Diabetul și poluarea, corelate cu riscul de boală pulmonară interstițială [studiu]

Persoanele cu prediabet sau diabet care trăiesc în zone poluate, cu concentrații mari de ozon, pot avea un risc crescut pentru o boală ireversibilă cu o rată ridicată a mortalității.

Un nou studiu realizat la Universitatea de Stat Michigan, publicat în Environmental Health Perspectives, conectează rezistența la insulină și expunerea repetată la ozon cu dezvoltarea bolilor pulmonare interstițiale.

Ozonul este cunoscut pentru a exacerba anumite boli pulmonare, cum ar fi astmul și rinita, care sunt în principal boli ale căilor respiratorii superioare. Dar epidemiologia recentă sugerează o asociere între concentrațiile mari de ozon și efecte adverse asupra sănătății plămânilor, care cauzează dificultăți de respirație din cauza restricției și a rigidității pulmonare.

Poluarea poate exacerba fibroza pulmonară la diabetici

Sute de mii de persoane suferă de boli pulmonare interstițiale. Mai mult, spun oamenii de știință, diabetul de tip 2 și rezistența la insulină sunt factori de risc sugerați recent pentru dezvoltarea fibrozei pulmonare.

În studiul de față, realizat pe animale, echipa de cercetare a analizat trei grupuri: șoareci sănătoși, șoareci cu rezistență ușoară la insulină și șoareci cu rezistență mare la insulină. Studiul a constatat o relație directă între nivelurile de rezistență la insulină și severitatea inflamației pulmonare și a cicatricilor (fibroză); șoarecii predispuși la diabet au fost deosebit de sensibili la inflamații și la remodelarea țesuturilor cauzate de expunerea repetată la ozon.

Dovezile sugerează că expunerea la ozon ar putea exacerba fibroza pulmonară, în special la persoanele cu diabet zaharat, afirmă savanții. Diabetul slab controlat, in special, poate fi o comorbiditate importantă pentru deteriorarea mai mare a plămânilor.

Rezultatele studiului propun o legătură cauzală între expunerea la ozon și boala pulmonară interstițială la șoarecii prediabetici. Șoarecii au fost expuși doar trei săptămâni, dar există milioane de oameni care trăiesc în orașe poluate și care sunt expuși la niveluri ridicate de ozon zi de zi.

În plus, trebuie luată în considerare prevalența persoanelor cu prediabet. Rezultatele studiului sugerează că persoanele prediabetice și diabetice și care locuiesc în zone cu niveluri ridicate de poluare cu ozon ar putea fi la risc crescut de a dezvolta boli pulmonare interstițiale.

Acest studiu este doar ultimul dintre eforturile acestei echipe de cercetare care descriu prediabetul drept un factor de risc pentru multiple reacții adverse posibile la poluarea aerului. Cercetătorii au arătat anterior efecte dăunătoare asupra ritmului cardiac, a tensiunii arteriale și a inflamației țesutului adipos la rozătoarele prediabetice care au fost expuse la ozon.

Autorii cred că acest studiu este primul de acest gen, întrucât descrie inflamația pulmonară exacerbată și remodelarea din cauza expunerilor repetitive pe termen scurt de ozon la rozătoarele rezistente la insulină care prezintă și alte manifestări ale diabetului de tip 2. 

Ce este boala pulmonară interstițială?

Boala pulmonară interstițială descrie un grup mare de afecțiuni, dintre care majoritatea provoacă cicatrizarea progresivă a țesutului pulmonar. Cicatricile asociate bolilor pulmonare interstițiale afectează în cele din urmă capacitatea ta de a respira și de a obține suficient oxigen în fluxul sangvin.

Odată ce apare cicatricea pulmonară, aceasta este în general ireversibilă. Medicamentele pot încetini înaintarea bolilor pulmonare interstițiale, dar mulți oameni nu își recapătă niciodată forța de utilizare deplină a plămânilor. Transplantul pulmonar poate fi o opțiune pentru unele persoane care au boli pulmonare interstițiale.

Din ce cauze apare boala pulmonară interstițială?

Boala pulmonară interstițială poate fi declanșată de multe lucruri diferite, inclusiv toxine aeriene la locul de muncă, unele medicamente și unele tipuri de tratamente medicale. În majoritatea cazurilor, însă, cauzele bolii rămân necunoscute.

