Te doare in partea stanga, sub coaste? Ar putea fi splina
Te doare in partea stanga, sub coaste? Ar putea fi splina
Te doare in partea stanga, sub coaste? Ar putea fi splina
Rezumat: Splina este un organ situat în partea stângă sus a abdomenului, sub coaste, cu rol important în imunitate și filtrarea sângelui. Durerea sub coaste poate apărea când splina este afectată de traumatisme, ruptură, splenomegalie sau, mai rar, infarct splenic.
Splenomegalia înseamnă mărirea splinei și poate fi asociată cu infecții, boli hepatice, anemii sau afecțiuni hematologice. Simptomele pot include disconfort abdominal, sațietate rapidă, oboseală, infecții frecvente sau învinețire ușoară.
Tratamentul depinde de cauză, iar durerea severă sau apărută după un traumatism necesită consult medical urgent.
1. Ce este splina?
2. Care este rolul splinei în organism?
3. Durerea de splină
a. Cum se manifestă durerea în ruptura de splină?
b. Durerea cauzată de splină mărită – splenomegalie
c. Ce este infarctul splenic?
d. Cum se tratează durerea?
e. Când este indicată îndepărtarea completă a splinei?
f. Ce dietă se recomandă pentru o splină sănătoasă?
4. Concluzii
1. Ce este splina?
Splina este un organ amplasat în spatele stomacului, în partea stângă, de sus, a cavității abdominale. Fiind situată chiar sub coaste, aceasta nu poate fi palpată. Aare un rol important în susținerea sistemului imunitar, dar se poate supraviețui fără ea.
Acest lucru se datorează faptului că ficatul poate prelua multe dintre funcțiile splinei.
2. Care este rolul splinei în organism?
Splina este un organ limfoid secundar, de dimensiunea unui pumn, care aparține de sistemul circulator, dar al cărui rol este strâns legat de sistemul imunitar.
Cu toate acestea, este un organ fără de care se poate trăi, pentru că ficatul are capacitatea de a-i prelua funcțiile de bază.
Are mai multe funcții în organism, printre care se numără:
- Apărarea organismului de germeni, prin stimularea producției de celule albe;
- Ținerea sub control a nivelului de celule albe și roșii și eliminarea celulelor îmbătrânite sau afectate;
- Susținerea procesului de formare al eritrocitelor (eritropoieza) la făt;
- Monitorizarea circulației sângelui și depozitarea acestuia pentru anumite situații de urgență (în cazul în care corpul are nevoie de un surplus de sânge, splina trimite spre circulație un aport de 200-300 grame de sânge în plus, din depozitul său).
Deși susține procesul de formare și reglare celulară, atunci când nu mai funcționează corect, poate elimina celule sănătoase, ceea ce înseamnă că poate declanșa anemia, poate crește riscul de infecții și, totodată, poate favoriza învinețirea și sângerările.
Splina poate provoca durerea sub coaste, în stânga, fie dacă este accidentată, adică atunci când apare ruptura de splină, fie dacă își mărește volumul (splenomegalie).
3. Durerea de splină
Rareori, splina este accidentată sau lovită în timpul unui impact, deoarece este protejată de amplasarea sa în spatele stomacului.
Chiar și așa, există situații în care poate fi lovită - de pildă, în urma unui accident rutier, în timpul practicării unui sport de contact ori din cauza unei coaste rupte.
În asemenea situații, poate apărea afecțiunea denumită ruptură de splină, dar totodată se poate forma și un hematom, care se poate transforma în chist. Ruptura poate să apară imediat după impact, dar și la câteva săptămâni după.
Dacă suferiți de artrită psoriazică și sunteți interesat(ă) de mai multe informații despre viitoarele studii clinice privind artrita psoriazică, vă rugăm să completați acest formular și veți fi printre primii care vor afla atunci când astfel de studii devin disponibile:
*CÂMPURILE DE MAI JOS SUNT OBLIGATORII DACĂ DORIȚI SĂ VĂ PUTEM CONTACTA
a. Cum se manifestă durerea în ruptura de splină?
Ruptura de splină provoacă dureri abdominale, de obicei severe. Severitatea și chiar localizarea durerii depind de cât de grav s-a rupt splina și de cât de mult sânge s-a scurs. Pacientul poate simți durerea sub coaste, în partea stângă a abdomenului.
