Care este legătura dintre stres și scăderea puterii de concentrare [studiu]

Un nou studiu¹ de la Universitatea de Stat din Colorado a descoperit că stresul de la muncă poate fi asociat cu îmbătrânirea mai rapidă a creierului și cu o memorie mai slabă.

O echipă de cercetare de la Universitatea de Stat din Colorado a conectat răspunsurile la sondajele profesionale cu imagini ale creierului de la 99 de adulți normali din punct de veder cognitiv, cu vârste cuprinse între 60 și 79 de ani. Oamenii de știință au descoperit că aceia care au raportat niveluri ridicate de stres fizic la cel mai recent loc de muncă pe care l-au deținut aveau un volum mai mic al hipocampului și s-au comportat mai slab în ceea ce privește sarcinile de memorie. Hipocampul este partea creierului de importanță vitală pentru memorie, afectată atât de îmbătrânirea normală, cât și în cazul dezvoltării demenței. 

În acest studiu, cercetătorii au avut în vedere și au corectat mai mulți alți factori care ar putea fi legați de mediul de muncă, de memorie și de hipocamp, cum ar fi vârsta, sexul, dimensiunea creierului, nivelul educațional, titlul postului, anii petrecuți la jobul respectiv și stresul psihic general. Descoperirile lor au fost publicate în jurnalul științific Frontiers in Human Neuroscience.

Stresul profesional îmbătrânește creierul

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Autorii studiului au declarat că, deși știau că stresul poate accelera îmbătrânirea fizică și că este factor de risc pentru multe boli cronice, rezultatele acestui studiu constituie prima dovadă că stresul profesional poate accelera îmbătrânirea creierului și poate deteriora funcția cognitivă. Din acest motiv, este important să înțelegem cum anume expunerile profesionale ne afectează creierul.

O persoană obișnuită petrece opt sai multe ore la muncă în fiecare zi, iar majoritatea oamenilor rămân în câmpul muncii mai mult de 40 de ani. Prin volumul lor, expunerile profesionale (deci timpul petrecut la serviciu) depășesc timpul pe care îl petrecem în activități sociale, fizice, de relaxare (deci timpul liber pe care îl avem și care ne protejează mintea și starea de bine).

Asocierea dintre stresul fizic și creier/memorie în studiul de față a fost determinată de cerințele fizice la locul de muncă ale participanților. Acestea includeau ridicarea unor obiecte pe rafturi sau alte activități în care se folosea forța fizică. Acest lucru este important, deoarece, în lucrările anterioare, echipa de cercetare a arătat că exercițiile de tip aerobic efectuate în timpul liber sunt benefice pentru sănătatea creierului, de la copii la adulți foarte în vârstă. 

Prin urmare, savanții au făcut cercetări privind efectele activității fizice de agrement și ale exercițiilor fizice. Așa cum era de așteptat, activitatea fizică în timpul liber a fost asociată cu un volum mai mare de hipocamp, dar asocierea negativă cu cerințele fizice la locul de muncă a persistat. Cu alte cuvinte, mișcarea efectuată în timpul liber s-a dovedit benefică pentru creier, dar cea din timpul serviciului, nu.

Această constatare sugerează că cerințele fizice la locul de muncă au un efect invers pentru sănătatea creierului. Majoritatea intervențiilor medicilor și psihoterapeuților pentru amânarea declinului cognitiv se concentrează pe timpul liber al unei persoane, nu pe activitatea ei la locul tău de muncă. Acesta rămâne un fel de teritoriu necunoscut, dar, afirmă oamenii de știință, poate că cercetările viitoare vor fi de ajutor pentru a face niște modificări în ceea ce privește locul de muncă pentru ca oamenii să-și păstreze sănătatea cognitivă pe termen lung. Rezultatele acestor studii ar putea avea implicații importante pentru societate.

Grija pentru persoanele cu deficiențe cognitive este atât de costisitoare, la nivel economic, emoțional și social, încât, dacă fiecare dintre noi ne-am putea preocupa din timp de sănătatea creierului, încă din perioada activă a vieții, acest lucru ar putea avea un impact enorm asupra anilor de pensionare în ceea ce privește funcția cognitivă.

Cercetările realizate până în prezent pe acest subiect sunt extrem de fragmentate, spun autorii studiului. O lucrare anterioară a asociat experiența managerială de la jumătatea vieții unei persoane cu un volum mai mare de hipocamp la o vârstă mai înaintată. Un alt studiu a arătat că șoferii de taxi au hipocampi mai mari decât șoferii de autobuz, probabil datorită necesității de a naviga zilnic pe rute diferite, în căutarea destinației pe care nu o cunosc întotdeauna. 

În studiul de față, complexitatea locului de muncă și stresul psihologic la serviciu nu au  fost asociate cu volumul hipocampului și al cunoașterii. În mod clar, acest studiu este doar o piesă dintr-un puzzle mai mare, fiind necesare cercetări suplimentare, sunt de părere oamenii de știință.

Datele de imagistică prin rezonanță magnetică (RMN) utilizate pentru studiu au fost colectate la Universitatea din Illinois Urbana-Champaign între 2011 și 2014. Echipa de cercetare lansează în prezent un nou proiect, „Impactul expunerilor și pericolelor ocupaționale asupra creierului și sănătății cognitive în rândul lucrătorilor agricoli care îmbătrânesc”, care va implica colectarea de imagini RMN și identificarea factorilor de risc și de protecție care ar putea ajuta comunitatea agricolă să îmbătrânească într-un mod sănătos.

Cum să ai o memorie mai bună

Amintirile noastre sunt cruciale pentru cine suntem ca ființe umane. Acest lucru înseamnă că pierderea de memorie legată de vârstă poate reprezenta o pierdere de sine. De asemenea, o memorie slabă afectează partea practică a vieții (o persoană cu afecțiuni degenerative uită drumul spre casă, uită numele persoanelor dragi etc.).

Ce face ca unii oameni să-și piardă memoria, în timp ce alții și-o păstrează în formă? Genele fiecăruia dintre noi joacă un rol important, dar și alegerile și stilul de viață contează. Modalitățile dovedite de a proteja memoria includ:

  • o alimentație sănătoasă, care să fie bazată pe consumul de legume și fructe și pe reducerea sau evitarea zahărului, a grăsimilor trans și a cerealelor rafinate. De asemenea, administrarea unor suplimente pe bază de acizi grași Omega 3, lutetină, zeaxantină, complexul de vitamine B, vitamina D3 ar putea fi utilă.
  • exerciții fizice efectuate regulat (minim 150 de minute pe săptămână) 
  • evitarea fumatului și a consumului de alcool în exces
  • menținerea tensiunii arteriale, a colesterolului și a glicemiei sub control
  • stimularea memoriei prin activități precum: rezolvarea de cuvinte încrucișate, învățarea unei limbi străine, urmărirea unor documentare despre evenimente istorice sau actuale, cântatul la un instrument, voluntariatul, socializarea.

 

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

 

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie: 
Frontiers in Human Neuroscience - Occupational Physical Stress Is Negatively Associated With Hippocampal Volume and Memory in Older Adults
https://www.frontiersin.org/articles/10.3389/fnhum.2020.00266/full
1. Studiul „Occupational Physical Stress Is Negatively Associated With Hippocampal Volume and Memory in Older Adults”, apărut în Frontiers in Human Neuroscience (2020). DOI: 10.3389/fnhum.2020.00266, autori: Agnieszka Z. Burzynska et al.
Harvard Health Publishing - Improving Memory
https://www.health.harvard.edu/topics/improving-memory

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0