Presiunea pulsului la fumătoare și riscul crescut de boli cardiovasculare
Presiunea pulsului la fumătoare și riscul crescut de boli cardiovasculare
Presiunea pulsului la fumătoare și riscul crescut de boli cardiovasculare
Rezultatele unor cercetări realizate la Universitatea din Iowa sugerează o posibilă legătură între fumat, presiunea pulsului și bolile cardiovasculare, în special în rândul femeilor.
Fumatul este o cauză majoră a bolilor cardiovasculare. Chiar și persoanele care fumează mai puțin de cinci țigări pe zi pot prezenta semne de boală cardiovasculară timpurie, iar riscul crește odată cu numărul de țigări fumate pe zi și atunci când fumatul continuă mulți ani la rând. Cercetătorii spun că țigările cu niveluri mai scăzute de gudron sau nicotină nu reduc riscul acestor boli. Și expunerea la fumatul pasiv este nocivă, deoarece cauzează boli de inimă la persoanele nefumătoare și le poate provoca, de asemenea, atacuri de cord și accidente vasculare cerebrale.
Fumatul consecvent are un efect mic, dar semnificativ și asupra presiunii pulsului, potrivit unor cercetări¹ care sugerează o posibilă legătură între fumat și bolile cardiovasculare, în special în rândul femeilor, publicate în Journal of the American Heart Association.
Presiunea pulsului este diferența dintre tensiunea arterială sistolică, numărul cel mai mare într-o citire, și tensiunea arterială diastolică, numărul mai mic. Cercetătorii spun că pe măsură ce acest decalaj se mărește, devine problematic.
Concret, pentru o persoană cu o tensiune arterială de 120/80 mmHg, presiunea pulsului ar fi diferența dintre cele două numere, respectiv 40 mmHg. Intervalul normal este de la 40 la 60. Când acest număr este mai mare de 60 înseamnă că există un risc mai mai mare de boli cardiovasculare.
Fumatul, presiunea pulsului și riscul cardiovascular
În cercetarea de față, oamenii de știință au analizat 30 de ani de date adunate de la 4.786 de participanți la studiul CARDIA, care se află încă în desfășurare și analizează riscul de boală coronariană la adulți tineri. Savanții au examinat modificările tensiunii arteriale și modul în care acestea aveau legătură cu rasa, fumatul și o serie de alte variabile.
S-a observat astfel că creșterea presiunii pulsului a fost cea mai mare atât în cazul femeilor din rasa albă, cât și pentru cele din rasa neagră, care fumau regulat: cu 1,38 mmHg mai mare pentru femeile negre și cu 1,96 mmHg mai mari pentru femeile albe, comparativ cu femeile din aceleași rase care nu fumaseră niciodată.
Deși fumatul și hipertensiunea arterială sunt factori de risc recunoscuți pentru bolile cardiovasculare, legătura dintre fumat și tensiunea arterială este mai puțin clară. Fumătorii au parte de o perioadă scurtă de creștere a tensiunii arteriale după ce fumează o țigară, dar dovezile sunt mixte cu privire la efectele pe termen lung.
Pentru că unele studii au arătat că fumătorii pe termen lung au o ușoară scădere a tensiunii arteriale, autorii studiului de față au încercat să înțeleagă cum este posibil acest lucru. Aceștia considerau că nu este posibil ca fumatul constant, despre care se știe că este asociat cu un risc crescut de boli cardiovasculare, să fie asociat cu tensiunea arterială mai mică.
Studiile anterioare privind fumatul și tensiunea arterială ar fi putut avea rezultate mixte, deoarece autorii nu au luat în considerare în mod adecvat influența rasei, afirmă autorii cercetării de față. Studiul de față a arătat că persoanele din rasa neagră care fumează în mod constant au o presiune a pulsului cu 1,01 mmHg mai mare decât cele care nu fumează deloc. În rândul persoanelor albe, tensiunea arterială diastolică scăzută a determinat constatarea unei presiuni a pulsului mai mari cu 1,59 mmHg.
