Endometrioza: cauze, simptome, tratament

1. Despre endometrioza

● Ce este endometrioza
● Tipuri de endometrioza
● Cauzele endometriozei
● Factorii de risc ai endometriozei
● Simptomele endometriozei
● Diagosticul de endometrioza
● Complicatiile si riscurile endometriozei
● Stadiile endometriozei
● Prognosticul pacientei cu endometrioza
● Mituri despre endometrioza

2. Cum se trateaza endometrioza

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

● Tratament hormonal pentru endometrioza
● Tratament pe baza de contraceptive pentru endometrioza
● Tratament medicamentos pentru a calma durerea cauzata de endometrioza
● Tratament chirurgical pentru endometrioza
● Operatia laparoscopica pentru endometrioza
● Tratament naturist pentru endometrioza
● Tratament pentru infertilitate
● Stilul de viata si dieta pacientei cu endometrioza

3. Prevenirea endometriozei

1. Despre endometrioza

Ai auzit, cu siguranta, la un moment dat de endometrioza si poate stii deja ca poate afecta fertilitatea. Daca vrei sa afli mai multe despre aceasta tulburare, ti-am pregatit un amplu articol in care iti detaliem nu numai manifestarile endometriozei, dar mai ales optiunile de tratament pe care le au femeile cu aceasta boala,

Endometrioza este o boala in care tesutul endometrial ajunge prin diferite mecanisme in afara cavitatii uterine unde se implanteaza transformandu-se ulterior in tesut endometriozic. Afectiunea are o etiologie multifactoriala, ce include atat factori genetici (care conduc la aparitia unei predispozitii imunologice), cat si factori de mediu.

Ce este endometrioza?

Endometrioza este o boala cronica care afecteaza femeile aflate la varsta reproductiva si se caracterizeaza prin prezenta de tesut asemanator endometrului (din punct de vedere structural si functional) in afara cavitatii uterine, cu preponderenta in cavitatea abdominala, la nivelul peritoneului si a ovarelor, dar si in alte locuri precum peretele uterin (denumita adenomioza) sau in peretele abdominal.

Extrem de rar poate sa apara si in alte zone, precum pleura sau plamanii, sau chiar la nivelul sistemului nervos central.

Ce este endometrul?

Endometrul reprezinta tesutul care tapeteaza cavitatea uterina avand rolul de a furniza un suport implantarii embrionului si care se elimina lunar (la majoritatea femeilor) prin menstruatie, in cazul in care aceasta implantare nu a avut loc.

Ce zone sau organe sunt afectate de endometrioza

Practic orice organ aflat in cavitatea abdominala poate fi afectat de prezenta implanturilor de endometrioza in functie de gravitatea extinderii bolii, insa cel mai des sunt afectate organele rezidente in pelvis: suprafata uterului, ovarele, vezica urinara, rectul, sigmoidul, intestinul subtire, ureterul dar si organe aflate la distanta precum ficatul, cecul sau apendicele. Cele mai frecvente zone in care gasim leziuni de endometrioza sunt fundul de sac Douglas, ligamentele utero-sacrate, peritoneul utero-vezical, peritoneul parietal dar le putem gasi pana si pe diafragm (muschiul care separa abdomenul de torace).

Cum afecteaza endometrioza fertilitatea femeii?

O caracteristica frecvent intalnita a endometriozei este aceea ca este insotita extrem de des de probleme de  fertilitate. Cauzele infertilitatii din endometrioza au fost, sunt si vor ramane subiect de dezbatere intre diferite scoli de medicina si diversi experti. In principiu se disting doua cauze, una functionala, data de anomalia imunologica generatoare de endometrioza si cealalta anatomica, aparuta in cazurile in care extensia bolii produce modificari structurale ale organelor implicate in reproducere, mai cu seama ale trompelor uterine si ale ovarelor. Expertii1 au ajuns la concluzia ca femeile cu endometrioza moderata si severa, in special cele la care ovarele si trompele uterine sunt afectate de aderentele cauzate de boala, au rate scazute ale fertilitatii ca urmare a obstructiei mecanice care impiedica gametii (produsii de conceptie rezultati prin contopirea ovului cu spermatozoidul) sa fie transportati prin trompa uterina.

