Rigiditatea abdominala: cauze frecvente si complicatii

Rigiditatea abdominală este o senzație de tensiune sau de încordare în zona abdomenului. Aceasta poate fi resimțită ca o senzație de strângere, durere sau disconfort în regiunea abdominală. Rigiditatea abdominală poate avea mai multe cauze, iar gravitatea simptomului poate varia în funcție de cauza subiacentă.

Rigiditatea abdominală poate fi definită ca fiind rigiditatea extremă a mușchilor din zona peretelui anterior abdominal, resimțită atunci când abdomenul este palpat ușor sau când este atins. Rigiditatea poate fi privită ca un mecanism de protecție sau ca un răspuns involuntar (pe care nu îl poți controla) al musculaturii, pentru a preveni durerea cauzată de presiunea aplicată pe abdomen.

Rigiditatea abdominală sau „abdomenul de lemn” apare, de obicei, pe ambele părți ale abdomenului și este un simptom îngrijorător deoarece poate ascunde afecțiuni grave. Cu cât contracția musculară este mai intensă, cu atât crește riscul ca în zona respectivă să existe procese inflamatorii dureroase, care îți pot pune în pericol sănătatea. De aceea, este important să mergi de urgență la medic dacă te confrunți cu această problemă.

Rigiditatea abdominală și durerea abdominală sunt simptome care apar, de cele mai multe ori, împreună și care pot surveni ca urmare a unor procese inflamatorii din regiunea abdominală (ficat, pancreas, vezică biliară, stomac, intestinul subțire, intestinul gros, aortă, vena cavă, rinichi și uretere) sau a regiunii pelvine (bilă, zona inferioară a ureterelor, uterul, tuburile falopiene, ovare, glanda prostată, rect).

Recomandările experților DOC.ro

Cauze frecvente ale rigidității abdominale

Cauzele durerii funcționale sunt complexe. Se crede că factorii genetici, de mediu și comportamentali joacă un rol important în apariția acestui simptom. Uneori, leziunile repetate sau infecțiile tractului digestiv pot lăsa terminațiile nervoase hipersensibile la durere. De fapt, senzațiile normale ale intestinului care au fost cândva ușoare sau chiar neobservate sunt percepute ca intense și dureroase. Cu toate acestea, unii oameni dezvoltă tulburări funcționale de durere fără o cauză evidentă.

Creierul primește semnale de durere de la restul corpului și este responsabil de percepția și modularea durerii. Mai multe zone ale creierului sunt implicate în procesarea semnalului de durere, inclusiv regiuni implicate în cogniție (gânduri) și emoție. 

Cele mai întâlnite cauze ale rigidității abdominale sunt tensiunea musculară, distensia abdominală, flatulența, constipația, infecția abdominală, problemele digestive sau alte afecțiuni ale organelor abdominale.

Rigiditatea și durerea abdominală pot fi cauzate de diverse afecțiuni, în funcție de vârstă.

La nou-născuți:

  • colici
  • gastroenterită
  • infecție virală
  • stenoză pilorică (obstrucție intestinală)

La copii:

  • Infecții ale tractului urinar
  • apendicită
  • intoxicații cu substanțe chimice

La adolescenți:

  • Menstruație dureroasă (dismenoree)
  • boala inflamatorie pelvină (o complicație a bolilor cu transmitere sexuală)
  • chisturi ovariene
  • sarcină (inclusiv sarcina extrauterină)
  • peritonită (inflamația membranei care căptușește pereții cavității abdominale)

La adulți (în special persoane vârstnice):

  • abces abdominal
  • colecistită (inflamația vezicii biliare)
  • cancer
  • ocluzie intestinală (blocarea parțială sau completă a intestinului)
  • perforarea intestinelor, a stomacului sau a vezicii biliare
  • pancreatită
  • peritonită
  • trauma survenită la nivel abdominal.