Alți cercetători spun că întrebarea care necesită un răspuns este dacă creșterea presiunii pulsului din cauza fumatului induce un risc cu adevărat semnificativ de boli cardiovasculare și, dacă da, renunțarea la fumat ar putea inversa acest risc? Dacă rezultatele sunt validate de studii viitoare, acest lucru sugerează că medicii trebuie să monitorizeze mai din timp presiunea pulsului, în special în rândul fumătorilor pe termen lung (deci să verifice și adulții mai tineri, nu doar pe cei ajunși la vârsta a doua sau a treia).
Studiul CARDIA, care este încă în desfășurare, poate ajuta cu răspunsul la unele dintre aceste întrebări. Participanții la acest studiu amplu aveau vârsta de 20 de ani și nu aveau boli de inimă atunci când au fost recrutați în 1985 și 1986 în mai multe orașe americane.
Scopul este de a măsura toate elementele posibile la care anchetatorii se pot gândi, care ar putea predispune oamenii să dezvolte boli cardiovasculare, cum ar fi activitatea fizică, alimentația obișnuită, fumatul, consumul de alcool și multe altele și apoi să afle, în timp, cine dezvoltă boli cardiovasculare.
Fumatul și bolile cardiovasculare
Substanțele chimice din fumul de țigară fac ca acele celule care acoperă vasele de sânge să se umfle și să se inflameze, ceea ce poate îngusta vasele de sânge, ducând la multe afecțiuni cardiovasculare, precum ateroscleroza, boala coronariană, boala arterială periferică sau accidentul vascular cerebral.
Ateroscleroza, în care arterele se îngustează și devin mai puțin flexibile, apare atunci când placa, alcătuită din grăsimi, colesterol și alte substanțe din sânge, se acumulează în pereții arterelor, iar sângele nu mai poate circula corect. Fumatul sporește formarea plăcii de aterom.
Boala coronariană apare atunci când arterele care transportă sângele către mușchiul inimii sunt îngustate din cauza plăcii sau blocate de cheaguri. Chimicalele din fumul de țigară duc la îngroșarea sângelui și la formarea cheagurilor în vene și artere. Un cheag care blochează circulația poate duce la un atac de cord și la moarte subită.
Fumatul crește și riscul de accident vascular cerebral, care reprezintă o pierdere a funcției creierului cauzată de întreruperea fluxului de sânge în interiorul acestui organ; poate provoca leziuni permanente ale creierului și poate duce la deces.
Boala arterială periferică apare când când vasele de sânge devin mai înguste și fluxul de sânge către brațe, mâini și picioare este redusă. Celulele și țesuturile sunt private de oxigenul necesar când fluxul sangvin este redus.
Fumatul este o cauză cunoscută a afectării precoce a aortei abdominale, care poate duce la un anevrism. Anevrismul aortic abdominal este o zonă umflată sau slăbită care apare în porțiunea aortei care se află în abdomen (aorta este principala arteră care transportă sânge bogat în oxigen în tot corpul). Un anevrism de aortă abdominală rupt pune viața în pericol; aproape toate decesele cauzate de anevrisme aortice abdominale sunt provocate de fumat, iar femeile fumătoare au un risc mai mare de a muri din această cauză.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
JAHA - Cigarette Smoking and Longitudinal Associations With Blood Pressure: The CARDIA Study
https://www.ahajournals.org/doi/10.1161/JAHA.120.019566
1. Studiul „Cigarette Smoking and Longitudinal Associations With Blood Pressure: The CARDIA Study”, apărut în Journal of the American Heart Association, 27 Apr 2021 https://doi.org/10.1161/JAHA.120.019566, autori: Rachel E. Luehrs, Dong Zhang et al.
CDC - Smoking and Cardiovascular Disease
https://www.cdc.gov/tobacco/data_statistics/sgr/50th-anniversary/pdfs/fs_smoking_CVD_508.pdf
Te-ar mai putea interesa și...
