Bolile de inimă ar putea fi identificate înainte de apariția simptomelor

Acumularea de calciu într-o arteră majoră din afara inimii ar putea prezice un atac de cord sau un accident vascular cerebral în viitor, a demonstrat un nou studiu condus de Universitatea Edith Cowan din Australia.

Bolile de inimă acoperă o paletă largă de afecțiuni cum sunt cum ar fi boala coronariană, problemele de ritm cardiac, defecte cardiace congenitale, boli ale valvelor, o boală a mușchiului inimii sau o infecție cardiacă. Acumularea de placă în artere (ateroscleroza) poate deteriora inima și vasele de sânge, pe care le îngustează sau le blochează, ceea ce poate duce la dureri în piept (angină), un accident vascular cerebral (AVC) sau un atac de cord.

Diagnosticarea bolilor de inimă se face prin diverse teste, în funcție de rezultatele examenelui fizic efectuat de medic și de informațiile oferite de pacient legat de simptome și de istoricul familial. Astfel, pe lângă analizele de sânge și radiografia toracică, pentru diagnisticarea bolilor de inimă se poate recomanda:

  • O electrocardiogramă - ECG (detectează ritmurile cardiace anormale)
  • Monitorizarea Holter (detectează probleme de ritm cardiac pe care ECG-ul nu le-a depistat)
  • O ecocardiogramă (oferă imagini detaliate ale structurii inimii)
  • Un test de stres (verifică modul în care răspunde inima la exerciții fizice)
  • Cateterism cardiac (oferă detalii despre fluxul de sânge prin inimă, vase de sânge și supape, pentru a se depista eventualele probleme)
  • Un CT (colectează imagini ale inimii și ale pieptului)
  • Un RMN (oferă imagini detaliate ale inimii)

Printre simptomele bolilor de inimă care stârnesc îngrijorare și fac ca persoanele afectate să meargă la medic se numără durerea toracică, respirația scurtată, tahicardia sau bradicardia, umflarea picioarelor, oboseala și amețelile. Însă, ar putea bolile de inimă să fie depistate de medic înainte de apariția simptomelor?

Studiul¹ de față, publicat în Journal of the American Heart Association, arată că ar putea exista o metodă prin care medicii să identifice persoanele cu risc de boli cardiovasculare cu mai mulți ani înainte de apariția simptomelor. 

Calcificarea aortică abdominală, conectată cu evenimentele cardiovasculare?

Analizând 52 de studii anterioare, echipa internațională de cercetători care a realizat acest studiu a constatat că persoanele care au calcificare aortică abdominală prezintă un risc de două până la patru ori mai mare de a avea un eveniment cardiovascular în viitor.

Studiul a constatat, de asemenea, un alt aspect: cu cât este mai extins calciul în peretele vaselor de sânge, cu atât este mai mare riscul evenimentelor cardiovasculare viitoare, iar persoanele care au calcificare aortică abdominală și boli renale cronice prezintă un risc și mai mare decât cele din populația generală care au doar prima problemă.

Calciul se poate acumula în peretele vaselor de sânge și poate întări arterele, blocând alimentarea cu sânge sau provocând ruperea plăcii, care este o cauză principală a atacurilor de cord și a accidentelor vasculare cerebrale. Factorii care contribuie la calcificarea arterelor includ o dietă nesănătoasă, un stil de viață sedentar, fumatul și moștenirea genetică.

Autorii studiului afirmă că rezultatele oferă indicii importante pentru sănătatea cardiovasculară. Bolile de inimă sunt adesea un „ucigaș tăcut”, deoarece mulți oameni nu știu că sunt expuși riscului cardiovascular sau că au semne de avertizare timpurie, cum ar fi calcificarea aortei abdominale.

Aorta abdominală este unul dintre primele locuri în care poate apărea acumularea de calciu în artere. Astfel, spun oamenii de știință, dacă acest lucru este depistat din timp, medicii pot interveni și pot indica pacienților modificări ale stilului de viață și anumite medicamente pentru a încetini progresia afecțiunii.