Simptome care însoțesc frecvent rigiditatea abdominală

Rigiditatea abdominală poate fi însoțită de o varietate de simptome, care pot varia în funcție de cauza subiacentă. În funcție de cauză, pot apărea următoarele simptome frecvent asociate cu rigiditatea abdominală:

Durere abdominală

Simptomul principal al rigidității abdominale este durerea abdominală. Durerea poate fi adesea foarte severă și are un impact semnificativ asupra calității vieții pacienților. Acest lucru poate chiar perturba rutina lor zilnică normală din cauza incapacității de a participa la anumite activități. De asemenea, poate avea un impact financiar asupra bunăstării lor și poate crește nivelul de stres. 

Durerea poate fi difuză sau localizată într-o anumită zonă, iar intensitatea acesteia poate varia de la ușoară la severă.

Balonare

Persoanele cu rigiditate abdominală pot experimenta balonare sau o senzație de umflare în zona abdominală. Aceasta poate fi însoțită de senzația de plenitudine sau de presiune în abdomen.

Flatulență

Acumularea de gaze în intestine poate cauza flatulență (eliminarea excesivă de gaze) și poate fi asociată cu rigiditatea abdominală. Acest lucru poate duce la senzația de plin și disconfort abdominal.

Tulburări digestive 

Rigiditatea abdominală poate fi însoțită de tulburări digestive, cum ar fi greața, vărsăturile, arsuri la stomac sau eructații frecvente.

Modificări ale tranzitului intestinal

În funcție de cauza subiacentă, rigiditatea abdominală poate fi însoțită de modificări ale tranzitului intestinal, cum sunt constipația sau diareea.

Simptome sistemice

În unele cazuri, rigiditatea abdominală poate fi însoțită de simptome sistemice, cum ar fi febra, slăbiciunea generală sau scăderea în greutate neintenționată. Aceste simptome pot indica o afecțiune mai gravă sau o infecție.

De asemenea, alte simptome care pot să apară sunt:

Când poate fi o urgență medicală

Este important să consulți un medic dacă experimentezi rigiditate abdominală persistentă sau severă însoțită de alte simptome. Medicul va evalua simptomele tale, va efectua investigații suplimentare și va stabili un diagnostic adecvat pentru a indica tratamentul corect. Dacă simptomele se manifestă brusc și se agravează în scurt timp, mergi de urgență la medic pentru stabilirea unui diagnostic precis.

Rigiditatea abdominală este o urgență medicală și trebuie tratată ca atare. Este important să te adresezi medicului dacă, pe lângă contracția musculară puternică resimțită la palpare, prezinți următoarele simptome:

  • Vărsături repetate sau vomă cu sânge (hematemeză);
  • Hemoragii rectale;
  • Materii fecale de culoare închisă, cu miros puternic și neplăcut;
  • Leșin;
  • Incapacitatea de a consuma alimente sau lichide;
  • Mărire generalizată de volum a abdomenului (distensie abdominală);
  • Șoc cauzat de scăderea drastică a tensiunii arteriale. 
  • Vizita la medic și analizele recomandate

Nu lua medicamente pentru eliminarea durerii înainte de vizita la medic, deoarece pot îngreuna stabilirea diagnosticului. Medicul îți va cere să:

  • îi spui când au debutat simptomele
  • unde simți și cât durează durerea
  • ce făceai în momentul în care ai simțit durere și rigiditate în abdomen
  • care sunt metodele prin care reușești să ameliorezi simptomele și care sunt momentele în care acestea se înrăutățesc
  • îi spui când ai mâncat ultima dată (în caz că e nevoie de intervenție chirurgicală de urgență).

Aceștia sunt primii pași pe care medicul îi va urma pentru a ajunge la un diagnostic corect. Locația este un indiciu important pentru durerea abdominală, căci poate indica ce organe sunt implicate. De exemplu, durerea în cadranul din dreapta sus poate indica o problemă cu ficatul sau vezica biliară.

Examinarea fizică poate dezvălui, în multe cazuri, problema care stă la baza apariției rigidității abdominale. Examenele rectale și pelvine sunt recomandate la pacienții cu dureri abdominale inferioare și pelvine. O examinare rectală poate evidenția o tumoră palpabilă sau sânge în scaun. Sensibilitatea pe partea dreaptă a rectului sugerează un apendice retrocecal. O examinare pelvină poate evidenția scurgeri vaginale, ceea ce poate indica vaginită.

