Cum se trateaza Sindromul de Apnee in Somn?

Sindromul de Apnee în Somn (SAS) reprezintă episoade de întrerupere a respirației ce apar în timpul somnului. Aceste întreruperi sunt cauzate de „prăbușirea” țesuturilor moi din zona gâtului, în timpul somnului, care obturează complet căile respiratorii.

Apneea în somn este o formă de respirație dereglată în timpul somnului, care este un termen umbrelă pentru afecțiunile care îi determină pe oameni să respire anormal sau să experimenteze întreruperi ale respirației în timp ce dormi1.

Cum e relația ta cu somnul?

Apneea în somn este de obicei diagnosticată după ce medicul verifică istoricul familial, revizuiește istoricul medical personal, efectuează un examen fizic. Printre simptomele comune pe care persoanele cu apnee în somn le întâmpină se numără:

  • Sforăit, gâfâit după aer sau senzația de sufocare
  • Dureri de cap dimineață
  • Senzație de somn în timpul zilei
  • Dificultate de a adormi sau de a rămâne adormit

Tratamentul este eficient, dar deoarece boala este cauzată de o problemă „mecanică” și rezolvarea acesteia este tot ”mecanică”. Practic tratamentul constă în îndepărtarea acestui „obstacol” ce apare la nivelul căilor respiratorii.

Complicații apnee în somn

Există două tipuri principale de apnee în somn. Apneea obstructivă în somn (OSA) implică pauze sau respirație redusă în timpul somnului din cauza blocajelor totale sau parțiale ale căilor respiratorii. În schimb, pentru persoanele cu apnee centrală în somn (CSA), respirația se oprește în timpul somnului ca urmare a unor probleme cu creierul sau sistemul nervos2.

Persoanele cu apnee obstructivă în somn se confruntă cu un risc crescut de hipertensiune arterială, diabet de tip 2 și alte probleme de sănătate. Cercetările arată, de asemenea, această problemă de sănătate netratată poate duce la leziuni temporare ale creierului. Vestea bună este că există multe tratamente disponibile pentru apneea în somn care pot ajuta la reducerea riscului acestor complicații.

Tratamente terapeutice pentru apneea în somn

Există mai multe opțiuni de tratament non-invazive pentru apneea în somn, dintre care unele sunt mai eficiente decât altele. Opțiunile non-chirurgicale se împart în două categorii: dispozitive cu presiune pozitivă a căilor respiratorii (PAP) și aparate orale.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC
 

Tratamentul cu CPAP

Cea mai eficientă soluție este aceea de a dormi cu o mască, prin intermediul căreia, un aparat atașat introduce aerul din cameră la presiune crescută, cu scopul de a menține deschise căile aeriene.

Deși somnul în aceste condiții pare imposibil, tratamentul este foarte eficient în majoritatea cazurilor. Să nu uităm că pacienții ce suferă de SAS sunt privați de somn de calitate pe o perioadă foarte lungă de timp, iar faptul că acest aparat le asigură un somn liniștit îl face mult mai ușor de acceptat decât pare la prima vedere.

Primele nopți de tratament sunt cele mai dificile pentru acomodare, deoarece presiunea permanentă face ca respirația să se desfășoare într-un mod diferit. Dar odată acceptat, problemele de toleranță dispar. 

Metoda de tratament are puține contraindicații și poate fi aplicată în siguranță la mulți pacienți. Aparatele pot fi închiriate sau cumpărate.

Pacienții tratați cu succes capătă în schimb o nouă viață, o viață lipsită de somnolență, un somn odihnitor și fără sforăit! Medicului curant îi este foarte ușor să urmărească eficiența acestor aparate deoarece majoritatea au capacități de înregistrare a datelor necesare medicului, în fiecare noapte și pentru perioade lungi de timp.

Totuși, terapia CPAP este mai puțin eficientă în tratarea apneei centrale de somn. Uneori, oxigenul este combinat cu un aparat CPAP atunci când se tratează persoanele cu apneea centrală în somn sau apnee mixtă în somn.

