Metode eficiente prin care scapi de senzatia de greata
Metode eficiente prin care scapi de senzatia de greata
Metode eficiente prin care scapi de senzatia de greata
Rezumat: Greața este senzația neplăcută că urmează să vomiți, dar nu este o boală în sine, ci un simptom. Poate apărea din cauze digestive, rău de mișcare, sarcină, migrene, stres, infecții sau efecte adverse ale unor medicamente.
Pentru greață ușoară pot ajuta hidratarea cu înghițituri mici, mesele reduse, aerul proaspăt, ghimbirul, menta sau evitarea mirosurilor puternice. În unele cazuri sunt necesare antiemetice, recomandate de medic sau farmacist.
Greața persistentă, severă ori însoțită de vărsături repetate, durere puternică, febră sau deshidratare necesită consult medical.
1. Greața nu este o boală, ci un simptom
a. Ce este senzația de greață?
b. De ce poate apărea cu sau fără vărsături?
2. Din ce cauze apare senzația de greață?
a. Probleme digestive, rău de mișcare sau sarcină
b. Medicamente, infecții, stres sau migrene
c. Când poate indica o problemă mai serioasă?
3. Cum scapi de senzația de greață?
a. Medicamente antiemetice: când sunt recomandate
b. Alimente și băuturi care pot calma greața
c. Remedii naturale: ghimbir, mentă, lămâie și aromaterapie
4. Metode simple care pot ajuta când îți este greață
a. Mănâncă puțin și des
b. Hidratează-te cu înghițituri mici
c. Evită mirosurile puternice și alimentele grele
5. Cum poți preveni greața și vărsăturile?
6. Când să mergi la medic pentru greață?
7. Concluzie
1. Greața nu este o boală, ci un simptom
Greața este un semnal al organismului, nu un diagnostic. Ea poate apărea brusc sau treptat, poate dura câteva minute sau mai multe zile și poate fi legată de stomac, creier, urechea internă, hormoni, stres sau anumite tratamente.
Uneori, trece rapid, mai ales dacă este provocată de o masă grea, un miros puternic sau rău de mișcare. Alteori, poate indica o problemă care trebuie investigată, mai ales dacă se repetă sau se agravează.
a. Ce este senzația de greață?
Senzația de greață este acea stare de rău în stomac, asociată frecvent cu salivație crescută, transpirații reci, amețeală, lipsa poftei de mâncare sau senzația că „ți se întoarce stomacul pe dos”.
Greața poate apărea ziua, seara sau sub formă de greață dimineața. Aceasta din urmă este frecvent asociată cu sarcina, dar poate apărea și în reflux gastroesofagian, anxietate, hipoglicemie, migrenă, alcool, deshidratare sau efecte adverse ale medicamentelor.
Este important să observi contextul. Dacă apare după masă, poate sugera o problemă digestivă, dacă apare în mașină poate indica rău de mișcare, iar dacă ai și o durere de cap poate fi vorba de migrenă.
b. De ce poate apărea cu sau fără vărsături?
Greața și vărsăturile sunt controlate prin mecanisme complexe care implică stomacul, intestinele, sistemul nervos și zone din creier responsabile de reflexul de vomă. De aceea, starea de rău poate apărea fără ca persoana să vomite efectiv.
Vărsăturile apar atunci când organismul declanșează eliminarea conținutului gastric. Uneori, acest reflex are rol de protecție, de exemplu în intoxicații alimentare. Alteori, apare din cauza unei iritații, a mișcării, a hormonilor sau a unor medicamente.
Faptul că nu vomiți nu înseamnă automat că problema este minoră. Greața persistentă, chiar fără vărsături, poate afecta alimentația, hidratarea, somnul și calitatea vieții.
2. Din ce cauze apare senzația de greață?
Senzația are multe cauze posibile. Cele mai frecvente sunt digestive, dar nu toate pornesc din stomac. Uneori cauza este la nivelul urechii interne, al sistemului nervos, al hormonilor sau al metabolismului.