In mod interesant, cercetatorii1 au observat ca si femeile cu o forma usoara a bolii pot avea  de asemenea o fertilitate redusa, in comparatie cu cele care nu sunt afectate de  endometrioza.

Tipuri de endometrioza

Exista patru tipuri principale de endometrioza:

1. Endometrioza peritoneala superficiala - in cazul acestui tip de boala, tesutul endometrial ectopic se  implanteaza pe peritoneu, acea membrana foarte subtire care captuseste peretele cavitatii abdominale  precum si majoritatea organelor intraabdominale; aceasta este forma cea mai putin severa de endometrioza.

2. Chisturi ovariene endometriozice -  sunt chisturi ce au un continut ciocolatiu, vascos, sunt unice sau multiple si se afla dispuse la nivelul unui singur ovar sau al amandurora. Dimensiunile lor pot sa ajunga si la 10-15 cm.  

3. Endometrioza care se infiltreaza profund - in cazul acestui tip de boala, tesutul endometriozic  invadeaza organele atinse de boala, afectandu-le initial structura si ulterior si functionalitatea. Forma aceasta a bolii poate sa afecteze rectul, vezica urinara, ureterul si intestinele. Procesele inflamatorii si evolutia in sine a bolii pot sa produca aderente majore ale organelor in cauza, ajungandu-se in faze severe la asa numitul "pelvis inghetat", situatie  gasita la doar 1-5% dintre pacientele cu endometrioza.

4. Endometrioza care afecteaza peretele abdominal - In unele cazuri, tesutul ectopic endometrial poate sa se dezvolte in peretele abdominal,  cel mai frecvent aceasta situatie aparand la o oarecare distanta in timp dupa o cezariana,  in zona cicatricei postoperatorii.

Cauzele endometriozei

Cauzele endometriozei  sunt controversate. Una  dintre teorii  este cea a menstruatiei retrograde, mecanism datorat unor contractii uterine anormale care in loc sa impinga resturile de endometru prin canalul cervical in vagin permit evacuarea acestor fragmente de tesut si prin orificiile tubare in cavitatea peritoneala. Aici, in mod normal, aceste resturi sunt digerate de o populatie de celule ale sistemului imunitar numite macrofage „gunoier”. Datorita disfunctiei imunologice care sta la baza aparitiei endometriozei, aceste celule nu reusesc sa curete cavitatea abdominala de aceste „deseuri”. Fragmentele endometriale ectopice sunt alcatuite din tesuturi vii care, in „dorinta” lor de a supravietui, adera de suprafata peritoneala si declanseaza un proces de angiogeneza (atragere si formare a unor vase de sange care le alimenteaza). Leziunile endometriozice astfel formate au acelasi comportament ca al endometrului, adica „menstrueaza”si deci sangereaza.    

Conform altor teorii, exista o predispozitie genetica de aparitie a endometriozei astfel incat anumite zone ale peritoneului se pot transforma spontan in leziuni de endometrioza (fenomen denumit metaplazie celomica). 

Mai exista si mecanismele de transplant la distanta, ca un fel de metastaze, care explica existenta leziunilor de endometrioza in afara cavitatii abdominale, cum ar fi cele de la nivelul plamanilor sau a creierului.

Problemele si simptomele din endometrioza sunt generate de faptul ca, in timpul menstruatiei, tesutul ectopic sangereaza, similar endometrului din interiorul uterului. Insa la nivel ectopic organismul nu are dezvoltate mecanisme de reparare cum sunt cele existente la nivelul mucoasei uterine, asa ca vindecarea se face prin cicatrizare, care uneori este atat de agresiva incat conduce la adevarate fuziuni intre organe sau chiar la distrugeri majore ale structurilor tesuturilor afectate..

