Totul despre boala Parkinson: Cauze ● Simptome ● Tratament

1. Despre boala Parkinson

● Ce este boala Parkinson
● Cauze si factori de risc ai maladiei Parkinson
● Simptomele bolii Parkinson
● Metode de diagnosticare pentru boala Parkinson
● Evolutia maladiei Parkinson
● Complicatiile bolii Parkinson
● Stilul de viata al pacientului cu boala Parkinson
● Speranta de viata a pacientului cu boala Parkinson
● Mituri despre boala Parkinson

2. Cum se trateaza boala Parkinson

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

● Tratamentul medicamentos pentru boala Parkinson
● Proceduri chirurgicale pentru boala Parkinson
● Tratamente alternative pentru boala Parkinson

3. Prevenirea bolii Parkinson

Despre boala Parkinson

Boala Parkinson este o afectiune degenerativa a sistemului nervos, care afecteaza capacitatile locomotorii ale pacientului. Ea a fost denumita dupa medicul britanic James Parkinson, care in anul 1817 a descris in detaliu aceasta afectiune care ii facea pe pacienti sa tremure.

Ce este boala Parkinson

Boala Parkinson se manifesta in mod progresiv, simptomele accetuandu-se pe masura ce trece timpul. Cu toate ca tremurul este cel mai cunoscut simptom al acestei afectiuni, Parkinson poate cauza si rigiditate articulara si musculara, precum si incetinirea miscarilor. Cu toate ca boala Parkinson nu poate fi vindecata, tratamentul poate ameliora simptomele bolii, sporind calitatea vietii pacientului.

Cauze si factori de risc ai maladiei Parkinson

La pacientii cu Parkinson, anumiti neuroni din creier mor. Pierderea neuronilor care produc dopamina in creier determina aparitia simptomelor specifice bolii Parkinson. Cauza exacta a declansarii acestei boli este necunoscuta, insa exista o serie de factori care par sa aiba legatura cu declansarea afectiunii:

• Mostenirea genetica poate avea o implicare in declansarea bolii. Oamenii de stiinta au identificat o serie de mutatii genetice care pot cauza boala Parkinson, iar aceste mutatii au tendinta de a se mosteni.

• Factorii de mediu pot si ei sa contribuie la instalarea bolii. Expunerea la anumite toxine poate creste riscul de Parkinson. Oamenii de stiinta au descoperit ca, in creierul celui care sufera de Parkinson, se petrec o serie de schimbari. Prezenta corpilor Lewy este, de pilda, specifica bolii Parkinson.

Boala Parkinson, dupa unii experti, este cauzata de o pierdere a neuronilor intr-o parte a creierului numita "substanta neagra". Acest lucru duce la o reducere a cantitatii de dopamina, o substanta chimica ce exista in creier. Dopamina joaca un rol vital in reglarea miscarilor corpului. O reducere a nivelului de dopamina este responsabila, spun expertii, de multe simptome ale bolii Parkinson.

Factori de risc

Oricine se poate imbolnavi de Parkinson, insa exista anumiti factori care maresc predispozitia pentru aceasta afectiune:

Varsta – tinerii adulti au rareori de-a face cu aceasta boala, risc crescut prezentand persoanele in jurul varstei de 60 de ani.

Factorul ereditar – persoanele care au o ruda apropiata care sufera de Parkinson au riscuri mari sa faca, la randul lor, aceasta boala.

Sexul – barbatii prezeinta risc crescut de Parkinson, in comparatie cu femeile, care sunt mai rar afectate de aceasta boala.

Expunerea la toxine – expunerea indelungata la erbicide si pesticide poate creste riscul de Parkinson.

Simptomele bolii Parkinson

Boala Parkinson se manifesta prin urmatoarea simptomatologie:

• Tremur – la inceput poate fi vorba despre un tremur usor, aproape insesizabil, al degetelor si mainilor, insa in timp acesta se accentueaza.