Durerea abdominală la femei poate fi legată de patologia organelor pelvine. Chisturile ovariene, fibromul uterin, abcesele tuboovariene și endometrioza sunt cauze frecvente ale durerii abdominale inferioare la femei. La femeile de vârstă reproductivă, o atenție deosebită acordată sarcinii, inclusiv sarcinii extrauterine și pierderii sarcinii este esențială în formarea unui diagnostic diferențial adecvat. 

Pacienții în vârstă cu dureri abdominale prezintă o provocare deosebită de diagnostic. Frecvența și severitatea bolii pot fi exagerate la această populație (de exemplu, o incidență mai mare a bolii diverticulare sau sepsis la cei cu infecție a tractului urinar). Există mai multe boli care ar trebui luate în considerare la toți pacienții vârstnici cu dureri abdominale din cauza incidenței crescute și a riscului ridicat de morbiditate și mortalitate la aceștia. Infecția ocultă a tractului urinar, viscusul perforat și boala intestinală ischemică sunt afecțiuni potențial fatale, de obicei ratate sau diagnosticate târziu la pacienții în vârstă.

Investigații recomandate

Există însă și situații în care medicul poate solicita investigații suplimentare cum ar fi:

  • Hemoleucograma
  • Analize microbiologice (hemocultură, coprocultură, urocultură)
  • Creatinina serică
  • Analiza mineralelor sau ionograma
  • Teste de funcționalitate hepatică
  • Analize biochimice
  • Radiografie abdominală
  • Ecografie abdominală cu ultrasunete
  • Tomografie computerizată abdominală.

Recomandările pentru investigațiile imagistice se bazează pe localizarea durerii abdominale. Ecografia este recomandată atunci când un pacient prezintă durere în cadranul superior drept. Tomografia computerizată (CT) cu substanță de contrast intravenoasă este recomandată pentru evaluarea adulților cu durere acută în cadranul inferior drept. Dacă istoricul pacientului și examenul fizic sugerează patologie esofagiană sau gastrică, se recomandă endoscopia. La alți pacienți cu durere în cadranul superior stâng, tomografia computerizată este utilă deoarece oferă o imagine clară a pancreasului, splinei, rinichilor, intestinelor și sistemului vascular.

Odată stabilită cauza exactă a rigidității abdominale, medicul va recomanda tratamentul care se impune pentru restabilirea stării de sănătate. În multe cazuri este suficient tratamentul cu antibiotice, monitorizarea și schimbarea regimului alimentar, însă există și situații când rigiditatea abdominală este cauzată de afecțiuni severe, care necesită intervenții mai invazive și dureroase.

De asemenea, unele schimbări în stilul de viață pot ajuta la ameliorarea rigidității abdominale. Acestea pot include menținerea unei greutăți corporale sănătoase, practicarea exercițiilor fizice regulate, reducerea stresului și evitarea obiceiurilor nesănătoase, cum ar fi fumatul și consumul excesiv de alcool.

Ce se întâmplă dacă nu tratezi rigiditatea abdominală

Cauzele netratate ale rigidității abdominale pot fi fatale. De exemplu, infecțiile abdominale pot duce la răspândirea bacteriilor în fluxul sangvin și scăderea drastică a tensiunii arteriale; hemoragia internă provoacă insuficiența de organe, șoc și deces; deshidratarea severă și dezechilibrul electrolitic cauzate de vărsăturile repetate pot cauza tulburări de ritm cardiac, șoc, insuficiență renală și deces.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
National Library of Medicine - Abdominal rigidity
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/medgen/510704
American Family Physician - Evaluation of Acute Abdominal Pain in Adults
https://www.aafp.org/pubs/afp/issues/2008/0401/p971.html
American College of Gastroenterology - Abdominal Pain Syndrome
https://gi.org/topics/abdominal-pain/

 


Te-ar mai putea interesa și...


DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0