Te doare in partea stanga, sub coaste? De vina ar putea fi splina

Splina este organul amplasat în spatele stomacului, în partea stângă, de sus, a cavității abdominale. Uneori, splina poate provoca dureri. Care este rolul splinei și din ce motive pot apărea durerile?

Splina este un organ amplasat în spatele stomacului, în partea stângă, de sus, a cavității abdominale. Fiind situată chiar sub coaste, aceasta nu poate fi palpată. Uneori, splina poate provoca dureri, cauzând senzații similare înțepăturilor, imediat sub coastele din partea stângă. De asemenea, zona poate fi dureroasă la atingere.

Care este rolul splinei în organism

Splina este un organ limfoid secundar, de dimensiunea unui pumn, care aparține de sistemul circulator, dar al cărui rol este strâns legat de sistemul imunitar. Cu toate acestea, este un organ fără de care se poate trăi, pentru că ficatul are capacitatea de a-i prelua funcțiile de bază.

Splina are mai multe funcții în organism, printre care se numără:

  • Apărarea organismului de germeni, prin stimularea producției de celule albe;
  • Ținerea sub control a nivelului de celule albe și roșii și eliminarea celulelor îmbătrânite sau afectate;
  • Susținerea procesului de formare al eritrocitelor (eritropoieza) la făt; 
  • Monitorizarea circulației sângelui și depozitarea acestuia pentru anumite situații de urgență (în cazul în care corpul are nevoie de un surplus de sânge, splina trimite spre circulație un aport de 200-300 grame de sânge în plus, din depozitul său).

Deși susține procesul de formare și reglare celulară, atunci când nu mai funcționează corect, splina poate elimina celule sănătoase, ceea ce înseamnă că poate declanșa anemia, poate crește riscul de infecții și, totodată, poate favoriza învinețirea și sângerările.
Splina devine dureroasă fie dacă este accidentată, adică atunci când apare ruptura de splină, fie dacă își mărește volumul (splină mărită).

Durerea cauzată de ruptura de splină

Rareori, splina este accidentată sau lovită în timpul unui impact, deoarece este protejată de amplasarea sa în spatele stomacului. Chiar și așa, există situații în care splina poate fi lovită - de pildă, în urma unui accident rutier, în timpul practicării unui sport de contact ori din cauza unei coaste rupte. În asemenea situații, poate apărea afecțiunea denumită ruptură de splină, dar totodată se poate forma și un hematom, care se poate transforma în chist. Ruptura de splină poate să apară imediat după impact, dar și la câteva săptămâni după.

Cum se manifestă durerea în ruptura de splină

Semnele și simptomele rupturii de splină sunt următoarele:

  • Durere în partea stângă a abdomenului, sub coaste, și sensibilitate la atingerea zonei
  • Instabilitate cardiovasculară manifestată prin tahicardie și amețeli
  • Greață, vărsături, paloare, pierderea cunoștinței.

Ruptura de splină este o afecțiune care necesită îngrijiri medicale de urgență, întrucât hemoragia poate fi puternică și poate pune viața pacientului în pericol.

Durerea cauzată de splină mărită – splenomegalie

Splenomegalia este o altă cauză a durerii de splină. Această afecțiune poate să apară din mai multe cauze, începând cu infecțiile bacteriene precum malaria, tuberculoza și sifilisul, și până la ciroza hepatică, anemia hemolitică sau leucemia. O altă cauză a splenomegaliei poate fi administrarea unor medicamente care au ca efect advers inflamarea splinei.

Cum se manifestă durerea în cazul splinei mărite

În splenomegalie, durerea de splină poate fi asociată cu simptome precum:

  • Instalarea sațietății în ciuda cantității mici de alimente consumate
  • Disconfort în partea stângă a abdomenului, sub coaste
  • Anemie, oboseală
  • Infecții frecvente
  • Învinețirea rapidă a pielii

În funcție de gravitate, splina mărită poate fi tratată medicamentos sau prin repaus, pentru că splenomegalia crește riscul de ruptură de splină. Intervenția chirurgicală este rareori necesară, doar atunci când apar complicații.

Cum se tratează durerea de splină

Dacă ai splina mărită fără simptome asociate, una dintre abordările recomandate este monitorizarea fără tratament. Așadar, medicul te va reevalua după 12 luni sau cu prima ocazie în care simți anumite simptome, pentru a lua o decizie cu privire la tratamentul necesar.

Dacă durerea nu se ameliorează și medicul confirmă diagnosticul de ruptură de splină, poate fi necesară îndepărtarea chirurgicală a splinei. Uneori se elimină doar o porțiune din organ, alteori e necesară îndepărtarea completă.

Cu toate că nu este un organ vital, medicii cântăresc mult decizia de a îndepărta splina deoarece, în absența acesteia, sănătatea pacientului poate fi amenințată de infecții. Din această cauză, uneori, medicii pot apela la micșorarea splinei prin radioterapie, astfel încât să evite intervenția chirurgicală.

Pentru a reduce riscurile după eliminarea splinei, medicii recomandă imunizarea pacientului prin vaccinare (vaccin antigripal, vaccin antipneumococic, pentru prevenirea meningitei sau a hepatitei B). Totodată, se recomandă și tratamentul cu antibiotice, pentru reducerea riscului de infecții.

 

Ce dietă se recomandă pentru o splină sănătoasă

  • Consumă alimente fierte, cât încă sunt calde. Acestea scad activitatea sistemului digestiv, care trebuie să încălzească alimentele și să le descompună. Supele, tocănițele, mâncărurile preparate la abur sau la cuptor sunt mai ușor absorbite și dau mai puțin de lucru splinei.
  • Evită alimentele crude și reci, care sunt mai greu de digerat.
  • Stimulează digestia cu condimente și alimente picante. Puțin ghimbir crud consumat înainte sau în timpul meselor sau adăugarea în mâncare a unor mirodenii picante, cum ar fi piperul negru, cardamomul și scorțișoara contribuie la creșterea capacității splinei de a digera alimentele în mod corespunzător. Consumul de alimente cu miros înțepător, cum ar fi ceapa, prazul, feniculul și usturoiul contribuie, de asemenea, la o digestie bună.
  • Mănâncă încet și conștient. Dă-ți timp suficient pentru a lua masa în liniște și a mesteca în mod corespunzător mâncarea, deoarece astfel reduci volumul de muncă pe care trebuie să-l facă organele de digestie pentru a descompune alimentele. Relaxarea minții și a corpului în timpul perioadei de masă activează sistemul nervos parasimpatic, care optimizează capacitatea organismului de a digera corect alimentele.
  • Preferă mesele mici și dese. Mesele mici și frecvente sunt mai ușor de digerat decât cele mari și grele. Aprovizionarea organismului cu energie sub formă de alimente la fiecare câteva ore previne slăbiciunea și fluctuațiile zahărului din sânge.
  • Consumă legume bogate în carbohidrați. Legumele rădăcinoase sezoniere, bine gătite, cum ar fi dovleacul de iarnă, morcovul, păstârnacul, napul, cartoful dulce, precum și leguminoasele, cum ar fi fasolea neagră și mazărea, sunt ușor de digerat și ajută sistemul digestiv.

 

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Healthline - What You Should Know About an Enlarged Spleen
https://www.healthline.com/health/splenomegaly
NHS - Spleen problems and spleen removal
https://www.nhs.uk/conditions/spleen-problems-and-spleen-removal/


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 6