Dopamina: ce se întâmplă când ai prea mult sau prea puțin din hormonul fericirii?

Dopamina este un neurotransmițător produs de creier asociat cu plăcerea și recompensa, numit și hormonul fericirii. Ce se întâmplă dacă ai prea multă sau prea puțină dopamină?

Dopamina este un neurotransmițător produs în creier, ceea ce înseamnă că acționează ca un mesager chimic între neuroni și este eliberată atunci când creierul așteaptă o recompensă. Dopamina este implicată în funcționarea neurologică și fiziologică a organismului, fiind un factor care contribuie la funcția motorie, starea de spirit și chiar la luarea deciziilor; este, de asemenea, asociat cu unele tulburări psihice.

TESTARE PCR COVID-19

Când asociezi o anumită activitate cu plăcerea, simplu gând la acea activitate sau așteptarea acelei activități pot fi suficiente pentru a crește nivelul de hormon al fericirii. Poate fi vorba de a mânca un fel preferat, de a cumpăra ceva anume sau de a petrece timp cu o anumită persoană.

De exemplu, dacă îți plac foarte mult prăjiturile de casă cu ciocolată, creierul crește nivelul de dopamină atunci când le scoți din cuptor sau când le simți mirosul. Când le mănânci, ai parte de o explozie de dopamină care acționează pentru a consolida această poftă și a se concentra pe satisfacerea ei în viitor. 

Dacă, dimpotrivă, să spunem că vii de la serviciu și te gândești că vei mai mânca o bucată de prăjitură, dar când ajungi acasă constați că au terminat-o deja ceilalți membri ai familiei, dezamăgirea îți poate scădea nivelul de dopamină și îți poate diminua starea de spirit. De asemenea, s-ar putea ca dorința de a mânca o prăjitură cu ciocolată să devină și mai puternică.

Dopamina este implicată în multe funcții ale corpului, printre care circulația sangvină, digestia, funcția inimii și a rinichilor, memoria și concentrarea, starea de spirit și emoțiile, procesarea durerii, funcția pancreatică și reglarea insulinei, somnul și răspunsul la stres. Dopamina nu acționează singură, ci împreună cu alți neurotransmițători, cum ar fi serotonina și adrenalina.

La ce te ajută un nivel adecvat de dopamină?

Cantitatea potrivită de dopamină merge mână în mână cu o dispoziție bună, fiind ideală pentru învățare, planificare și productivitate. Dopamina contribuie la sentimentele de vigilenţă, concentrare, motivare și fericire, iar uneori poate produce sentimente temporare de euforie.

Ce se întâmplă dacă ai un deficit de dopamină? 

Dopamina scăzută este unul dintre motivele pentru care este posibil să nu ai cea mai bună dispoziție. Un deficit de dopamină vine cu vigilență redusă, dificultate de concentrare, mai puțină motivație și entuziasm, coordonare mai slabă și dificultăți de mișcare.

E bine de reținut că lipsa somnului poate reduce nivelul hormonului fericirii. Un mic studiu¹ din 2012 sugerează că privarea de somn poate duce la o reducere vizibilă a disponibilității receptorilor de dopamină dimineața. De asemenea, unele afecțiuni pot fi asociate cu dopamină scăzută, cum ar fi boala Parkinson, depresia și sindromul de deficit de transportor de dopamină, similară cu boala Parkinson.

Ce se întâmplă când ai prea multă dopamină?

Nivelurile foarte ridicate de dopamină te pot face să te simți extraordinar de bine, cel puțin pentru o vreme. Când există însă, un exces de dopamină, această situație poate contribui la apariția unor manii, halucinații și percepții false. Prea multă dopamină poate juca un rol în instalarea obezității, a schizofreniei și a unor dependențe.

Cum influențează anumite substanțe nivelurile de dopamină?

Nicotina, alcoolul sau unele medicamente cu potențial de dependență activează ciclul dopaminei. Aceste substanțe pot provoca o dorință mai rapidă de dopamină, mult mai intensă decât cea legată de prăjiturile cu ciocolată de care pomeneam mai sus. Pofta de aceste substanțe poate fi atât de mare încât persoana simte nevoia să și-o împlinească rapid și cât mai des.

