(P) De ce este indicat să luăm și probiotice în timpul tratamentului cu antibiotice?

Recomandate în lupta împotriva infecţiilor bacteriene, antibioticele cauzează și daune colaterale microbiomului, comunitatea complexă de bacterii care trăiește în intestin. Astfel, are loc o diminuare temporară a bacteriilor benefice din întregul tract gastro-intestinal. O strategie populară pentru a atenua această scădere este de a lua un supliment probiotic în timpul tratamentului cu antibiotice. 

Cuvântul probiotic (derivat din greacă) înseamnă „pentru viață” opusul cuvântului antibiotic care înseamnă „împotriva vieții” . Probioticele sunt definite ca „microorganisme vii, care atunci când sunt administrate în cantități adecvate, oferă gazdei un beneficiu pentru sănătate”. 

1. Care sunt avantajele?

Dacă ai fost diagnosticat cu o infecție bacteriană, cum ar fi Staphylococcus aureus (Stafilococ auriu) sau cu o infecție urinară, medicul îți va prescrie un antibiotic pentru tratarea acesteia. Scopul antibioticului este de a distruge bacteriile dăunătoare cauzatoare de infecție. 

Pe măsură ce aceste medicamente acționează pentru a te însănătoși, pot perturba atât echilibrul, cât și cantitatea de bacterii bune din tractul gastro-intestinal, ceea ce poate duce la o varietate de simptome, inclusiv diaree asociată cu administarea de antibiotice. Din fericire, poți să iei măsuri pentru a restabili microbiomul pentru sănătatea întregului corp în timpul, dar și după un tratament cu antibiotice. Probioticele pot ajuta la îmbunătățirea echilibrului bacteriilor care se găsesc în intestin, contracarând eventualele modificări provocate de tratamentul cu antibiotice. 

2. Cum să ne protejăm flora intestinală? 

Tratamentul cu antibiotice, infecţiile intestinale bacteriene sau virale (de exemplu, cu Rotavirus), dar și stresul pot tulbura echilibrul microflorei intestinale. Bacteriile lactice sunt prezente în mod natural în întregul tract intestinal, unde îndeplinesc numeroase funcţii importante, printre care digerarea alimentelor (scindarea proteinelor). 

Pentru a reface microflora naturală pe parcursul întregului tract gastro-intestinal atunci când urmezi un tratament cu antibiotice, din ce în ce mai mulți medici recomandă administarea de probiotice - microorganisme vii care conferă anumite beneficii sănătății pacientului.  

Probioticele se găsesc în alimentele fermentate, cum ar fi iaurt, kefir, dar sunt disponibile și sub formă de capsule. Totuși, pentru a compensa efectele potențial negative ale administrării unui antibiotic asupra microbiotei intestinale, specialiștii recomandă administrarea probioticelor sub formă de supliment, care conţine 2 tulpini de bacterii liofilizate, special selectate din genurile Lactobacillus și Bifidobacterium.  Aceste tulpini bacteriene pot avea efecte benefice, sunt bine tolerate și au un profil de siguranță favorabil. 

Specialiștii recomandă să luăm probiotice începând cu prima zi de tratament cu antibiotice. Este important ca acestea să fie administrate la trei ore după ingerarea antibioticelor și nu în același timp, deoarece antibioticele ar putea distruge bacteriile din probiotice și ar putea anula orice efect benefic. Ba mai mult, specialiștii atrag atenția că administarea probioticelor trebuie continuată pentru încă 14 zile de la încheierea terapiei cu antibiotice, pentru a reface complet microflora naturală a  întregului tract gastro-intestinal. 

Câteva probiotice recomandate în mod obișnuit sunt cele care conțin bacterii lactice: Lactobacilus acidophilus si Bifidobacterium infantis. Acestea au o rezistență ridicată la acidul gastric și la acțiunea sărurilor biliare. 

Ce mai poți face?

  • Include în alimentație nuci, semințe, fasole, cereale integrale. Acestea au fibre care ajută bacteriile prietenoase din intestin să crească și să se înmulțească. 
  • Consumă mai puțin zahăr. Consumul de alimente procesate și bogate în zahăr adăugat poate scădea cantitatea de bacterii bune din intestin. O cantitate mare de zahăr a fost, de asemenea, legată de creșterea inflamației, agravând simptomele bolilor inflamatorii intestinale 1.
  • Redu stresul. Gestionarea stresului este importantă pentru sănătate, inclusiv pentru sănătatea intestinului. Unele studii au arătat că factorii de stres psihologic pot perturba echilibrul natural al florei intestinale.