Pentru a înțelege cauza, contează momentul apariției, durata, alimentele consumate, medicamentele luate, existența febrei, durerii abdominale, amețelii, migrenei sau posibilitatea unei sarcini.
a. Probleme digestive, rău de mișcare sau sarcină
Greața apare frecvent în gastroenterită, indigestie, reflux gastroesofagian, gastrită, toxiinfecție alimentară, constipație sau după mese bogate în grăsimi. Poate fi însoțită de balonare, arsuri, diaree, crampe sau senzație de plenitudine.
Răul de mișcare apare când creierul primește semnale contradictorii de la ochi, urechea internă și corp. De exemplu, în mașină sau pe vapor, ochii pot percepe un lucru, iar sistemul vestibular altul. Rezultatul poate fi stare de rău, amețeală și transpirație rece.
E normal ca multe gravide să simtă greață dimineața, mai ales în primul trimestru. Totuși, denumirea este înșelătoare: greața de sarcină poate apărea în orice moment al zilei. Dacă vărsăturile sunt intense, există risc de deshidratare și trebuie contactat medicul.
b. Medicamente, infecții, stres sau migrene
Unele medicamente pot provoca greața ca efect advers. Printre acestea se pot număra antibioticele, antiinflamatoarele, opioidele, fierul, unele antidepresive, tratamentele pentru chimioterapie sau medicamentele folosite în anestezie.
Infecțiile virale sau bacteriene pot da și acestea stare de rău, cu sau fără vărsături. Dacă apar febră, diaree severă, sânge în scaun, dureri abdominale puternice sau semne de deshidratare, este nevoie de evaluare medicală.
Stresul și anxietatea pot declanșa răul de la stomac prin conexiunea dintre creier și tubul digestiv. În migrenă, greața este un simptom foarte frecvent și poate fi însoțită de sensibilitate la lumină, zgomot sau mirosuri.
c. Când poate indica o problemă mai serioasă?
Greața poate indica o problemă mai serioasă dacă apare brusc, este severă sau se asociază cu simptome de alarmă. Durerea puternică în piept, dificultățile de respirație, confuzia, leșinul sau durerea de cap bruscă și intensă trebuie evaluate urgent.
Consultul este necesar și când starea este însoțită de durere abdominală severă, abdomen rigid, vărsături cu sânge, scaune negre, febră mare, semne de deshidratare sau imposibilitatea de a păstra lichide mai multe ore.
La gravide, copii, vârstnici și persoane cu boli cronice, e nevoie de mai multă atenție. Riscul de deshidratare și dezechilibre electrolitice poate fi mai mare.
3. Cum scapi de senzația de greață?
Pentru a scăpa de greață, primul pas este să identifici cauza probabilă. Starea de după o masă grea se gestionează diferit față de răul de mișcare, cel din sarcină, migrenă sau infecție digestivă.
În formele ușoare, măsurile simple pot fi suficiente. În formele moderate sau severe, pot fi necesare antiemetice. Acestea sunt medicamente care reduc greața și vărsăturile, dar trebuie alese în funcție de cauză.
a. Medicamente antiemetice: când sunt recomandate
Antiemeticele pot fi utile când starea de rău este intensă, când apar vărsături repetate sau când există risc de deshidratare. Ele se folosesc și în situații speciale, cum ar fi răul de mișcare, greața postoperatorie, migrena sau greața indusă de chimioterapie.
Există mai multe tipuri de antiemetice. Unele acționează asupra receptorilor de serotonină, cum este ondansetronul. Altele acționează asupra dopaminei, cum este metoclopramida. Pentru rău de mișcare se pot folosi antihistaminice precum meclizina sau dimenhidrinatul.
În sarcină, tratamentul trebuie discutat cu medicul. Piridoxina, adică vitamina B6, este frecvent folosită ca primă opțiune, iar doxilamina poate fi adăugată în anumite cazuri. Nu lua antiemetice în sarcină fără recomandare medicală.
b. Alimente și băuturi care pot calma greața
Când ți-e rău, stomacul tolerează mai bine alimentele simple, cu miros discret. Poți încerca biscuiți simpli, pâine prăjită, orez, banane, supă clară, cartofi fierți sau paste simple.
Lichidele sunt esențiale, mai ales dacă ai vomitat. Bea apă în înghițituri mici, ceai slab, soluții de rehidratare orală sau supă clară. Cantitățile mari băute repede pot agrava greața.
