Apneea în somn afectează sănătatea inimii?

Apneea în somn poate fi o afecțiune gravă, prin care respirația este întreruptă pe parcursul orelor de somn. Poate ai auzit că sforăitul în timpul nopții și starea de oboseală permanentă, chiar și după opt ore de somn neîntrerupt, sunt simptomele principale ale apneei în somn. Dar știai că această problemă poate afecta sănătatea inimii?

Statisticile estimează că, la nivel mondial, există peste 900 de milioane de adulți care se confruntă cu o formă moderată spre severă de apnee în somn. Această afecțiune, însă, dacă nu este recunoscută și tratată, poate duce la complicații cardiace, renale și metabolice. Este adevărat că nu orice om care sforăie suferă de apnee în somn, dar e bine ca, dacă sforăi în mod normal, să mergi la medic și să afli care este problema în cazul tău.

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC

Tipuri de apnee în somn 

Principalele tipuri de apnee în somn sunt:

1.    Apneea obstructivă în somn, care este cea mai des întâlnită formă și se produce atunci când mușchii gâtului se relaxează
2.    Apneea în somn centrală, care apare atunci când creierul nu trimite semnalele necesare mușchilor care controlează respirația
3.    Sindromul complex de apnee în somn, cunoscut și drept apnee în somn mixtă, care reprezintă o combinație de apnee obstructivă și centrală

Apneea în somn: simptome

Semnele și simptomele apneei obstructive și centrale adesea se suprapun, ceea ce poate face diagnosticul corect mai dificil pentru medic. Printre cele mai frecvente simptome ale acestor tipuri de apnee se numără:

  • Sforăitul puternic
  • Episoade de întrerupere a respirației în timpul somnului (de obicei, acestea sunt remarcate de persoana alături de care dormi)
  • Sentimentul de sufocare în timpul somnului
  • Senzația de gură uscată la trezirea din somn
  • Dureri de cap resimțite dimineața
  • Tulburări de somn (insomnie)
  • Stare de somnolență pe parcursul zilei (hipersomnie)
  • Probleme de concentrare și atenție
  • Stare de iritabilitate

Când să mergi la medic?

Sforăitul puternic poate indica o posibilă apnee în somn, dar nu toate persoanele cu apnee sforăie. Este important să mergi la medic dacă ți se comunică de către partener simptomele frecvent întâlnite ale acestei afecțiuni - sforăitul și oprirea respirației. 

Apneea în somn și sănătatea inimii

Pentru că persoanele care suferă de apnee în somn au o calitate a somnului scăzută, acestea resimt senzație de oboseală pe parcursul întregii zile. De asemenea, apneea în somn este asociată cu o sănătate precară a inimii. 

Apneea în somn mărește riscul de deces cardiovascular

Această tulburare de somn este prezentă la foarte multe dintre persoanele cu afecțiuni ale inimii, la multe dintre persoanele cu hipertensiune arterială și la o bună parte dintre persoanele cu insuficiență cardiacă. Oamenii de știință susțin că o apnee în somn netratată poate mări de cinci ori riscul de deces în urma unei afecțiuni cardiovasculare.  

În timpul somnului, la persoanele afectate de apnee, căile aeriene sunt obstrucționate, iar persoana în cauză se trezește de sute de ori pe timpul nopții, fără a-și da seama, în mod conștient, din cauza respirației tăiate. În acest timp, corpul eliberează un hormon asociat cu stresul care, în timp, poate crește tensiunea arterială și, deci, sănătatea inimii este afectată.

De ce calitatea scăzută a somnului nu face bine inimii?

După cum am menționat mai devreme, apneea obstructivă în somn, cea mai frecventă formă de apnee, este cauzată de relaxarea mușchilor gâtului, care duce la obstrucționarea căilor respiratorii. Persoanele supraponderale și cele care suferă de obezitate prezintă grăsime în exces la nivelul gâtului, ceea ce poate contribui la această problemă. Aceasta nu este, însă, o regulă, iar mulți pacienți cu apnee obstructivă nu au probleme legate de greutatea corporală.  

Potrivit medicului pneumolog Atul Malhotra, specialist și în medicina somnului, profesor la Universitatea din California, Școala de Medicină din San Diego, în timp, apneea obstructivă în somn expune inima și tensiunea arterială la stimuli dăunători care pot cauza sau contribui la instalarea afecțiunilor cardiovasculare. 

Mecanismul este după cum urmează: atunci când respirația este întreruptă, nivelul de oxigen scade dramatic. Corpul răspunde la acest fenomen prin eliberarea de epinefrină, sau adrenalină, care este un hormon de stres. În momentul în care acest mecanism se repetă de multe ori, nivelul de adrenalină rămâne crescut, ceea ce poate duce la creșterea tensiunii arteriale. 

Bolile de inimă afectează calitatea somnului

Apneea în somn centrală apare adesea la persoanele care suferă de boli ce cauzează retenția de sodiu și de apă, cum ar fi insuficiența cardiacă. Specialiștii suspectează că o parte din fluidele în exces pătrund în plămâni în timpul somnului, ceea ce duce la întreruperea respirației. 

Apneea în somn centrală apare, de regulă, din cauza un sistem respirator instabil și este, mai degrabă, o consecință, și nu o cauză, a insuficienței cardiace. Bărbații, adulții vârstnici și pacienții care suferă de fibrilație atrială sunt cei mai expuși riscului de apnee în somn centrală. Această afecțiune se tratează prin monitorizare atentă a tuturor cauzelor potențiale și necesită supraveghere medicală. 

