Burnout: depresie sau epuizare extrema?

Sindromul Burnout a luat proporții considerabile în ultimii ani. Din ce în ce mai mulți angajați lipsesc de la serviciu din cauza acestui fenomen, dar reprezintă oare toate acele simptome cu adevărat o boală? Este acest sindrom diferit de depresie?

Termenul „burnout” a fost inventat în anii 1970 de psihologul american Herbert Freudenberger. L-a folosit pentru a descrie consecințele stresului sever și ale idealurilor înalte în profesiile celor ce se dedicau ajutorării altora, precum medicii sau asistentele. Freudenberger a definit burnout-ul ca fiind „stingerea motivației, mai ales atunci când devotamentul cuiva față de o cauză sau o relație nu reușește să producă rezultatele dorite”.

Crezi ca suferi de depresie?

Burnout-ul este un sindrom psihologic caracterizat prin epuizare emoțională, sentimente de cinism și împliniri personale reduse, apatie și lipsa capacității de a mai face fața sarcinilor de zi cu zi. Poate afecta pe oricine, de la celebrități și corporatiști, până la persoane casnice.

Burnout-ul, o boală?

Cei care duc o viață stresantă sunt puși sub o presiune foarte mare, până ajung să se simtă extenuați, lipsiți de putere, epuizați complet și incapabili să se mai descurce. Oboseala cronică este o reacție normală la stres, nu un semn al vreunei boli.

Cauzele pot fi suprasolicitarea profesională, timpul prea scurt pentru îndeplinirea sarcinilor, conflictele cu colegii sau neglijarea propriilor nevoi, ca rezultat al unui devotament prea mare față de muncă. Astfel de probleme au devenit un motiv comun pentru care oamenii își iau zile libere din motive medicale.

Unii experți cred că la baza acestui sindrom stau și alte afecțiuni, precum depresia sau tulburarea anxioasă. La fel de probabil să cauzeze simptomele burnout-ului sunt și bolile fizice. Există probleme ce ar trebui clarificate înainte că o persoană să fie diagnosticată prea rapid cu această afecțiune.

În ultimii ani, au existat dezacorduri cu privire la faptul dacă burnout-ul și depresia sunt de fapt același lucru, deoarece par să împărtășească unele trăsături comune (de exemplu, pierderea interesului și afectarea concentrării). Cu toate acestea, rezultatele de până acum sunt neconcludente și cercetătorii nu sunt de acord cu privire la gradul în care ar trebui să ne așteptăm la o astfel de suprapunere.
Totuși, Organizația Mondială a Sănătății a inclus burnout-ul în Clasificarea Internațională a Bolilor, caracterizându-l ca un „fenomen profesional”, nu o afecțiune medicală. Depresia are însă un diagnostic clinic. Persoanele cu depresie suferă adesea de anhedonie, incapacitatea de a se bucura de activitățile pe care le prețuiau cândva.

Semne și simptome burnout

Există o varietate de simptome asociate burnout-ului și multe dintre ele nu îi sunt specifice doar acestuia. Acestea sunt împărțite în trei mari categorii:

Extenuarea: Persoanele afectate se simt stoarse și epuizate emoțional, incapabile să facă față activităților zilnice, obosite și supărate, rămase fără energie. Fizic, apar durerile și problemele intestinale.
Distanțarea de activitățile legate de serviciu: Cei ce suferă de burnout au locuri de muncă stresante care le provoacă frustrare. Devin cinici în relațiile cu colegii, încep să se distanțeze emoțional și nu mai au sentimente pozitive legate de munca lor.
Performanță redusă: Burnout-ul afectează sarcinile de zi cu zi de la serviciu, de acasă sau atunci când persoana își îngrijește un membru al familiei. Negativitatea le afectează modul în care își privesc atribuțiile, astfel încât le este greu să se concentreze, devin apatici și își pierd creativitatea.