3. Care pot fi efectele adverse ale administrării antibioticelor pe termen scurt și lung?

Antibioticele, utilizate chiar și pentru perioade scurte de timp, pot perturba buna funcționare a sistemului digestiv. 

Printre efectele adverse comune pe termen scurt se numără dezechilibrele digestive, care se manifestă prin:

  • greaţă
  • indigestie
  • vărsături
  • diaree
  • balonare
  • senzația de plenitudine
  • pierderea poftei de mâncare
  • crampe stomacale

Una dintre marile complicații ale utilizării antibioticelor este așa-numita diaree asociată cu antibiotice, iar specialiștii spun că este cauzată în principal de perturbarea bacteriilor bune care trăiesc în tractul gastro-intestinal. Oamenii de știință spun că incidența diareei asociată cu administrarea de antibiotice este undeva între 2 și 20% pentru persoanele care iau antibiotice. Cercetările preliminare sugerează că administrarea de probiotice poate ajuta la prevenirea diareei asociate cu antibiotice. 

De exemplu, o revizuire a 17 studii a constatat că administrarea unui probiotic poate reduce cu 51% riscul de a dezvolta diareea asociată cu antibiotice 2. Oricine se confruntă cu simptome severe sau persistente ar trebui să întrerupă tratamentul cu antibiotice și să anunțe medicul. 

În urma administrării de antibiotice, există riscul apariției infecțiile fungice atât la nivel vaginal, cât şi în cavitatea bucală sau pe piele, cu precădere în rândul femeilor. Acestea se pot confrunta cu candidoză, tratamentul cu antibiotice provocând creşterea şi dezvoltarea micozei Candida albicans. 

La administrarea concomitentă a mai multor substanţe medicamentoase, între ele apar interacţiuni, de cele mai multe ori, cu consecințe negative. Printre medicamentele care interacționează cu antibioticele se numără: 

  • contraceptivele;
  • antiacidele;
  • antihistaminicele;
  • multivitaminele și unele suplimente, în special cele bogate în zinc, fier și calciu;
  • antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS)
  • medicamentele pentru psoriazis;
  • medicamentele pentru artrita reumatoidă;
  • diureticele;
  • antifungicele;
  • medicamentele pentru diabet;
  • steroizii;
  • retinoizii și suplimentele cu vitamina A;
  • medicamentele pentru colesterol, inclusiv statinele;
  • antidepresivele triciclice. 

Există o legătură strânsă între flora intestinală și un sistem imunitar sănătos. În cazul unor dezechilibre care pot apărea în urma administrării de antibiotice, scade și rezistența sistemului imunitar.  

Prin urmare, probioticele sunt microorganismele responsabile de sănătatea intestinală. Astfel, atunci când urmăm o cură cu antibiotice este foarte important să luăm și probiotice. Bacteriile liofilizate, special selectate din genurile Lactobacillus și Bifidobacterium (Lactobacillus acidophilus și Bifidobacterium animalis subsp. lactis) susțin echilibrul florei intestinale atât la adulți, cât și la copiii peste 6 ani. 

 

 

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie: 
1 Studiul „Influence of diet on the gut microbiome and implications for human health”, publicat în Journal of Translational Medicine, în 2017, autori: Rasnik K. Singh, Hsin-Wen Chang Di Yan, Kristina M. Lee, Derya Ucmak, Kirsten Wong, Michael Abrouk, Benjamin Farahnik, Mio Nakamura, Tian Hao Zhu, Tina Bhutani și Wilson Liao
2 Studiul „Probiotics for the Prevention of Antibiotic-Associated Diarrhea in Outpatients—A Systematic Review and Meta-Analysis”, publicat în Antibiotics (Basel), în 2017, autori: Sara Blaabjerg, Daniel Maribo Artzi și Rune Aabenhus
NHS - Side effects-Antibiotics
https://www.nhs.uk/conditions/antibiotics/side-effects/


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0