Somnul de după-amiază poate susține funcția cognitivă la vârstnici [studiu]

Somnul de după-amiaza, în reprize scurte, ar putea ajuta vârstnicii să își îmbunătățească funcția cognitivă, sugerează noi cercetări. 

Tiparele de somn se schimbă adesea pe măsură ce îmbătrânim, mulți oameni în vârstă adăugând la programul lor zilnic o scurtă perioadă de somn după-amiază. Semnificația acestor episoade de somn a fost neclară pentru cercetători: un „pui” de somn după-amiază ajută la menținerea agilității minții sau, dimpotrivă, este un semn de demență incipientă? 

Demența afectează 5-7% dintre adulții cu vârste de peste 65 de ani din întreaga lume, iar în țările occidentale, rata demenței este chiar mai mare, de 8-10%. Deoarece în prezent nu există vindecare pentru diversele tipuri de demență, este necesară identificarea acelor modificări în stilul de viață care ar putea ajuta la reducerea riscului de a dezvolta aceste probleme de sănătate.

Un studiu¹ apărut la începutul lui 2021 vine cu câteva lămuriri. Conform rezultatelor acestei cercetări, persoanele în vârstă care dorm și după-amiaza obțin un scor mai mare la testele cognitive decât cele care dorm doar pe timpul nopții. Cei din prima categorie par să aibă o funcție cognitivă mai puternică, inclusiv în ceea ce privește memoria, orientarea și limbajul.

O repriză scurtă de somn după-amiază poate fi benefică pentru vârstnici

Având în vedere că un somn tulburat a fost asociat cu demența în mai multe studii anterioare, oamenii de știință au vrut să afle dacă somnul de după-amiază ar putea avea o influență asupra acestei afecțiuni. În anii precedenți, unii cercetători au descoperit că somnul de după-amiază întârzie apariția demenței, în timp ce alții au concluzionat că această activitate poate crește riscul de demență sau declin cognitiv.

Astfel, în studiul de față, cercetătorii au studiat 2.214 persoane sănătoase din mai multe orașe mari din China, cu vârste de cel puțin 60 de ani. Intervalul mediu de somn pe timp de noapte al participanților la studiu a fost de 6,5 ore. 

Pentru a evalua dacă participanții au un anumit grad de demență, cercetătorii i-au testat folosind două variante de evaluare cognitivă, măsurându-le spațiul vizual, memoria, atenția, capacitatea de calcul, gândirea abstractă, orientarea și funcția de limbaj. De asemenea, persoanelor înscrise la studiu li s-a făcut analize de sânge pentru a li se afla nivelurile de colesterol și trigliceride.

Dintre toți participanții, 1.534 au raportat că dormeau în mod regulat după-amiaza. În scopul studiului, echipa de crercetare a definit un pui de somn ca având o lungime între 5 minute și 2 ore.

Principalele rezultate au arătat că participanții care dormeau și după-amiaza:

  • au dovedit performanțe cognitive mai puternice decât cei care nu dormeau
  • aveau un nivel mai mare al trigliceridelor (însă acestea se încadrau în limitele normale) decât cei care nu dormeau
  • aveau o memorie, o capacitate de orientare și o funcție a limbajului mai bune decât cei care nu dormeau după-amiaza.

Însă, afirmă autorii studiului, frecvența și lungimea somnului de după-amiază sunt foarte importante. Cele mai utile pentru sănătate par a fi reprizele de somn de după-amiază care durează mai puțin de 30 de minute și care au loc de cel mult patru ori pe săptămână.

Așadar, dacă o persoană de peste 60 de ani doarme după-amiaza maxim 30 de minute, de maxim patru ori pe săptămână, acest obicei îi poate fi util pentru a-și păstra o memorie mai bună, o capacitate de orientare și o funcție a limbajului în parametrii normali vârstei.

Care sunt avantajele somnului de după-amiază?

Un pui de somn după-amiază poate avea diverse beneficii pentru adulții sănătoși, cum ar fi reducerea oboselii, sporirea vigilenței, îmbunătățirea stării de spirit și o memorie mai bună. Acest tip de somn nu este potrivit, însă, pentru toată lumea. 

Pentru unele persoane, somnul de după-amiază poate avea efecte negative, cum ar fi o stare de agitație și dezorientare după ce se trezesc sau apariția tulburărilor de somn pe timp de noapte. Așadar, când ar trebui ca un adult să ia în considerare un pui de somn? Doar dacă nu a dormit suficient noaptea sau a depus un efort fizic considerabil în ultima vreme și se confruntă cu somnolență în timpul zilei.

Pentru vârstnici, o repriză de somn după-amiaza poate fi benefică, dacă se respectă anumite indicații:

  • Somnul de după-amiaza e bine să fie scurt. Scopul este ca persoana să doarmă numai 10 - 20 de minute. Cu cât doarme mai mult, cu atât este mai probabil să se simtă amețită sau lipsită de concentrare după ce se trezește. Adulții tineri care au trecut printr-o perioadă de oboseală și au nevoie de refacere ar putea să tolereze reprize de somn mai lungi.
  • Episodul de somn e bine să aibă loc la începutul după-amiezii, până în ora 15:00. Orice repriză de somn care are loc după această oră poate interfera cu somnul de noapte. Factorii individuali, cum ar fi nevoia de somn, programul de somn, vârsta și administrarea unor medicamente pot juca, de asemenea, un rol în stabilirea celui mai bun moment din zi pentru somnul de după-amiază.
  • Pentru somnul de după-amiază e bine să se creeze un mediu odihnitor. Persoana trebuie să doarmă într-un loc liniștit și întunecat, în care nu se aud zgomote, cu o temperatură a camerei rezonabilă, ca să poată adormi rapid și să se trezească odihnită în aproximativ 20 de minute.

Atenție, dacă apare o nevoie crescută de somn pe timpul zilei și nu există o cauză evidentă de oboseală, e indicat să se ceară sfatul medicului. E posibil să fie vorba de o tulburare de somn nocturn de care persoana să nu fie conștientă (de exemplu, poate suferi de apnee în somn, care duce la întreruperi ale ciclului de somn normal) sau de o altă afecțiune mai mult sau mai puțin gravă. 

Unele medicamente, în special sedativele, pot face ca o persoană să fie somnolentă și dezorientată în timpul zilei. De asemenea, tulburările de sănătate mentală, cum ar fi depresia, pot provoca frecvent somnolență, la fel și demența sau boala Parkinson. Și alte probleme de sănătate pot face o persoană să se simtă nefiresc de somnolentă în timpul zilei, de exemplu diabetul sau hipotiroidismul, anemia, nivelurile anormale de sodiu din sânge, precum și dezechilibrele electrolitice.

 

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Relationship between afternoon napping and cognitive function in the ageing Chinese population
https://gpsych.bmj.com/content/34/1/e100361
1. Studiul „Relationship between afternoon napping and cognitive function in the ageing Chinese population”, apărut în General Psychiatry 2021;34:e100361. doi: 10.1136/gpsych-2020-100361, autori: Cai H., Su N., Li W. et al.
Mayo Clinic - Napping: Do's and don'ts for healthy adults
https://www.mayoclinic.org/healthy-lifestyle/adult-health/in-depth/napping/art-20048319
Sleep Foundation - Medical and Brain Conditions that Cause Excessive Sleepiness
https://www.sleepfoundation.org/physical-health/medical-and-brain-conditions-cause-excessive-sleepiness


 

 

 

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0