Factorii de risc ai endometriozei

Mai multi factori, spun cercetatorii, sunt asociati cu un risc mai mare de a dezvolta endometrioza, iar printre acestia se afla:

·       nuliparitate, adica absenta nasterilor

·       varsta - femeile care sunt la varsta reproductiva

·       debutul primei menstruatii de la o varsta frageda

·       faptul ca femeia intra la menopauza la o varsta inaintata

·       ciclurile menstruale scurte - de exemplu, mai putin de 27 de zile

·       menstruatii abundente (flux menstrual mare), care dureaza mai mult de 7 zile

·       un nivel mai mare de estrogen in corp sau o expunere mai mare, de-a lungul vietii, la estrogen exogen

·       un indice de masa corporala (IMC) mic

·       una sau mai multe rude de sange (mama, matusa sau sora) cu endometrioza

Ce trebuie sa retinem este ca, de regula, endometrioza se dezvolta la mai multi ani dupa debutul menstruatiei. Semnele si simptomele bolii pot sa se amelioreze temporar odata cu sarcina si pot sa dispara complet dupa instalarea menopauzei.

Simptomele endometriozei

Cele trei simptome principale ale endometriozei sunt dismenoreea (durere foarte puternica la menstruatie), dispareunia (durere la contact sexual) si infertilitatea.

Insa aceste simptome subiective difera de la o femeie la alta, astfel ca disconfortul generat de cele enumerate nu duce intotdeauna la diagnosticare. Multe femei isi descopera afectiunea din cauza problemelor de infertilitate, la altele boala este descoperita in timpul unei interventii chirurgicale pentru o alta afectiune si, mult mai rar, datorita simptomatologiei generate de localizarea la distanta a implanturilor endometriozice. De exemplu, in cazul implanturilor de la nivel pulmonar, simptomele pot include dureri in piept sau tuse insotita de sangerare iar cand endometrioza este localizata la nivelul sistemului nervos central, pacienta poate prezenta cefalee (durere de cap) sau migrene, intensificate in perioada menstruala.

Simptomele principale in endometrioza

Principalul simptom este durere in pelvis, de obicei in timpul menstruatiei. Pacienta, insa, poate sa simta durere la contactul sexual, in timpul defecarii sau atunci cand urineaza. Alte simptome mai putin specifice ale endometriozei pot fi: menstruatiile foarte abundente, oboseala, diareea, constipatia, balonarea si greata.

Diagosticul de endometrioza

Prima suspiciune de diagnosticare apare dupa efectuarea anamnezei, adica dupa discutia pe care doctorul o are cu pacienta, care subliniaza existenta durerii la menstra, a durerilor la contact sexual sau a imposibilitatii de a ramane insarcinata dupa mai mult de un an de incercari. Examenul clinic pelvin poate releva anumite deviatii de la normal doar cand boala este extrem de avansata, cu afectarea elasticitatii tesuturilor pelvine, a mobilitatii organelor din pelvis sau prin palparea nodulilor rectovaginali in spatele uterului). Imagistic, prin ecografie simpla transvaginala, se pot depista  doar chisturile endometriozice ovariene si uneori prezenta de tesutul cicatricial, fibros la nivelul septului recto-vaginal.

Analiza de sange CA125

In cazul prezentei unor chisturi ovariene suspecte, analizele de sange pot identifica o crestere a markerului CA 125. Acest marker insa indica doar o suferinta a ovarului si se regaseste si in cazul altor boli – cancer ovarian sau uterin, deci nu are o specificitate absoluta.

Laparoscopia

Diagnosticul de endometrioza pune cu certitudine dupa vizualizarea directa a leziunilor in cursul unei operatii, ori clasice ori laparoscopice. Laparoscopia exploratorie  este o procedura chirurgicala minim invaziva considerata ca „standard de aur” in diagnosticul endometriozei, care ofera informatii precise despre localizarea si  extinderea bolii, utila si in efectuarea tratamentului chirurgical. Diagnosticul de endometrioza se confirma prin examenul histopatologic in cazul in care aceste leziuni pot fi excizate.

Alte investigatii folosite pentru a diagnostica endometrioza

Pentru ca simptomele endometriozei pot fi foarte similare cu cele ale altor afectiuni (de exemplu, chisturile ovariene si boala inflamatorie pelvina), de multe ori boala poate fi dificil de diagnosticat. Medicul specialist va efectua una sau mai multe dintre urmatoarele investigatii, pentru a stabili diagnosticul:

Anamneza sau un istoric medical foarte detaliat

Medicul ginecolog va nota simptomele si detalii despre istoricul personal ori istoricul familial de endometrioza, daca pacienta a avut rude apropiate cu aceasta boala. Se va efecuta o evaluare a starii generale de sanatate, pentru ca medicul sa poata determina daca exista si alte semne ale unei boli cronice.