• Incetinirea miscarilor – pe masura ca evolueaza, boala Parkinson reduce capacitatea de miscare a pacientului, limitandu-i acestuia activitatea.

• Rigiditatea musculara – rigiditatea poate sa apara in orice zona a corpului, iar aceasta vine la pachet cu limitarea miscarii precum si cu dureri.

• Probleme de echilibru – pacientul poate intampina probleme in mentinerea echilibrului.

• Pierderea reflexului de a face miscari automate – pacientul cu Parkinson isi poate pierde abilitatea de a face miscari automate precum clipitul, zambitul ori miscarea bratelor pe langa corp in timpul mersului.

• Probleme de vorbire – boala Parkinson poate cauza probleme de vorbire, pacientul poate vorbi fie prea rar, fie prea rapid, fie va avea tendinta de a ezita inainte de pronunta cuvintele.

• Modificari ale scrisului – intrucat ii va fi dificil sa mai scrie, pacientul isi poate modifica scrisul.

Alte simptome ale bolii Parkinson

Parkinson este este o boala progresiva, ceea ce inseamna ca simptomele se agraveaza in timp. Maladia poate afecta atat modul in care pacientul se misca, insa si aspecte ce tin de vedere, somn si sanatatea mintala. Un pacient cu maladia Parkinson poate avea simptome diferite, la momente diferite, in comparatie cu cineva diagnosticat cu aceeasi boala. Aceste simptome pot fi:

• dificultate in mentinerea echilibrului

• aplecarea corpului in fata sau in alta directie, care poate cauza cadere

• postura aplecata, cu capul plecat si cu umerii lasati

• tremurul capului

• probleme de memorie

• dificultati la defecare sau la urinare

• oboseala

• salivare

• probleme la nivelul pielii, cum ar fi matreata

• dificultate la inghitire si la mestecare

• dificultatea de a avea erectie sau orgasm

• ameteala sau stari de lesin cand persoana sta in picioare

• frica si anxietate

• confuzie

• dementa (dificultate in gandire si in rationament)

• pierderea simtului olfactiv

• transpiratie excesiva.

Daca o persoana prezinta aceste simptome, nu inseamna neaparat ca are Parkinson. Ar putea fi vorba de o alta afectiune. Este important ca pacientul sa mearga la medic daca observa acest gen de schimbari.

Primele semne ale maladiei Parkinson

Potrivit expertilor, acestea sunt cateva dintre primele semne ale bolii Parkinson:

• Miscarea este afectata - ar putea sa existe un tremur al mainilor.

• Coordonarea - se observa la pacienti ca au coordonarea redusa si ca echilibrul corpului este precar, ceea ce inseamna ca le scapa obiectele pe care le tin in mana; totodata, pacientii acestia au un risc mai mare de caderi.

• Mersul - postura pacientului se poate modifica, astfel ca va fi usor mai aplecat inspre fata. In plus, pacientul poate sa dezvolte un mers tarsait.

• Expresia faciala: poate deveni fixa, din cauza nervilor care controleaza muschii faciali.

• Vocea - este posibil ca pacientul sa aiba un tremur in voce ori e posibil ca persoana sa vorbeasca mai incet, mai lent decat inainte.

• Scrisul - la unii pacienti, scrisul poate deveni mai mic si mai inghesuit.

• Tulburari de somn: acestea sunt o trasatura a maladiei Parkinson si ar putea fi chiar un semn precoce. Sindromul picioarelor nelinistite poate contribui la aceasta boala.

Alte simptome frecvente:

• schimbarile de dispozitie, inclusiv depresia

• dificultati la mestecare si la inghitire

• probleme in ce priveste urinarea

• constipatie

• probleme la nivelul pielii

• tulburarile de somn.

