Obiceiuri nocive pentru sănătatea mentală
Perfecționismul, sentimentul de vină și folosirea în exces a rețelelor de socializare sunt doar câteva elemente nocive pentru sănătatea mintală.
Pentru o stare bună de sănătate, trebuie să iei în calcul nu doar cum te simți fizic, ci și psihic. Unele obiceiuri pe care le ai îți pot da peste cap sănătatea mentală, poate chiar fără să-ți dai seama.
Perfecționismul
Căutarea excelenței este un obicei sănătos, pentru că este întotdeauna important să faci tot posibilul atunci când încerci să atingi un obiectiv important. A face ceva perfect îți poate crește șansele de succes, desigur, dar nevoia de a fi perfect în orice moment îți poate submina eforturile.
Perfecționismul poate fi pozitiv sau negativ. Perfecționismul pozitiv înseamnă stabilirea unor obiective realiste, renunțarea la gândurile de eșec, privirea greșelilor ca oportunități de creștere, menținerea anxietății și stresului în limite sănătoase și bucuria procesului, precum și a rezultatului.
Perfecționismul negativ înseamnă stabilirea unor standarde de neatins, nemulțumirea față de orice este mai puțin decât perfect, îngrijorarea legată de un eventual eșec și privirea greșelilor ca pe o dovadă a lipsei de pricepere. Cercetările arată că perfecționismul negativ provoacă suferință, teama de a greși, incertitudine și anxietate, toate având efecte negative asupra sănătății mentale.
Vinovăția
Sentimentul de vină asociat cu o acțiune greșită împiedică de obicei o persoană să comită din nou acea acțiune. Obiceiul vinovăției începe adesea în copilărie, când, de exemplu, înveți să acționezi într-un anumit fel din teama că familia ta nu ar fi mândră de tine.
Pe măsură ce înaintezi în vârstă, este posibil ca vinovăția să crească și ea. S-ar putea să ajungi să te simți vinovat de părăsirea familiei pentru a merge la serviciu, de exemplu, și apoi te vei simți vinovat de părăsirea locului de muncă pentru a te duce acasă la familie. Poți ajunge astfel într-o stare de vinovăție perpetuă care să îți scadă calitatea vieții. Dacă ai astfel de probleme și te simți vinovat din orice, încearcă să discuți cu un terapeut.
Sedentarismul
Un stil de viață sedentar nu este bun nici pentru sănătatea inimii, nici pentru forma fizică și nici pentru sănătatea mentală. Exercițiile fizice regulate pot ușura depresia și pot îmbunătăți starea de spirit prin eliberarea de endorfine și alte substanțe chimice, Mișcarea efectuată regulat poate distrage mintea de la griji și te poate ajuta să faci față stresului într-un mod sănătos. Atenție, însă, exercițiul fizic efectuat până la epuizare sau practicarea unei forme de mișcare nepotrivite pot fi la fel de rele ca sedentarismul.
Gândirea negativă
Toată lumea are gânduri negative din când în când, iar sentimentele ocazionale de eșec nu prezintă de obicei nicio problemă pentru sănătate mentală. Încurajarea acestor gânduri negative, însă, poate crea o mentalitate nepotrivită, asociată cu eșecul, care va interfera cu capacitatea ta de a face ce îți propui.
Gândurile prin care te convingi că viața ta este sumbră și fără speranță sau sens te pot împiedica să faci progrese și să-ți stabilești obiective și duc la anxietate și depresie. Stai de vorbă cu o persoană de încredere despre felul în care te simți sau cere ajutorul unui terapeut pentru a nu mai asculta acele voci interioare care spun că nu vei reuși sau că nu ai de ales.
Utilizarea în exces a rețelelor de socializare
Utilizarea excesivă a rețelelor de socializare promovează anxietatea și scăderea respectului de sine la adolescenți. Însă problemele de sănătate mentală rezultate din utilizarea rețelelor sociale pot afecta și adulții.
Un sondaj recent realizat pe 1500 de utilizatori adulți de Facebook și Twitter a arătat că 62% dintre participanți au raportat sentimente de inadecvare și 60% au raportat invidie în timp ce se comparau cu alți utilizatori de social media.
Și utilizarea excesivă a unui smartphone, chiar dacă nu stai pe rețelele sociale, este nocivă pentru sănătatea mentală. Pe de o parte, o varietate nesfârșită de aplicații, sisteme de mesagerie și site-uri web declanșează sentimente pozitive, însă verificarea telefonului în mod constant pentru a nu pierde ceva din ce se întâmplă în jur poate duce la o formă de dependență.
Utilizarea compulsivă sau excesivă a unui smartphone ar putea agrava simptomele depresiei, ale anxietății, ale stresului cronic și ar putea duce la o stimă de sine scăzute, potrivit unor cercetări recente.
Regretele
Regretul este o stare emoțională care poate fi sănătoasă, dar numai în doze mici. Toată lumea are unele regrete în viață, dar nimeni nu ar trebui să facă din a regreta un obicei zilnic. Regretele acumulate pot duce la depresie, anxietate, probleme de somn și dificultăți de concentrare. Învață să te desprinzi de lucruri din trecut asupra cărora nu mai ai nicio putere, fie cu ajutorul unui terapeut, fie al unor materiale realizate de psihologi acreditați.
Codependența
Codependența este un obicei nociv care interferează cu capacitatea ta de a te bucura de o relație sănătoasă, reciproc satisfăcătoare. Se pare că familiile transmit comportamentul învățat de codependență de-a lungul generațiilor, așa că este posibil să fi învățat acest obicei chiar de la părinți.
Obiceiurile de codependență includ sacrificiile pe care o persoană le face pentru partener, plasând în mod repetat dorințele acestuia înaintea nevoilor personale. Codependența afectează sănătatea mentală, deoarece răpește individualitatea unei persoane și o face să se desconsidere.
Un somn neodihnitor
Somnul este o sursă de rezistență fizică și emoțională. Oferind creierului și corpului tău o oportunitate de a-și reveni după munca la care sunt supuse de-a lungul zilei, somnul te ajută să te refaci fizic și psihic. Dacă nu dormi bine câteva nopți la rând te vei simți agitat, morocănos și lipsit de concentrare. Dacă lipsa de somn se cronicizează, poate face ravagii asupra sănătății mentale, ajungându-se la anxietate și depresie.
Obiceiurile proaste de dormit includ un somn prea scurt (mai puțin de 7 ore) sau un somn neodihnitor, cauzat de situații precum consumul de cofeină după ora cinei, angajarea în situații stresante în timpul serii și folosirea dispozitivelor electronice chiar înainte de culcare. Pentru un somn mai bun, poți încerca un supliment pe bază de plante cum sunt valeriana, roinița sau floarea pasiunii.
Când vine vorba de sănătatea mentală, aceste obiceiuri și modele de gândire pot fi cel mai mare dușman al tău. Încetarea obiceiurilor proaste necesită muncă și timp dar, cu practică și cu hotărâre, pot fi învățate noi obiceiuri care îți îmbunătățesc sănătatea mentală.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Careers in Psychology - The ten worst habits for your mental health
https://careersinpsychology.org/ten-worst-habits-mental-health/
Te-ar mai putea interesa și...