Examinarea fizica

Examinarea pelvina poate aduce si ea detalii utile. In timpul examenului fizic de acest tip, medicul poate simti eventualele chisturi ovariene sau prezenta de noduli in spatele uterului.

Ecografia

Medicul poate sa foloseasca si anumite  investigati paraclinice, precum ecografia transvaginala sau o ecografie abdominala. Ambele tipuri de investigatii ofera imagini ale organelor din sfera pelvina. Prin ecografie, medicul poate sa identifice chisturile  endometriozice sau sa evalueze mobilitatea organelor pelvine in raport cu cele vecine.

RMN-ul

Si investigatiile cu rezonanta magnetica nucleara pot fi de ajutor in diagnosticarea acestei boli. RMN-ul foloseste un camp magnetic si unde radio pentru a crea imagini detaliate ale organelor si tesuturilor din corp. La unele paciente, RMN-ul este extrem de important pentru planificarea interventiei chirurgicale, pentru ca ii ofera medicului chirurg informatii detaliate despre localizarea si dimensiunea leziunilor endometriozice.

Complicatiile si riscurile endometriozei

Endometrioza poate avea cateva complicatii importante, daca nu este descoperita si tratata la timp:

Infertilitate

Principala complicatie a endometriozei este faptul ca afecteaza in mod negativ fertilitatea femeii. Aproximativ o jumatate din numarul femeilor cu endometrioza pot intampina probleme atunci cand vor sa ramana insarcinate.

Endometrioza poate bloca trompele uterine si poate impiedica unirea spermatozoizilor cu ovulul, iar astfel nu are loc fecundarea (fertilizarea). Boala pare sa afecteze fertilitatea si in moduri mai putin directe, spun medicii, cum ar fi faptul ca afecteaza negativ calitatea ovulului si a endometrului.

Cancer ovarian

Exista studii care afirma ca neoplasmul ovarian apare intr-un procent mai mare la persoanele cu endometrioza, insa trebuie sa retinem ca, totusi, riscul de a dezvolta cancer ovarian pe durata intregii vieti este relativ scazut. Alte studii nu au confirmat aceasta asociere.

Desi este mai rar, un alt tip de cancer, numit si adenocarcinom asociat endometriozei, se poate dezvolta mai tarziu, la acele femei care au avut endometrioza.

Alte complicatii

Chiar daca fertilitatea nu este un motiv de ingrijorare, controlul durerii cronice la aceste paciente poate fi extrem de dificil. Depresia, anxietatea si alte probleme la nivelul sanatatii mintale nu sunt rare, asa ca pot fi si ele considerate complicatii ale endometriozei.

Stadiile endometriozei

Exista mai multe modalitati prin care medicii stabilesc cat de grava este endometrioza. Cel mai folosit model este cel oferit de Societatea Americana de Medicina Reproductiva. Medicii acorda puncte in functie de raspandirea tesutului endometrial ectopic, de profunzimea la care s-a „implantat" acest tesut si de zonele din corp care sunt afectate de boala. In baza rezultatelor obtinute, endometrioza este diagnosticata in unul din cele patru stadii:

Stadiul 1 sau endometrioza minimala - exista foarte putine leziuni sau rani mici, adica putine zone in care s-a implantat tesutul endometrial. Leziunile se pot afla pe organe sau pe tesutul care captuseste cavitatea pelvina sau cavitatea abdominala. Exista foarte putin tesut cicatricial sau nu exista deloc.

Stadiul 2 sau endometrioza usoara - Exista ceva mai multe leziuni endometriale comparativ cu cele din stadiul 1. Acestea sunt si mai adanci, in anumite tesuturi, si este posibil sa existe si tesut cicatricial.

Stadiul 3 sau endometrioza moderata - Exista multe leziuni endometriozice, care se afla in profunzime. Pacienta poate avea si mici chisturi pe unul sau pe ambele ovare, iar medicul descopera benzi groase de tesut cicatricial, numite aderente.