Scala Hoehn si Yahr modificata sau stadiile bolii Parkinson

Scala lui Hoehn si Yahr este folosita pentru a descrie progresia simptomelor maladiei Parkinson. Scala aceasta a fost initial descrisa in anul 1967 si a inclus stadiile numerotate de la 1 la 5. De atunci, scala Hoehn si Yahr a fost modificata si i s-au adaugat stadiile 1,5 si 2,5, pentru a se lua in calcul cursul intermediar al bolii Parkinson, potrivit expertilor.

Scala Hoehn si Yahr modificata este dupa cum urmeaza:

• Stadiul 0 - pacientul nu preziunta niciun semn al bolii Parkinson.

• Stadiul 1,0 - simptomele sunt foarte usoare; afectarea este doar unilaterala (pe o parte a corpului).

• Stadiul 1,5 - afectarea este unilaterala (pe o parte a corpului) si axiala (jumatatea corpului)

• Stadiul 2: afectarea este bilaterala (ambele parti ale corpului), fara sa fie perturbat echilibrul.

• Stadiul 2,5 - boala este bilaterala, intr-o forma usoara.

• Stadiul 3 - boala este bilaterala, intr-o forma usoara spre moderata; apar unele instabilitati posturale; pacientul este independent fizic.

• Stadiul 4 - dizabilitate severa; pacientul inca poate sa mearga sau sa stea in picioare fara sa fie ajutat sau fara sa se sprijine.

• Stadiul 5 - pacientul este in scaunul cu rotile sau este tintuit la pat, in afara de cazul cand este ajutat de cineva.

Parkinson la pacientii mai tineri

Majoritatea oamenilor dezvolta boala Parkinson dupa varsta de 60 de ani. Specialistii spun ca maladia Parkinson depistata la adulti este cea mai comuna forma a bolii, insa este posibil ca boala sa debuteze si mai devreme (ea poate sa apara intre 21 si 40 de ani). Exista si o forma numita "juvenila" a bolii Parkinson (ea poate sa debuteze inainte de varsta de 21 de ani).

Metode de diagnosticare pentru boala Parkinson

Nu exista un anumit test care ar putea diagnostica aceasta afectiune. Medicul neurolog poate diagnostica boala Parkinson in functie de simptomatologie, dar si in urma examinarii neurologice si fizice a pacientului.

Analizele de sange pot fi folosite pentru eliminarea altor afectiuni care ar putea cauza aceste simptome.

Testele de diagnosticare imagistica pot fi folosite, de asemenea, pentru eliminarea din discutie a altor posibile cauze. Investigatiile imagistice cum ar fi RMN-ul, CT-ul, ultrasonografia care studiaza creierul si PET / CT sunt cateva exemple de metode ce ajuta la diagnosticarea bolii.

O metoda eficienta de diagnosticare a bolii Parkinson consta in administrarea unei doze de carbidopa/ levodopa – medicament special pentru boala Parkinson. Daca simptomele sunt ameliorate, atunci diagnosticul este corect.

Uneori, insa, este nevoie de timp pentru ca maladia Parkinson sa fie diagnosticata. Medicii neurologi recomanda ca pacientul sa vina la controale regulate, pentru a se evalua starea pacientului si simptomele acestuia, de-a lungul timpului, si pentru a se putea diagnostica boala Parkinson.

Evolutia maladiei Parkinson

Parkinson nu este o boala "obisnuita", cu o evolutie in linie dreapta. Este greu de spus in ce mod va progresa boala la anumiti pacienti, pentru ca ea poate sa nu semene cu evolutia pe care o au alti pacienti cu aceeasi maladie. Specialistii subliniaza ca este foarte greu de prezis/de estimat modul in care va evolua boala Parkinson la un pacient.

Maladia vine cu doua ramuri de simptome posibile. Pe o ramura este afectata abilitatea pacientului de a se misca si boala duce la probleme motorii, cum ar fi tremurul si rigiditatea muschilor.

Cealalta ramura are simptome ce nu au legatura cu functia motorie, precum durerea, pierderea simtului mirosului si dementa. Este posibil ca pacientul sa nu aiba toate simptomele si medicul nu poate estima cat de grave vor fi simptomele acestuia sau cat de rapid se vor agrava.

