Ce sunt anevrismele de aorta?

Aorta este cea mai mare şi una dintre cele mai importante artere din corp. Poate fi asemănată cu o conductă centrală mare din care pleacă toate celelalte vase către toate organele. Ea transportă sânge oxigenat de la inimă către toate ţesuturile din corp. Astfel, aorta are originea în inimă, în centrul toracelui şi primeşte direct toată cantitatea de sânge trimisă de inimă spre tot organismul.

Aorta şi ramurile ei: o descriere simplă

La baza aortei se găseşte o valvă cardiacă, numită bineînţeles valva aortică, cu funcţia principală de împiedica întoarcerea sângelui din aorta ascendentă înapoi în interiorul cavităţii cardiace de unde a fost abia expulzat. Vom afla despre importanţa acestei valve în articole viitoare. Dimensiunile aortei sunt direct proporţionale cu volumul corporal: astfel la vârsta adultă dimensiunea aortei la origine, la ieşirea din inimă, nu trebuie să depăşească 30 mm în diametru, dar la pacienţii cu dimensiuni corporale reduse poate să aibă 18-20 mm. După un traiect scurt de câţiva centrimetri aorta se curbează la baza gâtului şi dă naştere vaselor pentru creier (arterele carotide) şi ale ambelor braţe. Mai întâi se desprind din aortă vasele braţului drept şi artera carotidă dreaptă, apoi carotida stângă şi artera braţului stâng. Această parte a aortei se numeşte crosă sau arc aortic, care are de obicei aceleaşi dimensiuni cu ale aortei ascendente.

Apoi aorta coboară în torace în paralel cu coloana vertebrală, deci mult în spate şi apoi pătrunde în abdomen prin diafragmă. Deja o dată cu desprinderea ramurilor capului şi ale braţelor dimensiunile aortei se reduc progresiv, astfel încât la nivelul abdomenului aorta normală nu are mai mult de 20 mm. Aorta se încheie la nivel abdominal bifurcându-se în cele două artere mari pentru membrele inferioare.

Peretele aortei este foarte elastic şi pulsează mai ales in partea iniţială sub efectul volumului de sânge expulzat de inimă. Este constituit din trei straturi concentrice, ca trei tuburi unul într-altul, de consistenţă diferită ceea ce le face vulnerabile la separare unul de altul în unele boli.

Citeste si Cum se găsesc şi cum se tratează bolile aortei?

Ramurile principale ale aortei

Sunt vasele pentru cap şi braţe descrise mai sus, primele care iau naştere din aortă. Aorta toracică lasă ramuri intercostale pentru peretele toracic şi pentru irigarea cu sânge a plămânilor, arterele bronşice. Alte ramuri irigă măduva spinării, nervii care sunt conţinuţi în coloana verebrală. O dată cu pătrunderea în abdomen prin diafragm iau naştere pe rând arterele ficatului, splinei şi stomacului din acelaşi vas al aortei numit trunchi celiac. Apoi urmează arterele intestinelor, mezenterica superioară, arterele renale şi mezenterica inferioară. În final aorta se bifurcă în arterele membrelor inferioare, numite artere iliace.

Aspectul aortei normale si a ramurilor ei la examenul angio-CT în figura 1.

De ce se poate îmbolnăvi aorta?

Aorta îmbătrâneşte o dată cu noi. Scăderea progresivă a elasticităţii vasului este astfel foarte comună şi nu devine boală decât atunci când duce la creşterea marcată a tensiunii arteriale.

Aorta poate fi afectată de cauze foarte variate. Între acestea cele mai importante sunt cele care pot îmbolnăvi toate vasele din corp. Fumatul este principala cauză care afectează peretele aortei; se pare că bărbaţii fumători sunt cei care se îmbolnăvesc cel mai frecvent după vârsta de 55 ani, ceea ce face şi recomandarea de explorare a aortei abdominale la aceasta categorie de pacienţi (Figura 3). Hipertensiunea arterială şi diabetul zaharat sunt de asemenea implicate în îmbolnăvirea aortei.

Unii microbi care se pot localiza la nivelul peretelui aortic pot produce subţierea şi dilatarea vasului. Clasic sifilisul era una dintre cauzele infecţioase, mai rară azi. Şi alţi germeni pot produce însă boli aortice.

