Ce sunt anevrismele de aortă?

Aorta este cea mai mare şi una dintre cele mai importante artere din corp. Poate fi asemănată cu o conductă centrală mare din care pleacă toate celelalte vase către toate organele. Ea transportă sânge oxigenat de la inimă către toate ţesuturile din corp. Astfel aorta are originea în inimă, în centrul toracelui şi primeşte direct toată cantitatea de sânge trimisă de inimă spre tot organismul.

Aorta şi ramurile ei: o descriere simplă

La baza aortei se găseşte o valvă cardiacă, numită bineînţeles valva aortică, cu funcţia principală de împiedica întoarcerea sângelui din aorta ascendentă înapoi în interiorul cavităţii cardiace de unde a fost abia expulzat. Vom afla despre importanţa acestei valve în articole viitoare. Dimensiunile aortei sunt direct proporţionale cu volumul corporal: astfel la vârsta adultă dimensiunea aortei la origine, la ieşirea din inimă, nu trebuie să depăşească 30 mm în diametru, dar la pacienţii cu dimensiuni corporale reduse poate să aibă 18-20 mm. După un traiect scurt de câţiva centrimetri aorta se curbează la baza gâtului şi dă naştere vaselor pentru creier (arterele carotide) şi ale ambelor braţe. Mai întâi se desprind din aortă vasele braţului drept şi artera carotidă dreaptă, apoi carotida stângă şi artera braţului stâng. Această parte a aortei se numeşte crosă sau arc aortic, care are  de obicei aceleaşi dimensiuni cu ale aortei ascendente. 

Apoi aorta coboară în torace în paralel cu coloana vertebrală, deci mult în spate şi apoi pătrunde în abdomen prin diafragmă. Deja o dată cu desprinderea ramurilor capului şi ale braţelor dimensiunile aortei se reduc progresiv, astfel încât la nivelul abdomenului aorta normală nu are mai mult de 20 mm. Aorta se încheie la nivel abdominal bifurcându-se în cele două artere mari pentru membrele inferioare.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Peretele aortei este foarte elastic şi pulsează mai ales in partea iniţială sub efectul volumului de sânge expulzat de inimă. Este constituit din trei straturi concentrice, ca trei tuburi unul într-altul, de consistenţă diferită ceea ce le face vulnerabile la separare unul de altul în unele boli. 

Ramurile principale ale aortei

Sunt vasele pentru cap şi braţe descrise mai sus, primele care iau naştere din aortă. Aorta toracică lasă ramuri intercostale pentru peretele toracic şi pentru irigarea cu sânge a plămânilor, arterele bronşice. Alte ramuri irigă măduva spinării, nervii care sunt conţinuţi în coloana verebrală. O dată cu pătrunderea în abdomen prin diafragm iau naştere pe rând arterele ficatului, splinei şi stomacului din acelaşi vas al aortei numit trunchi celiac. Apoi urmează arterele intestinelor, mezenterica superioară, arterele renale şi mezenterica inferioară. În final aorta se bifurcă în arterele membrelor inferioare, numite artere iliace.

Aspectul aortei normale si a ramurilor ei la examenul angio-CT în figura 1. Figura 1

De ce se poate îmbolnăvi aorta?

Aorta îmbătrâneşte o dată cu noi. Scăderea progresivă a elasticităţii vasului este astfel foarte comună şi nu devine boală decât atunci când duce la creşterea marcată a tensiunii arteriale.

Aorta poate fi afectată de cauze foarte variate. Între acestea cele mai importante sunt cele care pot îmbolnăvi toate vasele din corp. Fumatul este principala cauză care afectează peretele aortei; se pare că bărbaţii fumători sunt cei care se îmbolnăvesc cel mai frecvent după vârsta de 55 ani, ceea ce face şi recomandarea de explorare a aortei abdominale la aceasta categorie de pacienţi (Figura 3). Hipertensiunea arterială şi diabetul zaharat sunt de asemenea implicate în îmbolnăvirea aortei. 

Unii microbi care se pot localiza la nivelul peretelui aortic pot produce subţierea şi dilatarea vasului. Clasic sifilisul era una dintre cauzele infecţioase, mai rară azi. Şi alţi germeni pot produce însă boli aortice. 

Unii pacienţi pot avea defecte genetice ale ţesutului elastic din care este constituit peretele vasului şi care sunt predispuşi la dilataţie şi rupturi aortice spontane (Figura 2). Este cazul sindromului Marfan.

Care sunt principalele boli ale aortei?

Unele boli ale aortei sunt congenitale şi se manifestă de la naştere sau în prima copilărie: este cazul coarctaţiei de aortă, o boală în care îngustarea aortei toracice până la câţiva milimetri se asociază cu creşterea tensiunii arteriale de la vârste tinere. 

Traumatismele toracice în special accidentele de circulaţie pot duce fie la ruptura traumatică fie la dilataţie anevrismală, care necesită tratament urgent.

Majoritatea bolilor aortei sunt însă dobândite si sunt produse de faimoasa ateroscleroză. Aceasta este o boală care poate afecta toate arterele din organism şi constă în principal din depunerea de colesterol în pereţii vasului. Acesta răspunde fie prin subţiere progresivă şi dilataţie, fie prin depunere de cheaguri de sânge. Dilatarea aortei peste 35-40 mm poartă numele de anevrism de aortă şi se poate localiza la orice nivel, de la aorta ascendentă toracică (figura 4) până la cea abdominală (figura 3). Când aorta se dilată marcat, uneori până la 70-80 mm sau mai mult există pericolul să se rupă brusc, cu risc de moarte subită prin hemoragie internă. Alteori între cele trei straturi concentrice ale pereţilor aortei pătrunde sânge; boala gravă se numeşte disecţie de aortă, este o ruptură vasculară incompletă şi determină ocluzia ramurilor subiacente ale vasului (Figura 2). 

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Migrarea cheagurilor formate în aortă poate astupa vase diferite de la cele abdominale (ducând la infarcte intestinale), până la cele ale membrelor inferioare. Coagularea completă a aortei înainte de bifurcaţie este o boală gravă asociată cu lipsa de sânge la membrele inferioare, care poartă numele de sindrom Leriche.

Despre simptomele bolilor aortei si principalele metode de tratament în articolul următor.

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0