Cum se pune diagnosticul de burnout

Din nou, lipsa cercetării asupra acestei probleme afectează modul în care burnout-ul este diagnosticat și definit, lucru care împiedică măsurarea și deosebirea acestei afecțiuni de altele. Cele mai folosite sunt chestionarele, însă cele online nu sunt potrivite pentru a determina dacă cineva suferă de acest sindrom sau de altă afecțiune.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Presupusele simptome ale sindromului burnout pot avea și alte cauze, inclusiv boli mintale sau psihosomatice ca: depresia, tulburările anxioase sau sindromul oboselii cronice. Oboseala și epuizarea pot fi determinate și de afecțiuni fizice sau de anumite medicamente.

Totuși, potrivit unui raport Gallup din 2018, există cinci factori de muncă care pot contribui la epuizarea angajaților:

Presiuni de timp nerezonabile. Angajații care spun că au suficient timp pentru a-și face munca sunt cu 70% mai puțin probabil să sufere de oboseală cronică, în timp ce persoanele care nu pot câștiga mai mult timp (cum ar fi paramedicii și pompierii) au un risc mai mare de epuizare.
Lipsa de comunicare și de sprijin din partea managerului. Sprijinul managerului oferă un tampon psihologic împotriva stresului. Angajații care se simt puternic susținuți de managerul lor au cu 70% mai puține riscuri să se confrunte cu simptome de epuizare în mod regulat.
Lipsa clarității rolului în echipă. Doar 60% dintre cei care lucrează știu ce se așteaptă de la ei. Când așteptările sunt ca niște ținte în mișcare, angajații pot deveni epuizați pur și simplu încercând să-și dea seama ce ar trebui să facă.
Volum foarte mare de muncă. Când volumul de muncă pare de necontrolat, chiar și cei mai optimiști angajați se vor simți fără speranță. A te simți copleșit poate duce rapid la simptome de oboseală.
Tratament nedrept. Angajații care simt că sunt tratați incorect la locul de muncă au de 2,3 ori mai multe riscuri de a experimenta un nivel ridicat de epuizare. Tratamentul inechitabil poate include lucruri precum favoritismul, compensarea nedreptă și maltratarea din partea unui coleg de muncă. Stresul care contribuie la burnout poate proveni în principal din locul de muncă, dar factorii de stres din alte domenii ale vieții se pot adăuga și la aceste niveluri. Trăsăturile de personalitate și modelele de gândire, cum ar fi perfecționismul și pesimismul, de exemplu, pot contribui la stresul pe care îl simți la locul de muncă².

Burnout – depresie sau altceva?

De obicei, terapeuții asociază epuizarea cu munca, deși cercetătorii studiază și epuizarea părinților, când aceștia se simt epuizați cronic. Burnout-ul a devenit omniprezent în lexicul cultural, mai ales în timpul pandemiei. Pe multe rețele de socializare, tendința de a face strictul necesar la muncă a devenit virală, pe măsură ce oamenii împărtășesc povești despre sentimentul epuizat de orele lungi și obositoare petrecute la muncă.

Cei care muncesc pot deveni epuizați atunci când simt că nu au control asupra vieții lor de zi cu zi, rămânând blocați în detaliile sarcinilor lor. Oamenii care sunt epuizați se pot simți cinici în ceea ce privește locul lor de muncă; își pot urî responsabilitățile și colegii de muncă. S-ar putea să se simtă iritabili și ineficienți, de parcă nu ar putea face nimic. Există, de asemenea, o serie de simptome fizice care pot veni cu stresul nesfârșit al epuizării: insomnie, dureri de cap, probleme gastro-intestinale.

Câteva dintre simptomele considerate obișnuite pentru burnout pot fi regăsite și în cazurile celor care suferă de depresie: oboseală cronică, nefericire, performanță redusă.

Ca și în cazul epuizării, persoanele cu depresie pot dormi prea mult sau prea puțin și pot avea dificultăți în concentrare. Persoanele cu depresie se pot izola de ceilalți; pot simți că este nevoie de multă energie pentru a face duș sau pentru a mânca. Depresia poate induce un sentiment copleșitor de tristețe și deznădejde. În cazurile severe, persoanele cu depresie pot începe să aibă gânduri precum că „nu au valoare” sau că „viața nu merită trăită”. Aceste simptome tind să dureze cel puțin două săptămâni, spun specialiștii.