Evită temporar prăjelile, alimentele foarte grase, picante sau foarte dulci. Cafeaua, alcoolul și băuturile carbogazoase pot agrava simptomele la unele persoane, mai ales în reflux sau gastrită.
c. Remedii naturale: ghimbir, mentă, lămâie și aromaterapie
Ghimbirul este unul dintre cele mai studiate remedii naturale pentru greață. Poate fi consumat sub formă de ceai, capsule, pulbere sau în alimente.
Unele cercetări susțin utilitatea ghimbirului mai ales în greața de sarcină, greața postoperatorie sau greața asociată unor tratamente.
Totuși, ghimbirul nu este o soluție universală. Efectul poate varia de la o persoană la alta.
Persoanele care iau anticoagulante, au tulburări de coagulare, diabet tratat medicamentos sau sunt însărcinate ar trebui să întrebe medicul înainte de suplimente concentrate cu ghimbir.
Menta poate calma senzația de stomac deranjat la unele persoane, dar poate agrava refluxul gastroesofagian. Lămâia, prin miros sau gust acrișor, poate reduce greața la unele persoane.
Aromaterapia cu lămâie sau mentă poate ajuta subiectiv, dar nu înlocuiește tratamentul când cauza este medicală.
4. Metode simple care pot ajuta când îți este greață
Când îți este greață, corpul tolerează mai bine ritmul lent. Ridică-te încet, evită mișcările bruște și stai într-o cameră aerisită. Uneori, aerul rece sau o fereastră deschisă pot reduce senzația neplăcută.
Încearcă să identifici factorii declanșatori. Mirosul de mâncare, parfumurile, căldura, fumul de țigară, ecranele în mișcare sau mersul cu mașina pot intensifica greața.
a. Mănâncă puțin și des
Mesele mari pot suprasolicita stomacul. Când ți-e rău, este mai bine să mănânci porții mici, la intervale regulate. Un stomac complet gol poate agrava greața, mai ales dimineața.
Pentru greață dimineața, unele persoane se simt mai bine dacă mănâncă ceva simplu înainte de a se ridica din pat, cum ar fi un biscuit uscat sau o felie de pâine prăjită.
Mestecă încet și evită să te întinzi imediat după masă. Dacă ai reflux, poziția culcată poate agrava arsurile și starea de rău.
b. Hidratează-te cu înghițituri mici
Hidratarea este una dintre cele mai importante măsuri când nu te simți bine, mai ales dacă ai vărsat. Bea puțin și des, chiar dacă nu poți consuma o cantitate mare deodată.
Semnele de deshidratare includ gură uscată, sete intensă, urină închisă la culoare, amețeală, slăbiciune și urinare rară. La copii, lipsa lacrimilor, somnolența și scutecele uscate sunt semne importante.
Dacă apa simplă îți accentuează greața, poți încerca ceai slab, cuburi de gheață, supă clară sau soluții de rehidratare orală. Evită alcoolul, deoarece poate agrava deshidratarea.
c. Evită mirosurile puternice și alimentele grele
Mirosurile puternice pot declanșa greața rapid, mai ales în sarcină, migrenă sau după infecții digestive. Aerisește camera, evită gătitul intens mirositor și alege alimente reci sau la temperatura camerei, care miros mai puțin.
Alimentele grele, grase sau picante pot încetini golirea stomacului și pot intensifica senzația de greață. În zilele cu simptome, alege alimente ușor digerabile.
Dacă greața apare frecvent după anumite alimente, notează-le într-un jurnal. Acest obicei poate ajuta medicul să identifice posibile intoleranțe, reflux, probleme biliare sau alte cauze digestive.
5. Cum poți preveni greața și vărsăturile?
Prevenirea depinde de cauză. Pentru rău de mișcare, ajută să stai cu fața în direcția de mers, să privești spre orizont, să ții capul cât mai stabil și să eviți cititul în mașină.
Înainte de călătorii, evită mesele grele și alcoolul. Unele persoane au nevoie de medicamente preventive pentru rău de mișcare, dar acestea pot da somnolență și nu sunt potrivite pentru toată lumea.