Stadiul 4 sau endometrioza severa - Asta inseamna ca tesutul endometrial este cel mai raspandit, in comparatie cu ce se intampla in celelalte stadii. Pacienta poate avea multe leziuni endometriozice care sunt in profunzime si poate avea si aderente cu o grosime mai mare. De asemenea, in organismul ei exista chisturi endometriozice mari pe unul sau pe ambele ovare.

De retinut: endometrioza nu evolueaza intotdeauna de la un stadiu la urmatorul. Daca boala este lasata netratata, ea poate sa ramana in acelasi stadiu odata cu trecerea timpului sau, la unele paciente, boala se poate agrava sau se poate ameliora in timp.

Prognosticul pacientei cu endometrioza

Endometrioza este o boala cronica care are urmatoarele trei caracteristici: este distructiva, este evolutiva si este recurenta (reapare). Capacitatea distructiva nu este predictibila, boala putand afecta practic orice organ pelvin, insa cazurile cu afectare multiorganica grava sunt relativ rare. Ritmul de evolutie al bolii nu poate fi cuantificat, uneori intalnim femei de patruzeci si ceva de ani cu leziuni minime sau chiar doar cu semne ale existentei in trecut a bolii iar alteori gasim fete tinere de douazeci de ani cu „pelvis inghetat”.

Ce trebuie retinut este faptul ca boala apare pe un teren imunologic afectat, astfel incat chiar daca tratamentul este corect efectuat din punct de vedere chirurgical si medicamentos, femeia ramane cu predispozitia prezenta, astfel ca dupa reluarea primei menstre dupa perioada de tratament, procesele care au condus la aparitia in prima instanta a endometriozei actioneaza din nou. In ceea ce priveste prognosticul pacientelor diagnosticate cu endometrioza, ele trebuie sa retina ca, desi este o boala cronica, asta nu inseamna ca ea va avea obligatoriu un impact major asupra vietii de zi cu zi. De regula, simptomele endometriozei dispar dupa menopauza, asa ca viata pacientei intra pe un traseu normal.

Mituri despre endometrioza

Iata cateva mituri asociate cu endometrioza, pe care nu trebuie sa le crezi:

Mit: "Este usor sa se puna diagnosticul de endometrioza" - Adevarul este ca medicilor nu le este usor sa diagnosticheze aceasta boala. De fapt, dureaza ani buni pana cand endometrioza este diagnosticata.

Mit: "Este normal ca menstruatiile sa fie extrem de dureroase" - Adevarul este ca nu este normal sa ai dureri extrem de mari la menstruatie. Daca te confrunti cu dureri severe in acea perioada aceasta a lunii, care sunt calmate doar daca iei medicamente analgezice, endometrioza ar putea fi cauza. Asa ca mergi cat mai repede la cabinetul medicului ginecolog.

Mit: "Simptomele sunt mereu prezente la femeile cu endometrioza" - Adevarul este ca unele femei cu endometrioza pot sa nu aiba niciun simptom.

Mit: "Endometrioza nu poate fi tratata" - Adevarul este ca boala poate fi tratata prin interventii chirurgicale, cu ajutorul unor medicamente,  sau prin intermediul terapiilor  alternative.

Mit: "Terapiile complementare nu au beneficii in tratarea endometriozei" - Adevarul este ca numeroase terapii complementare, cum ar fi homeopatia, acupunctura, yoga, medicina bazata pe remedii din plante, pot sa ajute pacientele cu endometrioza sa faca fata simptomelor bolii si sa isi amelioreze calitatea vietii.

2. Cum se trateaza endometrioza

Din punct de vedere al tratamentului, acesta trebuie sa vizeze cele trei caracteristici ale endometriozei: distructiva (tratament chirurgical), evolutiva (tratament de inducere a menopauzei temporare) si recurenta (medicina alternativa). Exista si tratamente paliative care urmaresc doar scaderea durerii si cresterea posibilitatilor de a avea o sarcina.

Tratament hormonal pentru endometrioza

S-a constatat faptul ca endometrioza nu este activa nici in sarcina si nici la menopauza. In consecinta, administrarea unor hormoni, precum progesteronul natural sau progestativele de sinteza, poate crea o stare de pseudosarcina capabila sa tina sub control evolutia bolii. Acest tratament trebuie administrat „a la longue”, ori prin medicatie orala in secventa continua ori prin introducerea unui dispozitiv intrauterin (sterilet) impregnat cu progestative.  

