Perturbarea cronică a somnului la adolescenți poate duce la depresie

Potrivit unui nou studiu¹, perturbarea cronică a somnului în timpul adolescenței poate duce la depresie atât la băieți, cât și la fete, cărora le modifică și felul în care reacționează la stres.

Adolescenții au un somn care se dezvoltă mai încet, ceea ce înseamnă că nu încep să se simtă obosiți decât mai târziu sear. În plus, organismul lor așteaptă mai mult pentru a începe să producă melatonină -  hormonul care ajută la promovarea somnului.

Practic, dacă li s-ar permite să doarmă după propriul lor program, mulți adolescenți ar dormi opt ore sau mai mult pe noapte, de pe la ora 23:00 sau de la miezul nopții până la 8:00 sau 9:00 dimineața, însă orele de începere a școlii îi forțează să se trezească mult mai devreme. 

Din cauza întârzierii biologice a ciclului lor de somn-veghe, mulți adolescenți pur și simplu nu sunt capabili să adoarmă suficient de devreme pentru a dormi opt sau mai multe ore până să se trezească la ora potrivită pentru școală. Iar această situație poate duce la instalarea anxietății și a stărilor depresive.

Depresia se dezvoltă frecvent în timpul adolescenței și este de două ori mai răspândită în rândul fetelor decât în cel al băieților. Cu toate acestea, mecanismele care stau la baza debutului depresiei adolescenților și diferențele de sex în rata de prevalență rămân neclare. 

Expunerea adolescenților la stres și sensibilizarea ulterioară a axei hipotalamo-hipofizo-suprarenale (HPA) contribuie la dezvoltarea tulburărilor de dispoziție, iar fetele sunt deosebit de vulnerabile la această sensibilizare. Expunerea repetată la factorii de stres comuni dezvoltării adolescenților, cum ar fi un somn insuficient sau neodihnitor, ar putea fi parțial responsabilă de susceptibilitatea adolescentelor de a ajunge depresive.

Depresia adolescentină poate fi cauzată de un somn perturbat

Depresia începe adesea în timpul adolescenței, perioada de dezvoltare de după apariția pubertății, care finalizează tranziția organismului spre maturitate. Stresul timpuriu este un predictor al apariției depresiei la adolescenți și produce modificări de lungă durată ale căilor de semnalizare neuroendocrină. 

Adolescenții (în special fetele) sunt mai susceptibili la sensibilizarea răspunsului la stres după provocări repetate. Reducerea expunerii la stresul cronic în timpul adolescenței înainte ca acest lucru să ducă la depresie este o metodă eficientă de împiedicare a instalării afecțiunii. Cu toate acestea, expunerea la anumiți factori de stres cronici poate fi inerentă dezvoltării normale a adolescenților și, prin urmare, dificil de evitat în totalitate.

Dezvoltarea adolescenților include adesea o tulburare a programului de somn și de veghe. Somnul timpuriu al adolescenților este similar cu cel din copilărie. Însă tiparul de somn la jumătatea și la sfârșitul adolescenței seamănă cu cel al adulților.

Instalarea întârziată a somnului adolescentului este provocată de o prelungire temporară a ciclului circadian intrinsec sau „ziua internă”, combinată cu o acumulare întârziată de somnolență măsurată prin activitatea cu undă lentă, rezultând o schimbare aproximativă de plus sau minus 4 ore în debutul somnului mediu de la vârsta adultă tânără.

Întârzierea somnului la adolescenți este în continuare agravată de „jet lag-ul social” sau de discrepanța dintre ritmul biologic și constrângerile sociale pentru a se conforma unui tipar de somn. Jet lag-ul social cronic acționează ca un factor de stres cronic.

Prin urmare, întârzierea somnului la adolescenți este un factor de stres comun dezvoltării lor. Perturbarea somnului la adolescenți a devenit mai frecventă în ultimii ani, corelată fiind cu accesul sporit la ecrane (laptopuri, tablete, telefoane). Însă această creștere a perturbării cronice a somnului în timpul adolescenței poate exacerba dezvoltarea depresiei. Întreruperile duratei, debutului și eficienței somnului se corelează foarte mult cu o varietate de stări depresive.

Cum pot adolescenții să aibă un somn mai bun?

Un pas înainte pentru obținerea unui somn bun este ca adolescenții să-și revizuiască și să-și îmbunătățească igiena somnului, ceea ce include schimbări privind mediul și obiceiurile lor de somn. Iată câteva îndrumări pentru un somn sănătos:

  • Adolescentul trebuie să-și stabilească un program de opt ore de somn zilnic și să păstreze acest program atât în timpul săptămânii, cât și în weekend. 
  • Să își stabilească o rutină consistentă înainte de culcare pentru a ajuta la relaxare și la adormirea mai rapidă.
  • Să evite băuturile energizante și produsele cu cofeină mai ales după-amiaza și seara.
  • Să evite folosirea dispozitivelor electronice pentru cel puțin o jumătate de oră înainte de culcare; de asemenea, să oprească internetul pentru a nu mai fi deranjat de notificări pe timpul nopții, ceea ce poate duce la verificarea excesivă a telefonului.
  • Nu mai puțin important este ca părinții să îi asigure un pat cu o saltea cât mai confortabilă și o pernă bună. Dormitorul trebuie aerisit în fiecare seară înainte de culcare, timp de 10-15 minute și trebuie păstrat întunecat și liniștit.

Cum îi pot ajuta părinții pe adolescenți să doarmă mai bine?

Pentru mulți părinți, un prim pas este să îi întrebe pe copiii lor dacă dorm bine și suficient, deoarece sondajele arată că mulți părinți de adolescenți nu își dau seama că aceștia au probleme cu somnul.

Următorul pas este să colaboreze cu adolescenții pentru a evita crearea unui program excesiv de aglomerat pentru tineri și luarea unor angajamente care pot genera o cantitate prea mare de stres.

Dacă părinții nu știu cum să procedeze sau nu ajung nicăieri în discuțiile cu copiii lor, pot cere sfatul medicului de familie sau al unui psihoterapeut specializat în problemele adolescenților. Pentru cazurile în care e nevoie de ajutorul unui terapeut, e bine de știut că acesta va contribui la gestionarea gândurilor negative înainte de culcare ale adolescentului și la implementarea unor pași practici pentru rutine mai bune de somn.

Atenție, unii adolescenți pot avea un somn slab din cauza unei tulburări subiacente, cum ar fi apneea obstructivă în somn, care provoacă pauze repetate în respirație în timpul somnului. Această afecțiunea cauzează frecvent un somn fragmentat și somnolență excesivă în timpul zilei.

Deși mai puțin frecvente în rândul adolescenților, și sindromul picioarelor neliniștite (care implică un impuls puternic de a mișca membrele în poziția culcat) sau narcolepsia (o tulburare care afectează ciclul somn-veghe) pot duce la un somn perturbat. Dacă suspectează acest afecțiuni, părinții trebuie să ceară afatul medicului de familie.

 

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Science Direct - Chronic sleep disruption induces depression-like behavior in adolescent male and female mice and sensitization of the hypothalamic-pituitary-adrenal axis in adolescent female mice
https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0166432820307002?via%3Dihub
1. Studiul „Chronic sleep disruption induces depression-like behavior in adolescent male and female mice and sensitization of the hypothalamic-pituitary-adrenal axis in adolescent female mice”, apărut în Behavioural Brain Research https://doi.org/10.1016/j.bbr.2020.113001, autori: Michael Murack et al.
Sleep Foundation - Teens and Sleep
https://www.sleepfoundation.org/teens-and-sleep


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0