Un pacient poate avea, de exemplu, un tremur usor, insa dementa severa. Un alt pacient ar putea avea tremur major, insa nu va avea probleme la nivelul memoriei si gandirii. Alti pacienti pot avea simptome severe din toate categoriile, asadar este greu de spus cum evolueaza aceasta boala.

Complicatiile bolii Parkinson

Boala Parkinson este insotita adesea de alte probleme si complicatii, care pot fi tratate:

Dificultati in gandire - Este posibil ca pacientul sa aiba probleme cognitive (dementa) si dificultate in gandire. Acestea apar de obicei in stadiile avansate ale bolii.

Depresie si schimbari de natura emotionala - Pacientul poate sa aiba depresie, uneori in stadiile foarte timpurii ale bolii. Este important ca pacientul sa ia tratamentul pentru depresie, pentru ca asa ii va fi mai usor sa faca fata provocarilor bolii Parkinson. Pot sa apara si alte schimbari de natura emotionala: frica, anxietate sau pierderea motivatiei.

Dificultate la inghitire - Este posibil ca pacientul sa dezvolte si alt gen de probleme, cum ar fi faptul ca nu poate inghiti, pe masura ce boala progreseaza. Saliva se poate acumula in gura si se poate prelinge si in afara ei, din cauza ca pacientul inghite mai lent.

Dificultate la mestecare si in timp ce pacientul mananca - In stadiile avansate, boala Parkinson afecteaza muschii din gura, iar mestecarea alimentelor devine dificila. Exista risc mare ca pacientul sa se inece sau sa nu se hraneasca suficient.

Tulburari de somn si probleme in timpul noptii - Pacientii cu Parkinson au probleme la nivelul somnului, cum ar fi faptul ca se trezesc frecvent in timpul noptii, ca se trezesc devreme sau ca adorm in timpul zilei.

Probleme ale vezicii urinare - Boala Parkinson poate cauza probleme in sfera urinara, cum ar fi faptul ca pacientul nu poate controla vezica urinara sau ca are dificultati la urinare.

Constipatie - Multi pacienti cu Parkinson dezvolta aceasta problema, in principal din cauza tractului digestiv mai lent.

Alte complicatii ce pot sa apara la pacientii cu Parkinson

• Tensiunea arteriala este modificata - pacientul se poate simti ametit atunci cand sta in picioare, din cauza scaderii bruste a tensiunii arteriale.

• Disfunctia simtului olfactiv - apar probleme la nivelul simtului mirosului; pacientul identifica mai greu anumite mirosuri sau face cu greu diferenta intre mai multe mirosuri.

• Oboseala - multi pacienti cu Parkinson isi pierd energia si se confrunta cu stari de oboseala, in special in partea a doua a zilei.

• Durere - unii pacienti cu Parkinson se confrunta cu durerea, fie in anumite zone din corp, fie in tot corpul.

• Disfunctii sexuale - Unii pacienti cu Parkinson observa o scadere a dorintei sexuale ori a performantei sexuale.

Stilul de viata al pacientului cu boala Parkinson

Persoana care a primit diagnosticul de boala Parkinson trebuie sa colaboreze cat mai strans cu medicul pentru a gasi un plan de tratament care ofera cele mai bune rezultate in calmarea simptomelor, cu cele mai putine efecte adverse. Desigur, anumite schimbari in stilul de viata al pacientului pot sa ajute persoana sa faca fata mai usor bolii Parkinson.

Alimentatie sanatoasa

Anumite alimente pot sa ajute in ameliorarea simptomelor bolii. De exemplu, pacientului cu Parkinson i se recomanda sa manance alimente bogate in fibre si sa bea cantitati mai mari de lichide, pentru ca aceste masuri il pot ajuta sa previna constipatia, care este o problema frecventa. O dieta echilibrata este si una care ii asigura pacientului nutrientii de care are nevoie, cum ar fi acizii grasi Omega 3, care ar putea fi benefici pentru pacientii cu boala Parkinson.