Cercetătorii speră că această descoperire va duce la creșterea numărului de oameni care își înțeleg propriul risc de a avea un atac de cord sau un accident vascular cerebral. Calcificarea aortei abdominale este adesea observată întâmplător în multe teste de rutină, cum ar fi scanările coloanei vertebrale laterale în aparatele de măsurare a densității osoase sau la radiografii. Acest lucru poate fi în viitor un avertisment timpuriu pentru medici că e cazul să investigheze și să evalueze riscul pacientului de a face un atac de cord sau accident vascular cerebral.

Concluzia este că, dacă o problemă de sănătate se identifică mai devreme, oamenii pot face schimbări în stilul de viață și pot începe tratamente preventive, ceea ce le-ar putea prelungi viața și calitatea acesteia. Dovezile calcificării aortei abdominale la pacienții fără boli cardiovasculare cunoscute pot indica faptul că este necesară pe viitor  o evaluare mai cuprinzătoare a riscului cardiovascular.

Cum se pot preveni bolile de inimă?

Anumite tipuri de boli de inimă, cum ar fi defectele cardiace, nu pot fi prevenite. Cu toate acestea, unele modificări ale stilului de viață pot ajuta la prevenirea multor probleme cardiace. Ce poți face în acest sens?

Acordă cel puțin 30 de minute pe zi activităților fizice. Dacă te gândești că nu ai timp sau energie să faci sport, e bine să știi că este suficient și dacă faci mișcare de intensitate moderată cinci zile pe săptămână, cum ar fi să te plimbi în pas vioi. Dacă ieși mai rar din casă, nimic nu te împiedică să faci mișcare la domiciliu: dansul, câteva exerciții de gimnastică, ridicarea unor greutăți sau pedalarea pe o bicicletă statică sunt cât se poate de utile pentru sănătate.

Redu consumul de sare și de grăsimi saturate. Pentru a da gust salatelor și mâncărurilor gătite folosește mai puțină sare, dar mai multe condimente, ierburi, zeamă de lămâie etc. Înlocuiește grăsimile trans și pe cele animale cu grăsimi bune: ulei de măsline, avocado, nuci etc. Introdu în dieta zilnică multe legume, fructe, cereale integrale, proteine slabe. Poți lua în calcul și un nutraceutic pe bază de ulei de pește de mare adâncime.

Menține-te la o greutate sănătoasă pentru înălțimea și vârsta ta. Calculul indicelui de masă corporală (IMC) te poate ajuta să-ți faci o idee legat de unde te situezi în ceea ce privește greutatea. O greutate optimă este indicată de un IMC între 18,50 si 24,99.

Nu fuma. Fumatul crește tensiunea arterială, iar substanțele chimice din tutun pot deteriora căptușeala pereților arterelor. Acest lucru poate duce la îngustarea arterelor și la creșterea riscului de boli de inimă. Chiar și fumatul pasiv poate crește acest risc.

Îngrijește-te de orice afecțiuni ai avea. Dacă ai hipertensiune, colesterol mărit sau diabetul, respectă indicațiile medicului în ceea ce privește gestionarea acestor probleme legate de tratamente și de stilul de viață.

Gestionează stresul. Pentru a fi mai sănătos atât fizic, cât și mental, e important să identifici sursele de stres și să te străduiești să gestionezi problema. Diverse metode pot fi de ajutor pentru combaterea stresului: discuțiile cu persoane de încredere, adoptarea unor hobby-uri, efectuarea unor exerciții de respirație sau adminstrarea unor suplimente alimentare cu efect calmant.

 

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
JAHA - Prognostic Value of Abdominal Aortic Calcification: A Systematic Review and Meta‐Analysis of Observational Studies
https://www.ahajournals.org/doi/10.1161/JAHA.120.017205
1. Studiul „Prognostic Value of Abdominal Aortic Calcification: A Systematic Review and Meta‐Analysis of Observational Studies”, apărut în Journal of the American Heart Association. 2021;10, https://doi.org/10.1161/JAHA.120.017205, autori: Kevin Leow et al.
Mayo Clinic - Heart disease
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/heart-disease/symptoms-causes/syc-20353118
CDC - Prevent Heart Disease
https://www.cdc.gov/heartdisease/prevention.htm


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0