De asemenea, la acest tip de tratament putem include deprivarea de estrogen, care se face nu prin tratament hormonal per se, ci prin blocarea hormonilor care guverneaza ciclul ovarian (antagonisti sau agonisti de GnRH), inducand o stare de „pseudomenopauza”. Aceste terapii pot avea efecte secundare severe, precum demineralizarea osului, de aceea sunt recomandate doar pentru perioade scurte de timp - maximum sase luni. Exista, insa, si avantaje, precum scaderea riscului de cancer ovarian, data fiind asocierea acestui risc la femeile cu endometrioza. Studiile arata si ca folosirea terapiei cu GnRH dupa tratamentul chirurgical poate impiedica proliferarea si refacerea endometriozei. Din nefericire, la mai mai mult de 30% dintre femeile tratate cu medicamente hormonale, durerile pot reaparea post terapie hormonala.

Tratament pe baza de contraceptive pentru endometrioza

In tratarea endometriozei sunt interzise anticonceptionalele orale clasice, care contin estrogen. Desi au aparent un efect benefic, caci scad durerile la menstra, ele intretin evolutia bolii prin aportul de estrogen. Daca contraceptivele orale  sunt pe baza de  progestative, ele pot induce, asa cum am mai zis, o stare de „sarcina”, care stopeaza evolutia endometriozei.

Tratament medicamentos pentru a calma durerea cauzata de endometrioza

Face parte din categoria tratamentelor paliative, in care se doreste, in primul rand, o calmare eficienta a durerii si o ameliorare a altor simptome pe care le induce endometrioza.

Pacienta poate folosi  medicamentele antiinflamatorii nesteroidiene (ori unele recomandate de medic ori altele care se elibereaza fara prescriptie medicala), cum ar fi ibuprofenul, insa acestea nu se dovedesc a fi eficiente in toate cazurile.

Tratament chirurgical pentru endometrioza

Abordarea chirurgicala a endometriozei poate fi clasificata ca fiind ori conservatoare ori radicala prin histerectomie, cu indepartarea ovarelor.

Chirurgia conservatoare

Metoda aceasta de tratament este indicata in cazul tuturor femeilor care vor sa ramana insarcinate sau care au durere severa. Obiectivul chirurgiei conservatoare este de a indeparta ori de a distruge zonele de tesut endometrial ectopic, fara a deteriora organele reproducatoare ale femeii.

Laparoscopia

Fiind o metoda chirurgicala minim-invaziva, laparoscopia este folosita atat pentru a vizualiza, cat si pentru a trata endometrioza. Medicul chirurg face cateva mici incizii in abdomen, pentru a introduce un telescop legat de o camera video si anumite pense speciale folosite pentru a extirpa chirurgical formatiunile de tesut endometriozic ori pentru a le cauteriza sau vaporiza. Laserul este cel mai frevent utilizat in acest ultim sens, in zilele noastre, pentru distrugerea tesutului endometriozic.

Histerectomia

In cazuri extreme medicul poate recomanda pacientei o interventie de tipul histerectomiei totale, ca ultima solutie, daca starea de sanatate a femeii nu se amelioreaza cu ajutorul altor tratamente. In timpul interventiei, medicul indeparteaza uterul cu sau fara colul uterin. De asemenea sunt extirpate si ovarele, deoarece ele sunt organele care produc estrogen, iar acest hormon este cauza cresterii tesutului endometrial. In plus, medicul chirurg indeparteaza in timpul procedurii si leziunile endometriozice vizibile.

Operatia laparoscopica pentru endometrioza

Chirurgia conservatoare laparoscopica vizeaza indepartarea tesuturilor endometriale ectopice, a tesuturilor cicatriciale si a aderentelor. Este posibila cu ajutorul laparoscopului introdus printr-o mica incizie subombilicala. Acesta este prevazut cu laser si un cauter, care va distruge tesuturile prin ardere.

Management naturist pentru endometrioza

Unii specialisti sunt de parere ca remediile din plante medicinale pot sa ajute la tratarea simptomelor endometriozei. Discuta cu medicul tau curant inainte de a incerca orice fel de preparate din plante.