Opțiuni de tratament pentru apneea în somn

Potrivit lui dr. Malhotra, cea mai bună formă de tratament depinde, în mare parte, de cauza preexistentă a apneei în somn, care poate fi stabilită numai de către un specialist. Din fericire, există mai multe forme de tratament disponibile pentru apneea obstructivă în somn. 

De exemplu, un aparat care furnizează un flux constant de aer printr-o mască poate preveni relaxarea mușchilor din spatele gâtului și, astfel, obstrucționarea căilor respiratorii. Aceasta este opțiunea de tratament de căpătâi pentru apneea obstructivă în somn, iar pentru mulți pacienți s-a dovedit a fi extrem de benefică. 

Există și o serie de cercetări recente care sugerează că tratamentul apneei obstructive cu acest tip de aparat poate îmbunătăți funcția cardiovasculară și diminua riscul de complicații ale afecțiunilor de inimă. Pentru unele persoane, în schimb, anumite modificări ale stilului de viață, cum ar fi scăderea în greutate, eliminarea consumului frecvent de alcool sau întreruperea medicamentelor care ajută la relaxare musculară, au sporit calitatea somnului și au redus simptomele asociate cu apneea. 

Dacă suferi de apnee în somn, este posibil ca medicul să includă, în schema de tratament, și un supliment alimentar pentru sănătatea inimii, cum ar fi unul pe bază de Omega 3. Acizii grași Omega 3 pot avea un oarecare efect asupra scăderii tensiunii arteriale, pot reduce riscul de aritmii cardiace (bătăi neregulate ale inimii) și pot ajuta la subțierea sângelui, prevenind formarea cheagurilor de sânge.

Sursele alimentare bune de Omega 3 includ peștele gras (cum ar fi somonul, macroul și sardinele), semințele de in și uleiul de in, nucile și semințe de chia. Pentru persoanele care nu consumă suficiente cantități din aceste alimente, suplimentele cu ulei de pește de mare adâncime pot fi o opțiune excelentă. Recomandarea noastră este ca, înainte de a încerca orice supliment alimentar, să ceri sfatul medicului, pentru a fi sigur că este potrivit pentru tine.

Sforăitul nu e neapărat asociat cu apneea, dar e bine să verifici la medic

După cum am menționat la început, dacă manifești simptomele cele mai des asociate cu apneea în somn, este recomandat să mergi la medic pentru un consult. De obicei, sforăitul puternic și sincopele în respirație pe timpul nopții sunt indicatori clari ai apneei în somn. La acestea se adaugă și starea de oboseală permanentă pe timpul zilei. Cu toate acestea, este important de reținut că nu toate persoanele care sforăie suferă de apnee în somn și că, uneori, simptomele pot indica, de fapt, alte probleme de sănătate. Sforăitul poate avea diverse cauze, iar unele dintre cele mai comune includ:

  • Obstrucția căilor respiratorii superioare: Sforăitul apare adesea atunci când fluxul de aer prin căile respiratorii superioare este blocat sau restricționat în timpul somnului. Acest lucru poate fi cauzat de congestie nazală din cauza unei răceli, alergii sau deviații de sept nazal.
  • Relaxarea excesivă a mușchilor gâtului: Pe măsură ce o persoană adoarme, mușchii gâtului și ai limbii se pot relaxa prea mult, ceea ce duce la îngustarea căilor respiratorii și la apariția sforăitului.
  • Supragreutatea: Persoanele supraponderale au adesea țesut adipos suplimentar în jurul gâtului, care poate comprima căile respiratorii și poate duce la sforăit.
  • Consumul de alcool și sedative: Consumul de alcool și unele medicamente sedative pot relaxa prea mult mușchii gâtului și pot contribui la sforăit.
  • Anatomia: Anumite caracteristici anatomice, cum ar fi o mandibulă mică sau o limbă mare în comparație cu dimensiunea gurii, pot contribui la sforăit.
  • Fumatul: Fumatul poate irita căile respiratorii și poate agrava sforăitul.

De aceea, cea mai bună abordare a problemei este o consultație la un medic specialist în somnologie. De regulă, ar trebui petrecut o noapte în clinică, pentru monitorizarea tiparului de somn. Vei fi conectat la o unitate centrală, prin intermediul unor senzori care vor fi amplasați pe cap și pe piept. A doua zi, în baza datelor colectate pe timpul nopții de către unitate, medicul se va putea exprima cu privire la un posibil diagnostic.

Cum e relația ta cu somnul?

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Harvard Medical School - How sleep apnea affects the heart
https://www.health.harvard.edu/heart-health/how-sleep-apnea-affects-the-heart
Cleveland Clinic - Sleep Apnea
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/8718-sleep-apnea
AHA Journals - Obstructive Sleep Apnea and Cardiovascular Disease: A Scientific Statement From the American Heart Association
https://www.ahajournals.org/doi/10.1161/CIR.0000000000000988
Studiul „Obstructive Sleep Apnea and Cardiovascular Disease: A Scientific Statement From the American Heart Association”, apărut în Circulation. 2021;144:e56–e67, https://doi.org/10.1161/CIR.0000000000000988, autori: Yerem Yeghiazarians et al.


Te-ar mai putea interesa și...


DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0