Miscare

Exercitiile fizice pot creste rezistenta musculara, flexibilitatea si pot spori echilibrul. Ele pot reduce depresia sau anxietatea. Medicul poate recomanda pacientului sa lucreze impreuna cu un fizioterapeut, pentru a invata o serie de exercitii care sunt benefice in cazul sau. Pacientul poate incerca si activitati fizice simple, precum mersul pe jos, inotul, gradinaritul, dansul, aerobicul in apa sau exercitiile de stretching.

Activitatile de zi cu zi

Chiar daca pentru unii oameni acestea par activitati "banale", pentru pacientii cu Parkinson, unele activitati de zi cu zi, cum ar fi imbracatul, mancatul, spalarea corpului si scrisul pot fi extrem de dificile. Un specialist in terapie ocupationala ii poate arata pacientului cu Parkinson anumite tehnici care ii pot face viata mai usoara.

Speranta de viata a pacientului cu boala Parkinson

Parkinson nu este o boala fatala, insa chiar si asa, complicatiile asociate cu aceasta maladie pot scurta durata vietii pacientilor care au fost diagnosticati. Specialistii spun ca diagnosticul de Parkinson creste riscul ca pacientul sa sufere complicatii ce ii pot pune viata in pericol, cum ar fi: o cadere, cheagurile de sange, infectiile pulmonare si blocajele ce pot sa aiba loc in interiorul plamanilor. Aceste complicatii pot cauza probleme grave de sanatate, care pot fi chiar fatale.

Nu se stie cu exactitate cu cat reduce boala Parkinson speranta de viata a unei persoane. Un studiu din 2013 a analizat rata de supravietuire la 6 ani a aproape 140.000 de persoane care au fost diagnosticate cu maladia Parkinson. In acel interval de 6 ani, 64% dintre oamenii cu Parkinson au murit. Studiul a mai aratat si ca 70% dintre persoanele din acel studiu au fost diagnosticate cu dementa in acel interval de timp.

Mituri despre boala Parkinson

Exista mai multe mituri raspandite despre boala Parkinson, pe care multi oameni le cred. Asa ca am ales sa demontam cateva dintre aceste mituri despre Parkinson, pentru a fi cat mai bine informat pe viitor:

Toti pacientii cu Parkinson au tremor - Fals: este usor sa faci asocierea intre tremur si boala Parkinson, pentru ca este un simptom usor de recunoscut, insa unii pacienti cu aceasta maladie nu au suferit niciodata de tremur, iar cei care au acest simptom este posibil sa nu il fi avut la debutul bolii.

Boala Parkinson este fatala - Fals: Desi diagnosticul de Parkinson este devastator, boala nu este una fatala, asa cum cred multi oameni. Parkinson nu este un "ucigas" direct, la fel ca accidentul vascular cerebral sau infarctul miocardic. Multe aspecte depind de calitatea ingrijirilor pe care le primeste pacientul, atat de la medici si echipa medicala, cat si de la el insusi. Pe masura ce boala avanseaza, pacientul devine mai vulnerabil la caderi, care pot fi periculoase. De aceea sunt atat de importante exercitiile fizice, miscarea si fizioterapia.

Parkinson este "doar" o afectiune la nivelul aparatului locomotor - Fals: Chiar daca este adevarat ca simptomele bolii includ tremor, rigiditate musculara, miscari lente si o expresie faciala "inghetata", boala reprezinta mult mai mult decat atat. Ea are si simptome care nu au legatura cu aparatul locomotor, cum ar fi tulburari cognitive sau dementa (in stadiile avansate), anxietate si depresie, oboseala, dereglari de somn si multe altele.