Pentru greață dimineața, mesele mici, gustările simple și evitarea mirosurilor declanșatoare pot ajuta. Dacă există posibilitatea unei sarcini, este indicat un test și o discuție cu medicul înainte de medicamente sau suplimente.
Pentru greața asociată migrenelor, prevenția migrenei poate reduce și greața. Somnul regulat, hidratarea, mesele la ore fixe și evitarea factorilor declanșatori pot fi utile.
Dacă starea apare după medicamente, nu opri tratamentul brusc fără sfatul medicului. Uneori, soluția este schimbarea orei de administrare, luarea medicamentului cu mâncare sau alegerea unei alternative.
6. Când să mergi la medic pentru greață?
Mergi la medic dacă greața durează mai multe zile, se repetă frecvent sau îți afectează alimentația și hidratarea. Este important să ceri ajutor dacă nu poți păstra lichide, ai slăbiciune marcată sau urinezi foarte rar.
Solicită ajutor urgent dacă apar dureri puternice în piept, dificultăți de respirație, confuzie, leșin, durere de cap bruscă și severă, vărsături cu sânge, scaune negre sau durere abdominală intensă.
La copii, gravide, vârstnici și persoane cu diabet, boli renale, boli cardiace sau cancer, greața persistentă trebuie evaluată mai repede. Riscul de complicații poate fi mai mare.
Dacă ți-e rău de la stomac după o lovitură la cap, după consum posibil de substanțe toxice sau împreună cu rigiditate a gâtului și febră, nu aștepta să treacă de la sine.
7. Concluzie
Greața este un simptom frecvent și, de multe ori, trecător. Poate apărea din cauze simple, cum ar fi indigestia, răul de mișcare sau mirosurile puternice, dar și din cauze care necesită tratament.
Pentru formele ușoare, pot ajuta mesele mici, hidratarea cu înghițituri mici, evitarea alimentelor grele, aerisirea camerei, ghimbirul, menta sau lămâia. Pentru formele mai intense, medicul sau farmacistul poate recomanda antiemetice potrivite cauzei.
Nu ignora greața severă, persistentă sau asociată cu semne de alarmă. Tratamentul eficient începe cu identificarea cauzei, nu doar cu oprirea simptomului.
Întrebări și răspunsuri
Întrebare: Ce este bun pentru greață?
Răspuns: Pot ajuta înghițiturile mici de apă, alimentele simple, aerul proaspăt, ghimbirul, menta sau antiemeticele recomandate de medic ori farmacist.
Întrebare: De ce am greață dimineața?
Răspuns: Greața dimineața poate apărea în sarcină, reflux, anxietate, hipoglicemie, migrenă, deshidratare sau ca efect advers al unor medicamente.
Întrebare: Când sunt necesare antiemetice?
Răspuns: Antiemeticele sunt utile când starea de rău este intensă, apar vărsături repetate sau există risc de deshidratare, dar alegerea lor depinde de cauză.
Întrebare: Ghimbirul chiar ajută la greață?
Răspuns: Ghimbirul poate ajuta unele persoane, mai ales în greața din sarcină sau în anumite contexte medicale, dar nu înlocuiește tratamentul când simptomele sunt severe.
Întrebare: Când trebuie să merg la medic pentru greață?
Răspuns: Mergi la medic dacă starea persistă, se agravează, apar vărsături repetate, deshidratare, febră, durere severă sau sânge în vărsături.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NHS - Feeling sick (nausea)
https://www.nhs.uk/symptoms/feeling-sick-nausea/
Science Direct - Effect of a Standardized Ginger Root Powder Regimen on Chemotherapy-Induced Nausea and Vomiting: A Multicenter, Double-Blind, Placebo-Controlled Randomized Trial
https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S2212267223015265
Studiul „Effect of a Standardized Ginger Root Powder Regimen on Chemotherapy-Induced Nausea and Vomiting: A Multicenter, Double-Blind, Placebo-Controlled Randomized Trial”, apărut în Journal of the Academy of Nutrition and Dietetics
Volume 124, Issue 3, March 2024, Pages 313-330.e6, https://doi.org/10.1016/j.jand.2023.09.003, autori: Megan Crichton et al.
Te-ar mai putea interesa și...