Presiune bi-nivel pozitivă a căilor respiratorii (BiPAP)

Uneori, medicii prescriu un aparat de presiune bi-nivel pozitivă a căilor respiratorii (BiPAP sau BPAP) atunci când o persoană cu apnee în somn nu poate tolera CPAP. BiPAP funcționează similar cu un aparat CPAP, conectându-se printr-un tub și o mască, prin care aerul este împins pentru a menține căile respiratorii deschise. 

Cu toate acestea, un aparat BiPAP diferă de un CPAP prin faptul că eliberează aer la o presiune mai mare în timpul inspirației și la o presiune mai mică în timpul expirării.

Această caracteristică face din BiPAP o alegere bună pentru pacienții care au probleme cu expirarea în fluxul de aer cu presiune mai mare care vine de la un aparat CPAP. Aparatele BiPAP sunt, de asemenea, uneori prescrise persoanelor care au apnee în somn, precum și obezitate severă sau alte afecțiuni de sănătate, cum ar fi boala pulmonară obstructivă cronică și hipoventilația.

Aparatele automate cu presiune pozitivă a căilor respiratorii (APAP)

Aparatele automate cu presiune pozitivă a căilor respiratorii, numite adesea aparate APAP sau Auto-CPAP, funcționează, de asemenea, în mod similar cu aparatele CPAP, prin faptul că se conectează folosind un tub și o mască, prin care aerul este împins pentru a menține căile respiratorii deschise. Aparatele APAP diferă de aparatele CPAP prin capacitatea lor de a regla automat presiunea aerului pe care îl eliberează. Această capacitate poate face ca aparatul să fie mai confortabil decât un CPAP, deoarece persoanele care dorm au nevoie de niveluri diferite de presiune în diferite momente ale nopții, în funcție de poziția pe care o au în timpul somnului, stadiul de somn sau cantitatea de congestie.

Aparatele APAP folosesc senzori de presiune și un algoritm de computer pentru a „titra automat” sau pentru a calcula exact ce presiune de aer are nevoie un pacient la un moment dat. Prin urmare, un aparat APAP ar putea funcționa mai bine pentru cineva care se simte inconfortabil cu presiunea constantă a aerului eliberat de un CPAP. Specialiștii în somn pot programa aparatele APAP să elibereze aer doar la presiuni care se încadrează într-un minim și maxim prestabilite, pentru a ajuta la asigurarea eficacității acestuia.

Servo-ventilație adaptivă (ASV)

Servo-ventilația adaptivă (ASV) este utilizată, în primul rând, ca tratament pentru persoanele care suferă de apnee centrală de somn. ASV funcționează în mod similar cu terapia PAP, împingând aerul printr-un tub și o mască pe care le poartă pacientului în timpul somnului.

Cu toate acestea, în loc să furnizeze un nivel stabilit de aer la inhalare și expirare, ASV este programat să elibereze presiunea aerului personalizată care se adaptează în timp real, anticipând și reacționând la evenimentele apneice centrale.

Aparate de presiune expiratorie pozitivă a căilor respiratorii (EPAP)

Spre deosebire de tratamentele CPAP și BiPAP pentru apneea în somn, un dispozitiv de presiune expiratorie pozitivă a căilor respiratorii (EPAP) nu este un aparat motorizat. Mai degrabă, tratamentul EPAP constă din două valve mici care se potrivesc în interiorul nărilor. Terapia EPAP asigură presiunea căilor respiratorii prin crearea de rezistență care menține căile respiratorii extinse atunci când o persoană expiră.

EPAP poate fi o terapie mai convenabilă pentru unii pacienți, deoarece nu necesită electricitate, creează un zgomot redus și este mic și ușor. 

Terapia EPAP este mai nouă și este prescrisă mai puțin frecvent decât celelalte terapii PAP. Cu toate acestea, o analiză a studiilor EPAP a constatat că persoanele care utilizează EPAP au o reducere cu 53% a simptomelor sindromului de apnee în somn. 

De regulă, acest dispozitiv este recomandat persoanelor cu sindromul de apnee în somn uşoară până la moderată care nu tolerează terapia CPAP. 

Ce alternative de tratament la CPAP sunt?