Cum se trateaza boala Parkinson

Boala Parkinson nu poate fi vindecata, insa unele medicamente pot ameliora simptomele. Exista situatii in care poate fi necesara interventia chirurgicala. Medicul poate recomanda pacientului, totodata, modificari la capitolul stil de viata. Sportul si sedintele la logoped pot ameliora situatia pacientului cu Parkinson, ajutandu-l sa combata simptomele specifice acestei boli a sistemului nervos.

Tratamentul medicamentos pentru boala Parkinson

Tratamentul medicamentos poate fi pe baza de:

• levodopa/carbidopa (substante care se transforma in dopamina atunci cand ajung la creier); levodopa este o substanta chimica ce ajunge la creier si este transformata in dopamina; levodopa este combinata cu carbidopa, care o impiedica sa fie transformata prea devreme in dopamina, in afara creierului.

• agonistii dopaminergici (substante care mimeaza efectele dopaminei la nivelul creierului); spre deosebire de alte medicamente, acesti agonisti nu se transforma in dopamina, ci mimeaza efectele dopaminei in creier.

• inhibitorii monoaminoxidazei B - aceste medicamente impiedica descompunerea dopaminei, inhiband o enzima din creier numita monoaminooxidaza B. Aceasta enzima metabolizeaza dopamina din creier;

• inhibitori COMT catechol-O-metil-transferaza - exista medicamente in aceasta clasa care prelungesc efectul terapiei cu levodopa, blocand o enzima care distruge/descompune dopamina.

• anticolinergice (folosite pentru controlarea tremurului specific bolii Parkinson)

• amantadine (amelioreaza simptomele usoare ale bolii Parkinson).

Printre efectele secundare ale tratamentului medicamentos pentru boala Parkinson se numara: umflarea gleznelor, halucinatiile si invinetirea pielii.

Medicamentele prescrise pentru tratarea bolii Parkinson sunt impartite in trei directii:

1. medicamente care cresc nivelul de dopamina din creier

2. medicamente care afecteaza alte substante chimice secretate de creier, in corp

3. medicamente care ajuta la controlarea simptomelor non-motorii.

Este posibil ca pacientul sa observe o imbunatatire semnificativa a simptomelor dupa ce incepe tratamentul pentru boala Parkinson, cu anumite medicamente. In timp, insa, beneficiile medicamentelor se diminueaza frecvent sau devin mai putin evidente. Chiar si asa, pacientul isi poate tine sub control simptomele.

Proceduri chirurgicale pentru boala Parkinson

La capitolul interventii chirurgicale pentru tratarea Parkinsonului, stimularea cerebrala profunda este cea mai folosita. Aceasta interventie presupune implantarea unor electrozi in anumite zone ale creierului. Acestia sunt conectati la un dispozitiv din zona pieptului, care transmite impulsuri electrice catre creier, reducand astfel simptomele bolii Parkinson.

O asemenea interventie chirugicala prezinta o serie de riscuri, printre care si riscul de infectie, de accident vascular cerebral sau de hemoragie cerebrala, de aceea este folosita numai in cazurile severe de Parkinson, atunci cand medicatia nu mai este eficienta.

Tratamente alternative pentru boala Parkinson

Unele terapii alternative pot calma unele simptome si unele complicatii ale bolii Parkinson, cum ar fi durerea, oboseala si depresia. Cand sunt folosite in combinatie cu tratamentele curente pentru Parkinson, aceste terapii alternative ar putea imbunatati calitatea vietii pacientului:

Yoga - la orele de yoga, miscarile blande de stretching si posturile (asanele) pot spori flexibilitatea si pot sa ajute pacientul sa isi mentina echilibrul.

Masajul terapeutic - poate reduce tensiunea musculara si poate contribui la relaxarea muschilor. Aceasta terapie prin masaj poate fi utila in cazul unor pacienti, insa este bine sa se discute inainte cu medicul curant.

