele etc. Încă nu este pe deplin înțeleasă legătura estrogenilor din mediul înconjurător, însă există unele dovezi care sugerează că unele substanțe din mediu pot agrava endometrioza.

Planificarea unei sarcini - Dacă pacienta își dorește să aibă copii, ea trebuie să ia în considerare că nu trebuie să amâne prea mult sarcina, deci este sfătuită să ia în calcul că este mai bine să facă un bebeluș cât mai curând.

Tratamentele pentru fertilitate trebuie începute și ele cât mai curând și nu trebuie amânate - Pentru unele cupluri, este o idee bună să încerca să obțină o sarcină pe o perioadă de mai multe luni, chiar un an, cu raport sexual neprotejat. În cazul unei paciente cu endometrioză, însă, nu este recomandat să se mai aștepte un an întreg (dacă are vârsta sub 35 de ani) sau să se aștepte 6 luni (dacă are peste 35 de ani) înainte de a cere părerea unui medic specialist pe probleme de infertilitate. Așadar, dacă pacienta își dorește un bebeluș, este bine să apeleze cât mai repede la ajutorul unui medic, care o va sfătui ce trebuie să facă mai departe.

3. Prevenirea endometriozei

Deși nu există „rețeta secretă” prin care se poate preveni în totalitate endometrioza, femeile pot să reducă riscul de a dezvolta această boală, iar cele care o au deja, pot să țină sub control simptomele.
Printre măsurile care le ajută pe femei să își reducă riscul de a dezvolta în viitor această boală se află:

Activitatea fizică - Este bine să se facă cel puțin 30 de minute de exerciții fizice, de patru sau de cinci ori pe săptămână, pentru că mișcarea poate reduce riscul de a dezvolta endometrioză.

Evitarea consumului de alcool - Studiile arată că alcoolul consumat în cantități mari poate crește cantitatea de estrogen pe care corpul o produce, ceea ce ar putea duce la endometrioză.

Alege alimente bogate în acizi grași Omega 3, cum ar fi somonul și nucile românești, pentru că sunt aliați pentru un sistem reproducător sănătos. Un studiu a arătat că femeile care au consumat cea mai mare cantitate de acizi grași Omega 3 au avut un risc cu 22% mai mic de a dezvolta endometrioză, în comparație cu femeile care au consumat cantități mai mici de Omega 3.

Reține că, din păcate, nu poți preveni endometrioza, însă poți reduce riscurile de a dezvoltă boală prin faptul că reduci nivelul estrogenului din corp. Pentru a reduce cantitatea de estrogen, poți ține cont de anumite recomandări:
·       Discută cu medicul ginecolog, despre metodele contraceptive hormonale, cu doze mai mici de estrogen.
·       Fă mișcare în mod regulat, de mai mult de 4 ori pe săptămână. Exercițiile fizice regulate și o cantitate mai mică de grăsime corporală te ajută să reduci nivelul de estrogen care circulă prin organism.
·       Evita cantitățile mari de alcool - pentru că alcoolul crește nivelul estrogenului.
·       Evita cantitățile mari de băuturi ce conțin cofeină - studiile arată că dacă se consumă mai mult de o băutură cu cofeină pe zi, în special sucuri carbogazoase și ceai verde, poate să crească nivelul de estrogen.
 
 

 

Sursă foto: Shutterstock

Bibliografie:
1Cartea "Endometriosis", publicată în octombrie 2017, autori Olivia J Carpinello, Lauren W Sundheimer, Connie E Alford, Robert N Taylor, Alan H DeCherney.
Mayo Clinic - https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/endometriosis/symptoms-causes/syc-20354656
WebMD - https://www.webmd.com/women/endometriosis/endometriosis-types-stages#2-3
NHS Choices - https://www.nhs.uk/conditions/endometriosis/treatment/
WebMD - https://www.webmd.com/women/endometriosis/can-i-prevent-endometriosis


 

 

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0