Alternativele de tratament nu sunt la fel de eficiente, dar dacă pacienții nu tolerează tratamentul cu CPAP atunci acestea ar putea fi recomandate de medic.

Aparate orale

Dispozitivele orale sunt concepute pentru a reduce simptomele sindromului de apnee în somn prin deschiderea fizică a căilor respiratorii. La fel ca EPAP, aparatele orale sunt adesea prescrise numai după ce o persoană a constatat că nu poate tolera unul dintre tratamentele cu aparatul PAP. Printre cele mai frecvente aparate orale se numără:

Atele mandibulare avansate (MAS): Acest tratament presupune purtarea unui dispozitiv dentar personalizat care se potrivește peste dinții de sus și de jos, menținând maxilarul inferior tras în față. Menținând maxilarul înainte, atela mandibulară avansată menține și limba înainte, crescând șansa ca căile respiratorii să rămână deschise. 

Gutierele sunt fabricate individual și necesită consultul unui medic stomatolog cu cunoștințele necesare în acest domeniu. Gutierele sunt mult mai comode decât măștile de CPAP și sunt ușor de transportat. Eficiența acestora, în shimb, este mai mică decât a aparatelor de CPAP și trebuie verificată prin repetarea unui test diagnostic.

Aceste aparate orale sunt în general prescrise atunci când pacientul nu poate tolera un aparat PAP, dar eficacitatea acestuia variază de la persoană la persoană. MAS poate fi utilizat cel mai bine în cazurile de sforăit perturbator și sindromul de apnee în somn uşoară până la moderată.

Dispozitive de reținere a limbii: Aceste dispozitive sunt menite să mențină căile respiratorii libere, menținând limba poziționată înainte, folosind aspirația. S-a demonstrat că dispozitivele de reținere a limbii ajută la reducerea severității simptomelor sindromului de apnee în somn, deși nu sunt la fel de eficiente ca CPAP 3. Cercetătorii sugerează că ar putea fi mai bune pentru utilizare pe termen scurt. Un alt avantaj al acestor dispozitive este că sunt ieftine și disponibile fără prescripție medicală.

Tratament chirurgical

În funcție de cât de severe sunt simptomele apneei în somn, intervenția chirurgicală poate fi, de asemenea, o opțiune. 

Chirurgia funcționează cel mai bine pentru persoanele care au sindromul de apnee în somn severă, cauzată de un anumit tip de structură a căilor respiratorii care interferează cu respirația. 
 
Unii pacienți prezintă cauze speciale de apariție a obstrucției căilor respiratorii (particularități anatomice, obstrucții nazale), cauze ce pot fi rezolvate chirurgical.

Medicul ORL-ist stabilește, în urma unei evaluări, dacă există o rezolvare chirurgicală pentru fiecare pacient în parte, tratamentul chirurgical fiind individualizat.

Cât timp durează acest tratament?

Indiferent de metoda de tratament aleasă, reducerea severității SAS se face prin scădere ponderală atunci când este cazul. De multe ori pacienții nu mai au nevoie de tratament dacă scad serios în greutate, dar există situații în care SAS necesită tratament pe termen foarte lung.
 
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
1 Studiul „Sleep disordered breathing: management update”, Intern Med J. 2017 Nov;47(11):1241-1247. doi: 10.1111/imj.13606., Anna Mohammadieh, Kate Sutherland, Peter A Cistulli
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29105265/
2 Studiul „Central sleep apnea: misunderstood and mistreated!”, F1000Res. 2019 Jun 28;8:F1000 Faculty Rev-981. doi: 10.12688/f1000research.18358.1., Jerome A Dempsey
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/31297185/
3 Studiul „Randomized crossover study of tongue-retaining device and positive airway pressure for obstructive sleep apnea”, Sleep Breath. 2020 Sep;24(3):1011-1018., Wish Banhiran, Anuch Durongphan, Phawin Keskool, Cheerasook Chongkolwatana, Choakchai Metheetrairut
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/31754961/
Sleep Foundation - Sleep Apnea Treatment
https://www.sleepfoundation.org/sleep-apnea/treatment
Sleep Apnea -Sleep Apnea Treatments
https://www.sleepapnea.org/treatment/


 


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0