Tai chi - aceasta forma de exercitii implica miscari lente, usoare, care pot imbunatati flexibilitatea, echilibrul si rezistenta muschilor. Tai chi ajuta la prevenirea caderilor, mai ales ca un studiu a aratat ca aceasta forma de arta martiala poate imbunatati echilibrul pacientilor cu o forma usoara spre moderata de boala Parkinson.

Meditatia - pacientul cu Parkinson poate incerca sa mediteze, concentrandu-se in liniste, la nivel mintal, pe o idee sau pe o imagine. Meditatia poate reduce stresul si durerea si ajuta pacientul sa se simta mai bine.

Prevenirea bolii Parkinson

Medicii si cercetatorii nu inteleg pe deplin ce cauze are boala Parkinson. Totodata, expertii nu sunt siguri de ce boala progreseaza diferit, de la un pacient la altul. Tocmai de aceea, nu este clar cum poate fi prevenita aparitia acestei boli neurologice. An de an, cercetatorii investigheaza de ce apare boala Parkinson si ce se poate face pentru a o preveni. Unele cercetari recente sugereaza ca factorii ce tin de stilul de viata, precum exercitiile fizice si o dieta bogata in antioxidanti ar putea avea un efect protector.

Daca o persoana are antecedente in familie de boala Parkinson, ea poate lua in considerare testarea genetica, intrucat anumite gene au fost asociate cu maladia. Este important, insa, de retinut, ca faptul ca o persoana are aceste mutatii genetice in ADN nu inseamna neaparat ca ea va dezvolta cu certitudine boala Parkinson. Este important sa se discute cu un medic sau cu un consilier specializat, despre riscurile si beneficiile testarii genetice.

Cercetarile mai arata ca anumite obiceiuri ce tin de un stil de viata sanatos pot ajuta la reducerea riscului de Parkinson, chiar daca nu este posibila prevenirea bolii:

• Consuma mai des turmeric - acest condiment contine curcumina, un antioxidant care ar putea ajuta la prevenirea acumularii unei proteine implicate in maladia Parkinson, arata un studiu de laborator.

• Alege alimente bogate in flavonoide - prin consumul altui tip de antioxidanti (flavonoidele), se poate reduce riscul de a dezvolta boala Parkinson, potrivit unei cercetari. Surse de flavonoide sunt: fructele de padure, merele, unele legume, ceaiul, strugurii rosii.

• Evita sa reincalzesti uleiurile pentru gatit - Oamenii de stiinta au asociat substantele chimice toxice (aldehidele) de maladii precum Parkinson, Alzheimer si alte boli neurodegenerative. Anumite uleiuri, cum ar fi cel de floarea-soarelui, incalzite pana la o anumita temperatura nu trebuie refolosite. Cand sunt incalzite din nou, dupa ce au fost utilizate, in aceste uleiuri se pot forma aldehide.

• Evitarea toxinelor este importanta - Expunerea la erbicide, la pesticide si la alte toxine poate creste riscul de boli neurologice, precum Parkinson. Cand sunt folosite aceste tipuri de produse, oamenii sunt sfatuiti sa isi ia masuri de precautie (de exemplu, folosirea unor haine sau echipamente de protectie).

 

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Sursa foto: Shutterstock

Bibliografie:

  • WebMD - https://www.webmd.com/parkinsons-disease/guide/parkinsons-common-symptoms
  • Mayo Clinic - https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/parkinsons-disease/diagnosis-treatment/drc-20376062
  • WebMD - https://www.webmd.com/parkinsons-disease/guide/parkinsons-disease-progression#1
  • Studiul "Predictors of Survival in Parkinson Disease", publicat in 2013 in Archives of neurology, autori: Allison W. Willis, Mario Schootman, Nathan Kung, Bradley A. Evanoff, Joel. S. Perlmutter, Brad A. Racette.
  • National Institutes of Health - https://www.nia.nih.gov/health/parkinsons-disease
  • NHS Choices - https://www.nhs.uk/conditions/parkinsons-disease/causes/

 

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0