Hiperventilația: cauze, simptome, tratament

Hiperventilația este respirația rapidă, care poate provoca niveluri scăzute de dioxid de carbon în organism, ceea ce poate duce la simptome suplimentare.

Ce este hiperventilația?

Hiperventilația este o respirație rapidă, de obicei cauzată de anxietate sau panică. Omul respiră de obicei automat, fără să se gândească la această acțiune, până la de 12-15 ori pe minut. O rată de respirație normală permite oxigenului să pătrundă în plămâni și dioxidului de carbon să iasă. Dacă o persoană hiperventilează, aceasta strică echilibrul acestor gaze eliminând prea mult dioxid de carbon din organism.

TESTARE PCR COVID-19

Când nivelul de dioxid de carbon ajunge prea scăzut, acesta poate modifica pH-ul sângelui și poate duce la o afecțiune numită alcaloză, care poate face o persoană să se simtă slăbită, alături de alte simptome.

Din ce cauze apare hiperventilația?

Hiperventilația nu este o boală, ci un simptom al unei alte afecțiuni sau rezultatul unei suferințe emoționale. Cauzele posibile ale hiperventilației includ:

Frica, panica sau stresul exagerat

Una dintre cele mai frecvente cauze ale hiperventilației este stresul emoțional, inclusiv panica, frica sau anxietatea. Un studiu¹ la care au luat parte persoane care se confruntau cu hiperventilație a constatat că frica a fost cel mai frecvent simptom suplimentar. Aproximativ jumătate dintre persoanele din studiu aveau, de asemenea, o afecțiune psihică. Unii medici se referă la hiperventilația cauzată de emoții ca „sindrom de hiperventilație”.

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC

O infecţie

Unele tipuri de infecții în organism pot duce la hiperventilație. Infecții precum pneumonia pot provoca umflături și acumularea de lichid în plămâni, ceea ce ar putea duce ulterior la respirație rapidă.

O lovitură la cap

Creierul joacă un rol esențial în controlul respirației. Dacă o persoană are o leziune la nivelul capului, aceasta poate duce la modificări ale ritmului de respirație, inclusiv la hiperventilație. Simptomele suplimentare ale unui traumatism cranian includ dureri de cap, greață și confuzie. Oricine are un traumatism cranian grav ar trebui să se adreseze imediat unui medic.

Unele boli pulmonare

Anumite boli pulmonare, cum ar fi bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC) și astmul, pot face respirația mai dificilă. Căile respiratorii se pot îngusta, ceea ce înseamnă că persoana afectată trebuie să se străduiască mai mult pentru a introduce aer în plămâni, ceea ce ar putea duce la hiperventilație. Dacă o boală pulmonară provoacă această respirație rapidă, simptomele pot include, de asemenea, respirație șuierătoare, dureri în piept și tuse.

Cetoacidoza diabetică

Cetoacidoza diabetică este o complicație a diabetului, care poate apărea dacă organismul nu are suficientă insulină pentru energie și arde grăsimile în schimb. Dacă organismul se bazează pe grăsimi prea mult timp, subprodusele numite cetone se pot acumula în corp. Hiperventilația este unul dintre simptomele cetoacidozei diabetice. Alte simptome includ greață, sete excesivă și urinare frecventă.

Altitudinea mare

Când o persoană se află la o altitudine mare, presiunea aerului și nivelul de oxigen scad, ceea ce poate face respirația mai dificilă. La o altitudine mare, de exemplu, într-un vârf de munte, plămânii trebuie să lucreze mai mult pentru a introduce oxigen în organism. La o altitudine de aproximativ 2.400 m, un nivel scăzut de oxigen poate duce la probleme de respirație, inclusiv la hiperventilație. La unii oameni, hiperventilația poate începe la altitudini mai mici de 2.400 m, iar persoanele cu astm pot avea probleme respiratorii la altitudini mult mai mici de atât.

Ce simptome are o persoană care hiperventilează?

Principalul simptom al hiperventilației este respirația rapidă. Respirația rapidă poate provoca niveluri scăzute de dioxid de carbon în organism, ceea ce poate duce la simptome suplimentare, așa cum spuneam mai sus. Simptomele care pot apărea împreună cu hiperventilația includ amețeala, amorțeala sau furnicături ale degetelor, senzația că aerul nu pătrunde în plămâni, durerea de cap și anxietatea.

Cum se diagnostichează hiperventilația?

După cum am văzut mai sus, hiperventilația are mai multe cauze posibile, deci este esențial pentru medic să analizeze toate simptomele pe care le are persoana afectată. Acesta poate efectua un examen fizic și poate cere informații pacientului despre istoricul său medical.

O radiografie toracică și unele teste de sânge pot ajuta la diagnosticarea unor cauze ale hiperventilației, cum ar fi infecțiile. Un test de gaze arteriale măsoară cantitatea de oxigen și dioxid de carbon din sânge și paote stabili dacă hiperventilația a scăzut nivelul de dioxid de carbon din sânge.

Ce opțiuni de tratament există în caz de hiperventilație?

Tratamentul pentru hiperventilație este destinat încetinirii respirației rapide și aducerii ritmului cardiac la normal. Scopul în tratarea hiperventilației este creșterea nivelului de dioxid de carbon din sânge. Există mai multe moduri de a face acest lucru:

Asigurarea verbală oferită pacientului de medic, de un membru al familiei sau de altă persoană aflată în apropiere îl poate ajuta să își regleze respirația. Expresii precum „ești în regulă, te descurci bine”, „nu ai un atac de cord” și „nu vei muri” sunt foarte utile pentru a liniști o persoană cu hiperventilație. Este extrem de important ca persoana care ajută pacientul să rămână calm să transmită aceste mesaje pe un ton liniștit și încurajator.

Pentru a crește dioxidul de carbon, pacientul trebuie să obțină mai puțin oxigen. Pentru a realiza acest lucru, poate respira prin buzele ușor strânse (ca și cum ar sufla o lumânare) sau își poate acoperi gura și o nară, respirând prin cealaltă nară.

Dacă pacientul este diagnosticat cu anxietate sau a făcut un atac de panică, medicul îi poate prescrie un medicament anxiolitic. De asemenea, e indicat ca pacientul să aibă o discuție cu un psiholog pentru a înțelege de ce apar aceste stări și cum se pot gestiona. De exemplu, se pot învăța ușor exerciții de respirație care contribuie la relaxare și ajută persoana să respire din diafragmă și abdomen, mai degrabă decât din peretele pieptului. Alte tehnici de relaxare, cum ar fi relaxarea musculară progresivă sau meditația, pot fi de folos dacă sunt practicate regulat, la fel și activitatea fizică zilnică.

Când e cazul să suni la 112?

În unele cazuri, este dificil să se stabilească dacă hiperventilația este cauzată de o afecțiune sau de stres emoțional. În cazul în care simptomele sunt severe sau dacă este prima dată când tu sau o persoană din jur treceți prin această situație, cel mai bine este să se solicite asistență medicală de urgență, cu atât mai mult dacă mai apar și simptome conexe, precum dureri în piept, confuzie, albăstrirea pielii sau pierderea cunoștinței.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Johns Hopkins Medicine - Hyperventilation
https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/hyperventilation
PLOS ONE - Primary Hyperventilation in the Emergency Department: A First Overview
https://journals.plos.org/plosone/article?id=10.1371/journal.pone.0129562
1. Studiul „Primary Hyperventilation in the Emergency Department: A First Overview”, apărut în PLOS ONE, iunie 2015, https://doi.org/10.1371/journal.pone.0129562, autori: Carmen Andrea Pfortmueller et al.

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...