De asemenea, poate simți durere în umărul stâng, deoarece nervii umărului stâng și ai părții stângi a diafragmei provin din aceeași locație și ruptura poate irita acești nervi. Sângerarea internă cauzată de ruperea splinei poate duce la scăderea tensiunii arteriale.
Acest lucru poate cauza:
- Vedere încețoșată
- Confuzie
- Amețeală
- Leșin
- Semne de șoc, inclusiv neliniște, anxietate, greață și paloare
Ruptura de splină este o afecțiune care necesită îngrijiri medicale de urgență, întrucât hemoragia poate fi puternică și poate pune viața pacientului în pericol.
Medicul va face un examen fizic pacientului. Zona abdominală se poate simți dură și poate părea umflată deoarece s-a umplut cu sânge. Dacă a existat o mare pierdere de sânge, pacientul poate avea tensiune arterială scăzută și ritm cardiac rapid.
Tensiunea arterială scăzută bruscă la cineva despre care se crede că are o leziune a splinei, în special o persoană tânără, este un semn că afecțiunea este deosebit de gravă și este necesară o intervenție chirurgicală de urgență.
b. Durerea cauzată de splină mărită – splenomegalie
Splenomegalia este o altă cauză a durerii de splină. Această afecțiune poate să apară din mai multe cauze, începând cu infecțiile bacteriene precum malaria, tuberculoza și sifilisul, și până la ciroza hepatică, anemia hemolitică sau leucemia.
O altă cauză de splenomegalie poate fi administrarea unor medicamente care au ca efect advers inflamarea splinei.
În splenomegalie, durerea poate fi asociată cu simptome precum:
- Instalarea sațietății în ciuda cantității mici de alimente consumate
- Disconfort în partea stângă a abdomenului, sub coaste
- Anemie, oboseală
- Infecții frecvente
- Învinețirea rapidă a pielii
Medicii pot confirma adesea dacă ai splina mărită prin examinarea abdomenului. Un test de sânge, tomografie sau RMN pot confirma diagnosticul.
Va trebui să eviți sporturile de contact pentru o perioadă, deoarece vei avea un risc mai mare de ruptură.
În funcție de gravitate, splina mărită poate fi tratată medicamentos sau prin repaus, pentru că splenomegalia crește riscul de ruptură. Intervenția chirurgicală este rareori necesară, doar atunci când apar complicații.
c. Ce este infarctul splenic?
Infarctul splenic este o complicație rară a mononucleozei infecțioase.
Aceasta din urmă este o boală contagioasă cauzată cel mai frecvent de virusul Epstein-Barr (EBV). Infarctul splenic apare atunci când fluxul sangvin către splină este compromis, provocând ischemie tisulară și eventual necroză.
Mononucleoza infecțioasă afectează cu precădere adolescenții și adulții tineri. Printre simptomele acesteia se numără oboseala extremă, febra, durerea de gât, de cap și de corp, inflamarea ganglionilor limfatici, mărirea ficatului sau a splinei și erupții cutanate.
d. Cum se tratează durerea?
Dacă ai splina mărită fără simptome asociate, una dintre abordările recomandate este monitorizarea fără tratament. Așadar, medicul te va reevalua după 12 luni sau cu prima ocazie în care simți anumite simptome, pentru a lua o decizie cu privire la tratamentul necesar.
Dacă durerea nu se ameliorează și medicul confirmă diagnosticul de ruptură de splină, poate fi necesară îndepărtarea chirurgicală a splinei. Uneori se elimină doar o porțiune din organ, alteori e necesară îndepărtarea completă.
Cu toate că nu este un organ vital, medicii cântăresc mult decizia de a îndepărta splina deoarece, în absența acesteia, sănătatea pacientului poate fi amenințată de infecții.
Din această cauză, uneori, medicii pot apela la micșorarea splinei prin radioterapie, astfel încât să evite intervenția chirurgicală.
Pentru a reduce riscurile după eliminarea splinei, medicii recomandă imunizarea pacientului prin vaccinare (vaccin antigripal, vaccin antipneumococic, pentru prevenirea meningitei sau a hepatitei B).
Totodată, se recomandă și tratamentul cu antibiotice, pentru reducerea riscului de infecții.
e. Când este indicată îndepărtarea completă a splinei?
Dacă medicul decide că este necesar să îți fie extirpată splina, asta nu reprezintă un motiv de îngrijorare. Motivul? Există multe organe fără de care nu poți trăi, dar se poate trăi fără splină.