Factorii ocupaționali și de mediu

Expunerea pe termen lung la o serie de toxine și de poluanți poate afecta plămânii. Printre acestea se numără fibrele de azbest, deșeurile de la păsări și animale și tratamentele cu radiații. Se întâmplă ca unele persoane care fac radioterapie pentru cancerul pulmonar sau mamar să prezinte semne de afectare a plămânilor după luni sau uneori după ani întregi de la tratamentul inițial.

Unele medicamente

Multe medicamente pot deteriora plămânii, cum ar fi:

  • Medicamente pentru chimioterapie. Medicamentele concepute pentru neutralizarea celulelor canceroase, cum ar fi metotrexatul și ciclofosfamida, pot afecta, de asemenea, țesutul pulmonar.
  • Medicamente pentru inimă. Unele medicamente utilizate pentru tratarea bătăilor neregulate ale inimii, cum ar fi amiodarona sau propranololul, pot afecta și acestea țesutul pulmonar.
  • Unele antibiotice. Nitrofurantoina și etambutolul pot provoca leziuni pulmonare.
  • Medicamente antiinflamatoare. Anumite medicamente antiinflamatoare, cum ar fi rituximab sau sulfasalazină pot provoca, de asemenea, leziuni pulmonare.

Anumite boli

Leziunile pulmonare pot rezulta și din boli autoimune, cum ar fi artrita reumatoidă, sclerodermia, dermatomiozita și polimiozita, boala mixtă a țesutului conjunctiv, sindromul Sjogren, sarcoidoza.

Totuși, în unele situații, cauzele bolii pulmonare interstițiale nu sunt găsite niciodată. Tulburările fără o cauză cunoscută sunt grupate împreună sub eticheta pneumoniilor interstițiale idiopatice, dintre care cea mai frecventă și cu un risc mare de deces este fibroza pulmonară idiopatică.

Cum se tratează boala pulmonară interstițială?

Cicatrizarea pulmonară care apare în boala pulmonară interstițială nu poate fi inversată, iar tratamentul nu va fi întotdeauna eficient în oprirea progresiei finale a bolii. Unele tratamente pot ușura temporar simptomele sau pot încetini progresul bolii, altele ajută la îmbunătățirea calității vieții.

Opțiunile de tratament includ:

Medicamente

Medicul poate recomanda corticosteroizi, uneori în combinație cu alte medicamente care suprimă sistemul imunitar. În funcție de cauza bolii pulmonare interstițiale, această combinație poate încetini sau chiar stabiliza progresia bolii.

Se mai pot prescrie medicamente care încetinesc progresia fibrozei pulmonare idiopatice, cum sunt pirfenidona și nintedanibul ori medicamente care reduc acidul gastric, cum ar fi inhibitorii de pompă de protoni.

Terapia cu oxigen

Utilizarea oxigenului nu poate opri leziunile pulmonare, dar poate ușura respirația, mai ales în timpul exercițiilor fizice, poate preveni sau diminua complicațiile nivelurilor scăzute de oxigen din sânge și poate îmbunătăți somnul.

Reabilitarea pulmonară

Scopul reabilitării pulmonare nu este doar de a îmbunătăți funcționarea zilnică, ci și de a ajuta persoanele cu boli pulmonare interstițiale să aibă o calitate mai bună a vieții. Reabilitarea se face prin anumite exerciții fizice, tehnici de respirație și consiliere.

Intervenția chirurgicală

Transplantul pulmonar poate fi ultima opțiune pentru unele persoane cu boli pulmonare interstițiale severe la care nu au funcționat alte tratamente.

 

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Environmental Health Perspectives - Repetitive Ozone Exposures and Evaluation of Pulmonary Inflammation and Remodeling in Diabetic Mouse Strains
https://ehp.niehs.nih.gov/doi/10.1289/EHP7255
1. Studiul „Repetitive Ozone Exposures and Evaluation of Pulmonary Inflammation and Remodeling in Diabetic Mouse Strains”, apărut în Environmental Health Perspectives (2020). DOI: 10.1289/EHP7255, autori: James G. Wagner et al.
Mayo Clinic - Interstitial lung disease
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/interstitial-lung-disease/symptoms-causes/syc-20353108


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0