Curcumina, principalul ingredient activ din turmeric, este renumita pentru proprietatile ei antiinflamatoare. Un studiu sugereaza ca, de fapt, curcumina poate sa ajute in cazul endometriozei, reducand productia de estradiol. Un alt studiu sugereaza ca substanta aceasta poate suprima migrarea tesutului ectopic endometrial.

Ghimbirul - Numeroase studii arata ca ghimbirul poate reduce durerea asociata menstruatiei. Astfel, unii experti sugereaza ca ghimbirul poate avea un efect similar asupra durerii asociate cu endometrioza.

Musetelul - Potrivit unui studiu, musetelul poate reduce simptomele sindromului premenstrual. Unii fitoterapeuti sugereaza ca ceaiul de musetel, baut in mod regulat, poate fi un aliat pentru a calma simptomele endometriozei.

Lavanda - Un studiu din 2012 a indicat faptul ca unele paciente si-au redus crampele menstruale dupa ce au folosit ulei esential de lavanda diluat, in cadrul masajului aromoterapeutic relaxant. Lavanda ar putea sa ajute femeile cu crampe menstruale severe, care sunt declansate de endometrioza.

Menta - Potrivit unei meta-analize, menta are proprietati antioxidante, iar un studiu din 2016 a aratat ca menta poate reduce severitatea durerii cauzate de crampele menstruale.

Tratament pentru infertilitate

Din punct de vedere al fertilitatii, in functie de severitatea endometriozei, dupa terapia chirurgicala sau medicamentoasa  poate aparea si o sarcina. Tratamentul in acest caz ar trebui condus de catre un medic specializat in infertilitate.

Stilul de viata si dieta pacientei cu endometrioza

Medicul curant va discuta cu pacienta despre modificarile pe care aceasta va trebui sa le faca in regimul alimentar, pentru ca dieta i-ar putea influenta simptomele endometriozei. De aceea, dupa diagnosticare, este foarte important ca pacienta sa aiba un stil de viata sanatos, care sa nu ii agraveze simptomele bolii. Medicul curant poate recomanda unele dintre urmatoarele schimbari:

Cresterea aportului de acizi grasi esentiali Omega 3 - Studiile arata ca daca avem un raport mare in ceea ce priveste acizii grasi Omega 3 si Omega 6, se poate reduce inflamatia asupra leziunilor endometriozice.

Evitarea consumului de alimente procesate si de zahar - Pacienta cu endometrioza trebuie sa aleaga fructe si legume naturale, pe care sa le consume cat mai des. Important este si sa evite grasimile procesate, sa aleaga acei carbohidrati care nu sunt extrem de rafinati (de evitat ar fi painea alba, de exemplu).

Cresterea aportului de antioxidanti - Tot studiile arata ca suplimentele cu antioxidanti pot reduce durerea cronica din zona pelvina, asociata cu endometrioza. Desigur, surse de antioxidanti pot fi si unele fructe si legume.

Reducerea consumului de grasimi de tip trans - Un studiu a aratat o crestere cu 48% a riscului de endometrioza in cazul femeilor care consumau mari cantitati de grasimi de tip trans.

Adoptarea unei diete cu alimente ce lupta contra inflamatiei - O analiza din 2018 a aratat ca o dieta cu efect antiinflamator poate reduce simptomele endometriozei.

Ce alte modificari poate face pacienta in stilul de viata

Endometrioza este, asa cum bine stii, o boala cronica ce necesita tratament. Chiar si asa, exista cateva lucruri pe care pacientele le pot face pentru a ameliora simptomele afectiunii.

Activitatea fizica - Exercitiile facute in mod regulat reprezinta unul dintre cele mai bune lucruri pe care le poate face pacienta cu endometrioza. Miscarea poate sa reduca fluxul menstrual si poate preveni progresia bolii. In plus, in timpul exercitiilor fizice se secreta endorfine care ajung in sange, iar astfel se reduce intensitatea durerii.

Meditatie sau yoga - Acestea sunt doua modalitati prin care se poate creste nivelul de endorfine din corp si, in acest mod, durerea cauzata de endometrioza scade in intensitate.