Pe măsură ce se formează un obicei, creierul răspunde prin reducerea dopaminei, deci, de ce trece timpul, este nevoie de mai multă substanță pentru a ajunge la același nivel de plăcere. Supraactivarea afectează, de asemenea, receptorii dopaminei într-un mod care determină persoana să își piardă interesul pentru alte lucruri, motiv pentru care poate acționa mai compulsiv și va fi din ce în ce mai puțin capabilă să reziste utilizării acestor substanțe.

Când o astfel de poftă devine mai intensă decât o nevoie, vorbim despre dependență. În situația unei dependențe (de alcool, de tutun, de medicamente), dacă persoana încearcă să se oprească, este posibil să treacă prin simptome fizice și emoționale de sevraj. De asemenea, chiar dacă persoana încetează să utilizeze aceste substanțe pentru o lungă perioadă de timp, expunerea la ele poate declanșa din nou pofta și poate pune în pericol recidiva. Totuși, dopamina nu poartă responsabilitatea exclusivă pentru crearea dependenței, deoarece și alte aspecte, precum genetica și factorii de mediu, joacă un rol.

Cum influențează hormonii nivelul dopaminei?

Dopamina interacționează și cu alți neurotransmițători și hormoni, cum ar fi, de exemplu, glutamatul, care este implicat în ciclul de plăcere și recompensă din creier. Un studiu din 2014 a analizat modul în care stresul și hormonii sexuali afectează neurotransmisia dopaminei în timpul adolescenței.

Cercetătorii au observat că testosteronul, estrogenul și glucocorticoizii interacționează între ei și au un impact asupra nivelului de dopamină. Acest lucru poate afecta maturizarea creierului și funcția cognitivă în adolescență și până la maturitate.

Aceste interacțiuni dintre hormoni sunt complicate și deocamdată nu sunt înțelese în totalitate, oamenii de știință afirmând că încă sunt necesare cercetări aprofundate pentru a înțelege pe deplin modul în care dopamina interacționează cu alți neurotransmițători și hormoni.

Cum se pot ajusta nivelurile de dopamină?

Nivelurile de dopamină se pot ajusta abordând cauza problemei, fie că este vorba de o tulburare mentală, stres, somn insuficient, abuz de substanțe sau consum excesiv de zahăr. Cu alte cuvinte, e important să se ceară sfatul medicului atunci când apar simptome de boală pentru a se gestiona problema.

Nivelul de dopamină se poate regla în mod natural, printr-o alimentație sănătoasă, care să conțină inclusiv alimente bogate în L-tirozină (proteina necesară pentru a face dopamină), cum ar fi migdalele, avocadoul, bananele, carnea de vită și de pui și ouăle. Având în vedere că nivelul dopaminei este mai degrabă scăzut decât crescut, suplimentele alimentare cu turmeric, vitamina D, magneziu și Omega 3 pot fi recomandate pentru a crește nivelul acestui neurotransmițător.

Activitățile care te fac să te simți bine cresc, de asemenea, dopamina, fie că e vorba de exerciții fizice, meditație, masaj, gândul la anumite persoane sau la realizările tale și la toate lucrurile bune din viața ta. Dacă nivelul scăzut de dopamină duce la depresie sau schizofrenie, medicul poate recomanda antidepresive sau stabilizatori ai dispoziției. La fel, ersoanelor cu boala Parkinson li se administrează de obicei medicamente pentru creșterea nivelului de dopamină.

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Health Direct - Dopamine
https://www.healthdirect.gov.au/dopamine
NCBI - Evidence That Sleep Deprivation Downregulates Dopamine D2R in Ventral Striatum in the Human Brain
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3433285/
1. Studiul „Evidence That Sleep Deprivation Downregulates Dopamine D2R in Ventral Striatum in the Human Brain”, apărut în J Neurosci, 2012; 32(19): 6711–6717, doi: 10.1523/JNEUROSCI.0045-12.2012, autori: Nora D. Volkow et al.


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0