Un factor cheie de diferențiere este că burnout-ul se îmbunătățește atunci când renunți la muncă, potrivit Asociației Americane de Psihiatrie. Când iei vacanță, simți că-ți reîncarci bateriile. Depresia nu dispare dacă îți schimbi circumstanțele.

O combinație complexă de factori genetici și de mediu poate contribui la depresie. Persoanele care trec printr-un eveniment traumatic sau trec printr-o schimbare majoră în viață prezintă un risc mai mare de a dezvolta depresie; la fel și oamenii care au membri ai familiei cu depresie.

Unii oameni ajung să fie diagnosticați cu burnout, deși au depresie, atât de similare sunt uneori simptomele. De exemplu, dacă ai depresie și ești sfătuit să îți iei niște timp liber pentru tine ca să-ți revii din oboseală și epuizare, vei ajunge să te simți chiar mai rău. Cineva cu burnout și-ar putea reveni de pe urma unei vacanțe, pentru că oboseala ar dispărea, pe când cel care a primit sfatul greșit ar avea nevoie de ajutor de specialitate.

Pe de o parte, burnout-ul are caracteristici specifice, ca de exemplu, majoritatea problemelor sunt legate de serviciu. Depresia, pe de altă parte, se manifestă în legătură cu toate aspectele vieții și are simptome specifice, ca stima de sine scăzută, sentimentul că totul e în zadar, tendințe suicidale.

Așadar, deși cei care suferă de burnout s-ar putea să nu sufere și de depresie, potrivit unui studiu recent ¹, dar acest sindrom poate crește riscurile apariției depresiei.

Ce să faci dacă crezi că suferi de sindromul burnout

Dacă te simți epuizat în mod constant, s-ar putea să iei în considerare o schimbare în carieră. Există, de asemenea, modalități mai mici de a seta limite, cum ar fi dezactivarea notificărilor de la e-mailul de la serviciu la anumite ore. Dacă urmează să participi la o întâlnire de care te temi în mod constant, încearcă să iei o pauză de cinci sau de 10 minute imediat după acea întâlnire, pentru a face ceva care te poate ajuta să te relaxezi.

Exercițiile fizice pot ajuta la ameliorarea tensiunii legate de muncă, la fel ca și alocarea de câteva minute pentru a te deconecta. Adică fără niciun device în preajmă. Dacă lucrezi la computer, apoi stai pe telefon în timp ce te întorci acasă, apoi te așezi pe canapea și urmărești un film, toate acestea te stimulează. Creierul tău are nevoie de o pauză pentru a ajuta la protejarea împotriva stresului - ceea ce înseamnă să te îndepărtezi de ecrane, dar și să-ți ofere câteva momente de liniște, stând cu gândurile tale, fără distrageri.

Dacă te străduiești să faci față epuizării, este bine să vorbiți cu un psihoterapeut înainte să vă puneți singur diagnosticul.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
1 Studiul „The Relationship Between Burnout, Depression, and Anxiety: A Systematic Review and Meta-Analysis”, Front. Psychol., 13 March 2019, Panagiota Koutsimani, Anthony Montgomery*, Katerina Georganta
https://www.frontiersin.org/articles/10.3389/fpsyg.2019.00284/full
2 Studiul „Examining reactivity patterns in burnout and other indicators of chronic stress”. Psychoneuroendocrinology, 2019, Wekenborg MK, Von dawans B, Hill LK, Thayer JF, Penz M, Kirschbaum C.
https://linkinghub.elsevier.com/retrieve/pii/S0306453018311569
Employee Burnout, Part 1: The 5 Main Causes
https://www.gallup.com/workplace/237059/employee-burnout-part-main-causes.aspx
World Health Organization - International Statistical Classification of Diseases and Related Health Problems (ICD)
https://www.who.int/classifications/classification-of-diseases

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...