Evitarea toxinelor - Unii specialisti le indeamna pe femeile cu endometrioza sa evite toxinele cu efecte estrogenice, cum ar fi pesticidele, ierbicidele etc. Inca nu este pe deplin inteleasa legatura estrogenilor din mediul inconjurator, insa exista unele dovezi ce sugereaza ca unele substante din mediu pot agrava endometrioza.

Planificarea unei sarcini - Daca pacienta isi doreste sa aiba copii, ea trebuie sa ia in considerare ca nu trebuie sa amane prea mult sarcina, deci este sfatuita sa se gandeasca ca este mai bine sa faca un bebelus cat mai curand.

Tratamentele pentru fertilitate trebuie incepute si ele cat mai curand si nu trebuie amanate - Pentru unele cupluri, este o idee buna sa incerca sa obtina o sarcina pe o perioada de mai multe luni, chiar un an, cu raport sexual neprotejat. In cazul unei paciente cu endometrioza, insa, nu este recomandat sa se mai astepte un an intreg (daca are varsta sub 35 de ani) sau sa se astepte 6 luni (daca are peste 35 de ani) inainte de a cere parerea unui medic specialist pe probleme de infertilitate. Asadar, daca pacienta isi doreste un bebelus, este bine sa apeleze cat mai repede la ajutorul unui medic, care o va sfatui ce trebuie sa faca mai departe.

3. Prevenirea endometriozei

Desi nu exista "reteta secreta" prin care se poate preveni in totalitate endometrioza, femeile pot sa reduca riscul de a dezvolta aceasta boala, iar cele care o au deja, pot sa tina sub control simptomele.

Printre masurile care le ajuta pe femei sa isi reduca riscul de a dezvolta in viitor aceasta boala se afla:

Activitatea fizica - Este bine sa se faca cel putin 30 de minute de exercitii fizice, de patru sau de cinci ori pe saptamana, pentru ca miscarea poate reduce riscul de a dezvolta endometrioza.

Evitarea consumului de alcool - Studiile arata ca alcoolul consumat in cantitati mari poate creste cantitatea de estrogen pe care corpul o produce, ceea ce ar putea duce la endometrioza.

Alege alimente bogate in acizi grasi Omega 3, cum ar fi somonul si nucile romanesti, pentru ca sunt aliati pentru un sistem reproducator sanatos. Un studiu a aratat ca femeile care au consumat cea mai mare cantitate de acizi grasi Omega 3 au avut un risc cu 22% mai mic de a dezvolta endometrioza, in comparatie cu femeile care au consumat cantitati mai mici de Omega 3.

Retine ca, din pacate, nu poti preveni endometrioza, insa poti reduce riscurile de a dezvolta boala prin faptul ca reduci nivelul estrogenului din corp. Pentru a reduce cantitatea de estrogen, poti tine cont de anumite recomandari:

·       Discuta cu medicul ginecolog, despre metodele contraceptive hormonale, cu doze mai mici de estrogen.

·       Fa miscare in mod regulat, de mai mult de 4 ori pe saptamana. Exercitiile fizice regulate si o cantitate mai mica de grasime corporala te ajuta sa reduci nivelul de estrogen care circula prin organism.

·       Evita cantitatile mari de alcool - pentru ca alcoolul creste nivelul estrogenului.

·       Evita cantitatile mari de bauturi ce contin cofeina - studiile arata ca daca se consuma mai mult de o bautura cu cofeina pe zi, in special sucuri carbogazoase si ceai verde, poate sa creasca nivelul de estrogen.

 

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Sursa foto: Shutterstock

Bibliografie:

  • 1Cartea "Endometriosis", publicata in octombrie 2017, autori Olivia J Carpinello, Lauren W Sundheimer, Connie E Alford, Robert N Taylor, Alan H DeCherney.
  • Mayo Clinic - https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/endometriosis/symptoms-causes/syc-20354656
  • WebMD - https://www.webmd.com/women/endometriosis/endometriosis-types-stages#2-3
  • NHS Choices - https://www.nhs.uk/conditions/endometriosis/treatment/
  • WebMD - https://www.webmd.com/women/endometriosis/can-i-prevent-endometriosis

 

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0