Boala Parkinson ar putea fi prezisă de starea microbiomului [studiu]

Boala Parkinson este asociată cu modificări ale compoziției microbiomului intestinal, potrivit unor cercetări apărute în jurnalul științific Metabolites.

Boala Parkinson este a doua cea mai frecventă boală neurodegenerativă, afectând aproximativ 1% din populația de peste 60 de ani. Afecțiunea se caracterizează clinic prin simptome motorii și nemotorii. Unele caracteristici nemotorii încep cu mulți ani înainte de apariția simptomelor motorii; unul dintre primele simptome este constipația, care indică o implicare timpurie a tractului gastrointestinal.

Apendicele este un organ imunologic care acționează și ca depozit pentru microbiota intestinală, recunoscută ca fiind esențială pentru sănătatea creierului. Numeroase studii raportează modificări ale microbiotei în scaunul pacienților cu boala Parkinson. Important, apendicele are un microbiom protejat anatomic și poate modula și repopula microbiomul în restul intestinului gros. În consecință, modificările microbiomului apendicelui pot avea un efect larg răspândit asupra microbiotei intestinului, care se poate reflecta în modificările microbiotei scaunelor. 

Ce legătură este între boala Parkinson și microbiom?

Într-un studiu¹ publicat în jurnalul medical Metabolites, echipa de cercetare a colectat probe de țesut din apendice de la persoane cu boala Parkinson și de la un grup de control de persoane fără această afecțiune. Deși mulți oameni consideră că apendicele nu are nicio funcție biologică, există dovezi științifice crescânde că acesta acționează ca un rezervor pentru microbii intestinali și alfa-sinucleina, proteina distinctivă în boala Parkinson.

De asemenea, s-au colectat probe din ileon și ficat, ambele jucând un rol în producerea bilei (aceasta se produce în ficat și se depozitează în vezica biliară). După masă, substanța este eliberată în intestin pentru a ajuta la descompunerea grăsimilor. Sărurile biliare sunt unele dintre componentele cheie ale bilei care o ajută să descompună grăsimile.

Oamenii de știință au descoperit că speciile bacteriene responsabile de producerea acizilor biliari secundari în intestinul gros au fost crescute în apendicele celor cu boala Parkinson. De asemenea, în apendicele și ileonul persoanelor cu boală Parkinson, a existat o scădere a proteinelor care afectează metabolismul lipidelor. În plus, a existat o afectare a căilor implicate în alte activități celulare, și anume în localizarea proteinelor, prezentarea antigenului, glicoliza și activitatea imună.

Cercetătorii au observat și modificări ale microbiotei implicate în producția de acid biliar. Acizii biliari sunt creați în ficat, dar acționează în intestinul subțire pentru a descompune grăsimile și a absorbi substanțe nutritive importante pentru organism. Ficatul sintetizează acizi biliari primari din colesterol. Nu a existat nicio diferență în concentrația de acizi biliari primari sau bilă totală în probele de apendice de la persoanele cu Parkinson și nu au existat modificări ale concentrației de acid biliar primar în ileon. Cu toate acestea, a existat o creștere de 3,6 ori a acidului litocolic și a acidului deoxicolic (acești compuși sunt toxici pentru celule în concentrații crescute).

Autorii nu pot spune dacă modificările microbiotei au cauzat boala Parkinson sau dacă acestea au fost rezultatul bolii. Constipația este un simptom obișnuit al bolii Parkinson, care ar fi putut modifica în mod involuntar microbiomul, dar e posibil ca aceasta să nu persiste suficient de mult în organism pentru a schimba semnificativ microbiomul.

Semne timpurii ale bolii Parkinson

Tremuratul mâinilor, problemele de mișcare și constipația frecventă ar putea fi semne timpurii ale bolii Parkinson. 

Tremorul

Un ușor tremurat al mâinilor sau al bărbiei într-o poziție de repaus este un semn obișnuit de Parkinson. Atenție, tremuratul membrelor poate apărea și la persoanele sănătoase după ce fac sport sau dacă sunt stresate.

Modificarea scrisului de mână 

Dacă scrisul de mână este mai mic decât în trecut (literele sunt mai mici ca dimensiune și cuvintele scrise mai aglomerat), această modificare poate fi un semn al bolii Parkinson, numit micrografie. De reținut că scrisul de mână se poate schimba oricum pe măsură ce o persoană îmbătrânește, mai ales dacă are degetele rigide sau vederea slabă.

Pierderea mirosului

Dacă o persoană nu mai percepe corect mirosul unor alimente precum bananele sau murăturile, e bine să ceară sfatul medicului de familie, deoarece poate fi un semn al bolii Parkinson. Simțul mirosului poate fi alterat și de o răceală sau de gripă, doar că în aceste cazuri mirosul revine pe măsură ce persoana se vindecă.

Probleme în timpul somnul

Dacă o persoană observă că partenerul începe să se agite mult în timpul somnului sau face mișcări bruște, acestea pot fi un semn al bolii Parkinson. O noapte agitată nu este ceva neobișnuit pentru nimeni, dar dacă situația se repetă des, e bine să se ceară sfatul medicului.

Probleme de mișcare 

Rigiditatea resimțită în trunchi, brațe sau picioare care nu dispare când persoana se mișcă poate fi un semn al bolii Parkinson. Semnele precoce sunt de obicei rigiditate sau durere la nivelul umărului ori al șoldurilor. Rigiditatea articulațiilor poate fi însă și un semn al artritei, așa că este necesar un consult medical.

Constipația

Dacă o persoană nu bea suficientă apă sau nu are suficiente fibre în dietă, este normal să se confrunte cu constipația. La fel, unele medicamente, în special cele utilizate pentru durere, pot duce la această problemă. Dacă nu există niciun alt motiv pentru apariția constipației, e indicat să se ceară sfatul medicului.

Vocea joasă și răgușită

Dacă se constată o modificare substanțială a vocii, deși persoana nu este răcită, nu tușește și nu are alte probleme respiratorii, ar putea fi vorba de boala Parkinson. 

O mină gravă

Dacă o persoană începe să aibă de la o vreme o privire serioasă, deprimată sau neobișnuită, chiar dacă nu pare să fie într-o dispoziție proastă, este posibil să fie vorba de un semn precoce al bolii Parkinson.

Amețeli sau leșin

Senzația de amețeală sau de leșin poate fi un semn al scăderii tensiunii arteriale și poate fi legat de boala Parkinson. Orice persoană poate ameți uneori când se ridică brusc în picioare după ce a stat mai mult timp așezată, dar dacă se întâmplă în mod regulat, e nevoie de un consult medical.

O postură modificată

Dacă o persoană începe de la o vreme să meargă aplecată ușor sau să se încline când stă în picioare, în cazul în care nu există o problemă cu oasele sau cu articulațiile, ar putea fi un semn al bolii Parkinson.

 

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Metabolites - Gut Microbiota Dysbiosis Is Associated with Elevated Bile Acids in Parkinson’s Disease
https://www.mdpi.com/2218-1989/11/1/29/htm
1. Studiul „Gut Microbiota Dysbiosis Is Associated with Elevated Bile Acids in Parkinson’s Disease”, apărut în Metabolites 2021, 11(1), 29; https://doi.org/10.3390/metabo11010029, autori: Peipei Li, Bryan A. Killinger et al.
Parkinson’s Foundation - 10 Early Signs of Parkinson's Disease
https://www.parkinson.org/understanding-parkinsons/10-early-warning-signs


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0