Totuși, este important să știi că există câteva efecte negative ale îndepărtării acesteia. Datorită rolului important pe care îl joacă în menținerea rezervei de globule albe din organism, eliminarea splinei te va face mai susceptibil la infecții.
f. Ce dietă se recomandă pentru o splină sănătoasă?
Consumă alimente fierte, cât încă sunt calde. Acestea scad activitatea sistemului digestiv, care trebuie să încălzească alimentele și să le descompună.
Supele, tocănițele, mâncărurile preparate la abur sau la cuptor sunt mai ușor absorbite și dau mai puțin de lucru splinei.
Stimulează digestia cu condimente și alimente picante. Puțin ghimbir crud consumat înainte sau în timpul meselor sau adăugarea de piper negru, cardamom și scorțișoară contribuie la creșterea capacității splinei de a digera alimentele corespunzător.
Consumul de alimente cu miros înțepător, cum ar fi ceapa, prazul, feniculul și usturoiul contribuie, de asemenea, la o digestie bună.
Mănâncă încet și conștient. Dă-ți timp suficient pentru a lua masa în liniște și a mesteca în mod corespunzător mâncarea, deoarece astfel reduci volumul de muncă pe care trebuie să-l facă organele de digestie pentru a descompune alimentele.
Relaxarea minții și a corpului în timpul perioadei de masă activează sistemul nervos parasimpatic, care optimizează capacitatea organismului de a digera corect alimentele.
Preferă mesele mici și dese. Mesele mici și frecvente sunt mai ușor de digerat decât cele mari și grele. Aprovizionarea organismului cu energie sub formă de alimente la fiecare câteva ore previne slăbiciunea și fluctuațiile zahărului din sânge.
Consumă legume bogate în carbohidrați. Legumele rădăcinoase sezoniere, bine gătite, precum și leguminoasele, cum ar fi fasolea neagră și mazărea, sunt ușor de digerat și ajută sistemul digestiv.
4. Concluzii
Durerea sub coaste, în partea stângă, nu trebuie ignorată, mai ales dacă apare după o lovitură, accident sau e însoțită de amețeală, paloare, confuzie ori leșin.
Splina poate durea din cauza unei rupturi, a unei splenomegalii sau a altor probleme care afectează circulația și funcția acestui organ. Splenomegalie înseamnă splină mărită, iar tratamentul depinde de cauza care a produs-o.
Uneori este suficientă monitorizarea, alteori sunt necesare medicamente sau intervenție chirurgicală. Un diagnostic corect poate fi stabilit doar de medic, prin consult și investigații potrivite pentru fiecare caz.
Întrebări și răspunsuri
Întrebare: De la ce te poate durea splina?
Răspuns: Din cauza unei lovituri, rupturi, splenomegalii, infecții, boli hepatice, anemii sau unor afecțiuni ale sângelui. Durerea sub coaste, în stânga, trebuie evaluată medical dacă este intensă sau persistentă.
Întrebare: Ce înseamnă splenomegalie?
Răspuns: Splenomegalie înseamnă mărirea splinei. Poate apărea în infecții, boli ale ficatului, anemii, leucemii sau alte afecțiuni. Uneori provoacă durerea sub coaste, sațietate rapidă, oboseală sau infecții frecvente.
Întrebare: Unde se simte durerea de splină?
Răspuns: Se simte de obicei în partea stângă a abdomenului, sub coaste. Uneori poate iradia spre umărul stâng, mai ales dacă este vorba de ruptură sau există iritație internă.
Întrebare: Este periculoasă durerea sub coaste în stânga?
Răspuns: Poate fi periculoasă dacă apare brusc, după traumatism sau este însoțită de amețeală, leșin, confuzie ori paloare. În aceste situații, splina poate fi afectată serios și este nevoie de ajutor medical rapid.
Întrebare: Cum se tratează problemele de splină?
Răspuns: Tratamentul depinde de cauză. În splenomegalie fără simptome, medicul poate recomanda monitorizare. În ruptură sau complicații, pot fi necesare tratamente de urgență, intervenție chirurgicală sau, rar, îndepărtarea splinei.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NHS - Spleen problems and spleen removal
https://www.nhs.uk/conditions/spleen-problems-and-spleen-removal/
Centers for Disease Control and Prevention (CDC) - About Infectious Mononucleosis (Mono)
https://www.cdc.gov/epstein-barr/about/mononucleosis.html
National Library of Medicine - Splenic Infarcts
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK430902/
Te-ar mai putea interesa și...