Unii pacienţi pot avea defecte genetice ale ţesutului elastic din care este constituit peretele vasului şi care sunt predispuşi la dilataţie şi rupturi aortice spontane (Figura 2). Este cazul sindromului Marfan.

Care sunt principalele boli ale aortei?

Unele boli ale aortei sunt congenitale şi se manifestă de la naştere sau în prima copilărie: este cazul coarctaţiei de aortă, o boală în care îngustarea aortei toracice până la câţiva milimetri se asociază cu creşterea tensiunii arteriale de la vârste tinere.

Traumatismele toracice în special accidentele de circulaţie pot duce fie la ruptura traumatică fie la dilataţie anevrismală, care necesită tratament urgent.

Majoritatea bolilor aortei sunt însă dobândite si sunt produse de faimoasa ateroscleroză. Aceasta este o boală care poate afecta toate arterele din organism şi constă în principal din depunerea de colesterol în pereţii vasului. Acesta răspunde fie prin subţiere progresivă şi dilataţie, fie prin depunere de cheaguri de sânge. Dilatarea aortei peste 35-40 mm poartă numele de anevrism de aortă şi se poate localiza la orice nivel, de la aorta ascendentă toracică (figura 4) până la cea abdominală (figura 3). Când aorta se dilată marcat, uneori până la 70-80 mm sau mai mult există pericolul să se rupă brusc, cu risc de moarte subită prin hemoragie internă. Alteori între cele trei straturi concentrice ale pereţilor aortei pătrunde sânge; boala gravă se numeşte disecţie de aortă, este o ruptură vasculară incompletă şi determină ocluzia ramurilor subiacente ale vasului (Figura 2).

Migrarea cheagurilor formate în aortă poate astupa vase diferite de la cele abdominale (ducând la infarcte intestinale), până la cele ale membrelor inferioare. Coagularea completă a aortei înainte de bifurcaţie este o boală gravă asociată cu lipsa de sânge la membrele inferioare, care poartă numele de sindrom Leriche.

Mai exista insa, pe langa ateroscleroza (acumularea de placi in interiorul arterelor) o serie de afectiuni care vă pot deteriora pereții vaselor de sânge sau pot provoca puncte slabe în care se pot dezvolta anevrisme:

Boala cardiovasculara;
Boala arterială periferică (PAD);
Leziuni traumatice care provoacă rupturi în peretele arterei;
Consumul de tutun determină pierderea proteinelor structurale în peretele arterei, ceea ce duce la reducerea rezistenței peretelui;
Vasculita (inflamația vaselor de sânge).

Cercetările sugerează că anevrismul de aorta abdominala se poate lega și de genele pe care le moșteniți de la părinții tăi. Unele boli genetice care afectează țesuturile conjunctive, cum ar fi sindromul Marfan sau Ehlers Danlos tip IV, pot provoca, de asemenea, slăbiciune sau deteriorare a vaselor de sânge. Aceste afecțiuni afectează mai frecvent aorta din piept, dar și aorta abdominală.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Simptomele bolilor aortei

Largirea aortei si afectarea peretilor acesteia de obicei nu provoacă simptome evidente și sunt adesea detectate doar în timpul screening-ului de tipul scanarii cu ultrasunete sau al testelor efectuate din alt motiv.

Unii oameni, insa, pot resimti:

o senzație de pulsație în burtă (ca o bătaie a inimii)
durere abdominala care nu dispare
durere lombară care nu dispare

Dacă un anevrism de aorta cedeaza, poate provoca:

durere bruscă și severă în abdomen sau în partea inferioară a spatelui
ameţeală
piele transpirată, palidă și umedă
bătai rapide ale inimii - palpitatii
dificultăți de respirație
leșin

Sunați imediat la 112 pentru a solicita o ambulanță dacă dumneavoastră sau altcineva dezvoltați simptomele unei disecari de aorta.

