Sănătatea mentală a mamei, esențială pentru sănătatea copilului [studiu]

Experții în sănătate avertizează asupra riscului de depresie și anxietate la copiii ale căror mame au suferit, atât înainte, cât și în timpul sarcinii, de asemenea tulburări de ordin psihic. Concluziile mai multor cercetări atestă faptul că este nevoie de mai multe programe de susținere și tratament prenatal și postnatal pentru mamele cu depresie și/sau anxietate. În plus, un stil de viață sănătos practicat în familie poate scădea riscul de depresie la copii. 

Potrivit unui studiu1 recent, publicat în JAMA Network Open, copiii ale căror mame au suferit de depresie perinatală prezintă un risc cu 70% mai crescut de a dezvolta depresie la adolescență și maturitate. În cadrul studiului, cercetătorii americani și englezi au examinat date strânse de la aproximativ 16.000 de mame și copii, cu vârste de peste 12 ani. Fetele adolescente participante la studiu, s-a constatat, au un risc cu 6% mai crescut de depresie în comparație cu corespondenții masculini, chiar dacă mamele ambelor grupe au manifestat simptome de depresie perinatală. 

Oamenii de știință din spatele studiului sugerează că cercetări adiționale asupra mecanismelor de transmisie a depresiei ar putea pava calea către noi strategii de reducere a riscului de tulburări depresive pe durata sarcinii. 

Ce este depresia perinatală?

Potrivit expertului în psihologie și sănătate mintală pediatrică Roseann Capanna-Hodge, depresia perinatală nu este suficient de discutată, deci există puține informații disponibile publicului larg, cee ace transformă această afecțiune într-un stigmat social. Depresia perinatală se referă fie la un episod depresiv din perioada sarcinii (numită și depresie antenatală), fie la un episode depresiv manifestat în decursul a 12 luni după naștere (depresie postnatală).  

Această tulburare poate da simptome medii spre severe și este tratabilă. Capanna-Hodge adaugă faptul că, în mentalitatea colectivă, nașterea unui copil presupune numai fericire și optimism, dar undeva între 60% și 80% dintre noile mame manifestă simptome de depresie postnatală, în timp ce între 10% și 20% dintre femei ajung să sufere de depresie postpartum clinică. Uneori, pentru multe mame în devenire, sentimentul de vinovăție și tristețe este atât de copleșitor, încât evită să își confrunte emoțiile, iar depresia rămâne netratată. 

Descoperirile studiului

Deși 70% pare foarte mult, nu este un rezultat surprinzător pentru experți. Aceștia sunt de părere ce există mai mulți factori ce se intersectează și contribuie la depresia transmisă de la mamă la copil. Așadar, cultura actuală nu acordă suficientă importanță și apreciere schimbărilor de natură fizică, emoțională și spiritual prin care femeile trec atunci când devin mame. În plus, această trecere inițiatică implică numeroase obstacole și provocări, la care sunt supuse atât mamele, cât și copiii. Adesea, felul în care copiii sunt educați și iubiți, alături de dinamica specifică din fiecare familie, pot contribui semnificativ la sănătatea mintală a celor mici. 

În plus toate mamiferele, inclusiv oamenii, își clădesc comportamentul prin imitarea altor comportamente apropiate lor. În acest sens, copiii învață multe lucruri prin observarea părinților, începând cu vârste foarte fragede. Imprimarea mecanismelor de comportament începe imediat, potrivit oamenilor de știință. Așadar, chiar și atunci când nu există o predispoziție genetică pentru depresie și/sau anxietate, sau alți factori biologici și fiziologici relevanți, copiii crescuți de părinți cu tulburări emoționale sunt expuși riscului de ale dezvolta, la rândul lor. 

Capanna-Hodge subliniază un aspect interesant, și anume calitatea interacțiunilor materne, mai precis, cât de sensibilă este mama la răspunsurile copilului, are un impact semnificativ asupra sănătății creierului. Mai precis, atunci când copiii încearcă să interacționeze cu mamele lor și nu primesc răspunsul afectiv așteptat, copilul, de mic, va manifesta simptome de stres emoțional. Depresia maternă poate perturba dezvoltarea emoțională normală a copilului, iar implicațiile pe termen lung ale depresiei perinatale asupra sănătății emoționale și psihice ale copilului sunt, în prezent, intens studiate. 

Cum se poate reduce riscul de depresie la mame și la copii?

Factorii de mediu, precum și cei biologici, pot influența sănătatea mintală a femeilor însărcinate, mai ales odată cu schimbările corpului și stresul asociat cu nașterea propriu-zisă. Așadar, femeile care suferă de tulburări emoționale sunt încurajate să apeleze la ajutorul unui terapeut specializat în depresie perinatală de la începutul sarcinii, care poate oferi o experiență deosebit de valoroasă atât pentru sănătatea mămicii în devenire, cât și pentru bunăstarea psihică a întregii familii. 

Cu toate acestea, intervențiile pentru reducerea riscurilor de depresie pot fi de ajutor în orice moment al sarcinii. Experții sunt de părere că, în general, măsurile de reducere a riscului de depresie la adulți pot fi aplicate și în contextul depresiei materne. Printre acestea se numără asigurarea calității somnului, o dietă adecvată, hidratare corespunzătoare, timp petrecut în natură și solicitatea ajutorului, din partea celor apropiați sau a unui terapeut, la nevoie. În plus, există numeroase forme de terapie pentru mame și copii, în tandem, care dau rezultate promițătoare. 

Despre consilierea prenatală

În ultimii ani, atenția medicală acordată diferitelor forme de depresie s-a extins, inclusiv în ceea ce privește depresia perinatală și postpartum, cee ace reprezintă un fapt îmbucurător. Potrivit specialiștilor, apelarea la consiliere din timp poate avea un impact benefic și în dezvoltarea normală a copilului

Pentru părinți, este important de recunoscut și înțeles factorii de risc ce ar putea impacta sănătatea mintală a copiilor. De aceea, comunicarea deschisă și sfătuirea cu cei apropiați și, în plus, identificarea unui posibil istoric în familie de tulburări precum depresie și anxietate, sunt încurajate. 

Există numeroase programe integrate de sănătate afectivă la care noii părinți pot apela, pentru a primi susținerea și consilierea necesare, pe durata întregii sarcini. De asemenea, se poate apela la consilierul psihologic din cadrul clinicii alese pentru naștere. Uneori, pachetele medicale dedicate urmăririi sarcinii și nașterii includ consiliere psihologică pentru mamele în devenire. Consilierea medicală pe parcursul sarcinii, mai ales acolo unde există factori de risc, reprezintă una dintre cele mai bine măsuri de reducere a riscului de depresie și anxietate la mame și copii, potrivit specialiștilor. 

Despre consilierea postnatală

Consilierea postnatală poate adresa atât depresia postpartum, cât și alte obstacole și provocări de ordin emoțional prin care proaspăta mămică poate trece. Având în vedere impactul profund pe care depresia maternă îl poate avea asupra relației dintre mama și copil și, în cele din urmă, asupra dezvoltării celui mic, este recomandat ca această formă de terapie să fie luată în calcul de orice mamă în devenire. 

În plus, consilierea postnatală se poate dovedi un ajutor nesperat în susținerea nucleului familial în perioada imediat după naștere. Nu în ultimul rând, este important de reținut că depresia se poate ascunde sub numeroase forme diferite, iar fiecare individ răspunde în mod unic la provocările aduse de acestea. De aceea, este nevoie de un terapeut certificat, care poate ajuta mama să își înțeleagă mai bine trăirile și să îi ofere soluție la provocările emoționale. În unele cazuri, chiar și suplimentarea cu magneziu sau cu anumite complexuri multivitaminice pot ajuta enorm în redobândirea stării de bine a noii mame.

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Healthline - Children of Mothers with Depression More Likely to Develop Depression Themselves
https://www.healthline.com/health-news/children-of-mothers-with-depression-more-likely-to-develop-depression-themselves 
1.    Studiul Risk of Depression in the Adolescent and Adult Offspring of Mothers With Perinatal Depression, publicat în JAMA Network Open, în iunie 2020, autori: Vaishali Tirumalaraju,  Robert Suchting,  Jonathan Evans et al.
https://jamanetwork.com/journals/jamanetworkopen/fullarticle/2767744 

 


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0