Diagnosticarea

Se poate face cel mai corect prin metode imagistice, cum ar fi :

Ecografia abdominală: cu ajutorul ultrasunetelor se poate depista, rapid si nedureros, prin imagini în timp real ale interiorului abdomenului, un eventual anevrism aortic
Angiografie tomografică computerizată (CTA): Medicul poate face un CTA dacă constata un anevrism la ecografie; se administreaza o injecție cu substanta de contrast înainte de scanarea CT. Angiografia ajută medicul să vadă locația exactă, dimensiunea și severitatea anevrismului

Riscul disectiei anevrismului de aorta

Persoanele cu un risc mai mare de dezvoltare a unui anevrism de aortă abdominală includ bărbații cu vârsta de peste 65 de ani, femeile cu vârsta de peste 70 de ani care au in plus unul sau mai mulți dintre următorii factori de risc:

tensiune arterială crescută
boala pulmonară obstructivă cronică
valori ale colesterolului si trigliceridelor crescut
antecedente familiale de anevrism de aortă abdominală
boli cardiovasculare, cum ar fi boli de inimă sau antecedente de accident vascular cerebral
fumează sau au fumat anterior

Tratamente pentru un anevrism de aortă abdominală

Tratamentul recomandat pentru un anevrism de aortă abdominală depinde de marimea lui, insa nu este întotdeauna necesar imediat dacă riscul de disecare a anevrismului de aortă abdominală este scăzut.

Abordarea terapeutica pentru:

anevrism de aortă abdominală mic (3 cm până la 4,4 cm în diametru) – scanările cu ultrasunete sunt recomandate în fiecare an pentru a verifica dacă devine mai mare; veți fi sfătuit cu privire la schimbările unui stil de viață sănătos pentru a ajuta la oprirea creșterii acestuia
anevrism de aortă abdominală mediu (4,5 cm până la 5,4 cm) – se recomandă ecografii doppler la fiecare 3 luni pentru a verifica dacă devine mai mare; veți fi, de asemenea, sfătuit cu privire la schimbările unui stil de viață sănătos
anevrism de aortă abdominală mare (5,5 cm sau mai mult) – se recomandă de obicei o intervenție chirurgicală pentru a împiedica creșterea sau ruperea acestuia

Există 2 tipuri principale de intervenții chirurgicale pentru un anevrism de aortă abdominală mare:

chirurgie endovasculară – grefa este introdusă într-un vas de sânge din zona inghinală și apoi trecută cu grijă în aortă
operație deschisă – grefa este plasată în aortă printr-o tăietură abdominala

Ambele tehnici sunt la fel de bune la reducerea riscului de disecare a anevrismului de aortă, dar fiecare are propriile sale avantaje și dezavantaje. Discutați cu chirurgul cardiovascular despre varianta mai potrivita si sigura pentru dvs.

Reducerea riscului de anevrism de aortă abdominală

Desi pare a fi o fatalitate, multi oamei ar trebui sa stie ca de fapt există mai multe lucruri pe care le puteți face pentru a reduce riscul de a dezvolta anevrism de aortă abdominală sau pentru a împiedica ca unul existent să devină mai mare. Acestea includ:

Renunțarea la fumat – citiți sfaturile de renunțare la fumat și aflați despre Smokefree, serviciul NHS pentru oprirea fumatului
Alimentație sănătoasă – consumați o dietă echilibrată și reduceți consumul de alimente grase
Fă sport în mod regulat – urmărește să faci cel puțin 150 de minute de exerciții pe săptămână; citiți despre cum să începeți cu unele activități comune
Menținerea unei greutăți sănătoase – utilizați calculatorul de greutate sănătoasă IMC pentru a vedea dacă trebuie să slăbiți și pentru a afla cum să slăbiți în siguranță
Reducerea consumului de alcool – citiți sfaturi despre reducerea consumului de alcool și sfaturi generale despre alcool
Dacă aveți o afecțiune care crește riscul de apariție a anevrism de aortă abdominală, cum ar fi hipertensiunea arterială, medicul dumneavoastră vă poate recomanda, de asemenea, să luați un tratament specific si sa nu mancati sarat.
Fortificati endoteliul vascular prin suplimente cu acizi grasi Omega 3, minim 1000 mg pe zi, cum ar fi UnoCardioX2, despre care puteti citi mai multe aici si il puteti comanda de pe health-shop.com.

Sursa foto: Shutterstock

Bibliografie: Characteristics and Prognosis of Abdominal or Thoracic Aortic Aneurysm Patients Admitted to Intensive Care Units After Surgical Treatment: A Multicenter Retrospective Observational Study, 2020, Chen Q, Chen Q , Ye Y, Wu R, Wang S, Yao C

Benefits and harms of screening men for abdominal aortic aneurysm in Sweden: a registry-based cohort study, 2018 Minna Johansson, MD , Per Henrik Zahl, PhD

https://www.nhs.uk/conditions/abdominal-aortic-aneurysm/treatment/

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI