Ce spun gandurile despre sanatatea noastra mintala?

La ce te gândești când ai câteva momente libere? Gândurile aduc indicații semnificative despre sănătatea mintală a unei persoane.

Majoritatea cercetărilor psihologice care se adresează gândirii umane fie le spun oamenilor la ce să se gândească sau le cer participanților să-și amintească la ce se gândeau cu câteva minute înainte, fie utilizează chestionare de auto-raportare pentru a capta instantanee ale gândurilor în diferite momente în timp.

Însă, potrivit autorilor unui studiu¹ condus de Universitatea din Arizona, aceste abordări nu spun prea multe despre modul în care gândurile se desfășoară și tranzitează în timp – caracteristici ale gândirii pe care le considerăm importante pentru sănătatea noastră mintală.

Pentru a surprinde aceste proprietăți dinamice ale gândirii, era nevoie de un metodă care înregistrează gândurile în timp real și pentru perioade îndelungate.

Gândurile din scurtele momente de pauză spun multe despre sănătatea mintală

Studiul de față, publicat în jurnalul Scientific Reports, poate oferi câteva indicii despre ce spun gândurile noastre, iar descoperirile dezvăluie o cantitate surprinzătoare de informații despre sănătatea mintală.

78 de participanți au fost instruiți să-și exprime gândurile cu voce tare timp de 10 minute în timp ce stau singuri într-o cameră fără acces la dispozitive electronice. Cercetătorii au folosit echipamente audio pentru a înregistra acele gânduri, apoi au transcris înregistrările și le-au analizat pentru conținut. În total, au fost analizate peste 2.000 de gânduri.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Oamenii de știință au încercat să imite în acest studiu micile pauze pe care le avem cu toții de-a lungul zilei, cum ar fi când stăm la coadă la o cafenea, când facem un duș, când stăm întinși în pat înainte să adormim și așa mai departe. Toate acestea sunt momente în care solicitările externe sunt minime și gândurile tind să iasă la suprafață.

Cercetătorii au încercat să măsoare tiparele de gândire. Ei au fost interesați în special de captarea așa-numite gândirii ruminative, adică atunci când o persoană are constant aceleași gânduri negative, ceea ce reprezintă un simptom obișnuit al depresiei.

În timp ce majoritatea participanților și-au petrecut cele 10 minute gândindu-se la prezent sau viitor într-un mod neutru din punct de vedere emoțional, participanții care au obținut un punctaj ridicat la un chestionar de gândire ruminativă au experimentat gânduri mai concentrate asupra trecutului și mai negative. Persoanele cu acest tip de gândirea tindeau să se gândească în special la ei înșiși.

Gândurile negative durează mai mult decât cele pozitive

Autorii au urmărit anumite gânduri de-a lungul perioadei analizate, măsurând cât de mult au durat și cât de scurte sau de ample au fost. La persoanele care aveau gânduri negative acestea au durat mai mult decât cele pozitive, iar acele gânduri negative au devenit progresiv mai restrânse ca subiect.

Cu alte cuvinte, investigatorii au asistat la modul în care unii oameni au devenit prinși în cicluri de gândire ruminativă.

Deși oamenii au fost recrutați aleatoriu pentru studiu, fără ca autorii să știe dacă participanții au fost diagnosticați cu vreo afecțiune clinică, a fost surprinzător pentru aceștia să constate că, în doar 10 minute de timp liber, procesele de gândire dau multe informații despre tulburările de sănătate mintală cu care se confruntă o persoană.

Gânditul cu voce tare, în singurătate, poate fi terapeutic

Unii participanți au considerat că aceste 10 minute au fost productive și inspiraționale. Aceștia sunt oameni carte s-au gândit la subiecte sau la obiective pozitive pe care doreau să le atingă. Gândurile altora au fost destul de creative, iar mulți participanți au descoperit că exercițiul le-a oferit o pauză revigorantă de la realitatea grăbită în care trăiau.

Deși exercițiul nu a fost conceput ca având potențial terapeutic, mulți oameni l-au văzut ca pe o sesiune de terapie cu ei înșiși. De altfel, există cercetări cu privire la puterea terapeutică a exteriorizării gândurilor prin scrierea în jurnal sau prin împărtășirea gândurilor cu alții.

Deși studiul inițial s-a încheiat înainte de pandemia de COVID-19, autorii au efectuat, de asemenea, o versiune a acestui studiu în timpul pandemiei și sunt în proces de analiză a rezultatelor. Statul în casă mai mult timp a afectat dramatic starea mintală a multor oameni, constatându-se o creștere a anxietății și a depresiei, precum și a abuzului de substanțe.

Momentele de tăcere, cu noi înșine, ne ajută să ne îmbunătățim sănătatea mintală

Societățile occidentale par să întărească ideea unui stil de viață în care suntem mereu în mișcare, aducându-ne munca acasă cu noi sau petrecând prea mult timp pe rețelele de socializare, spun autorii, însă, deși luarea pauzelor mintale poate fi subevaluată în societatea aglomerată și distrasă în care trăim în prezent, procedeul este unul necesar.

Oamenii de știință speculează că antrenarea unei persoane încă din copilărie să facă pauze mintale (să stea în liniște câteva minute, să nu se uite pe telefon etc.) poate ajuta la menținerea într-o stare mai bună a sănătății mintale. Îmblânzindu-ne reflexul de a ne scoate telefonul ori de câte ori există un moment de tăcere, putem obține beneficii pentru sănătatea mintală și pentru creativitate, spun cercetătorii.

Savanții sunt interesați în continuare de rețeaua implicită, o rețea a creierului care joacă un rol important în gândurile fiecărei peraoane, studiind funcțiile și analizând ce anume ar putea să nu meargă bine la persoanele cu stiluri de gândire disfuncționale, cum ar fi gândirea ruminativă sau gândurile intruzive.

Munca lor are legături potențiale cu imagistica prin rezonanță magnetică funcțională sau cu RMNf în stare de repaus, o metodă populară folosită de oamenii de știință pentru imagistica creierului. Tehnica implică plasarea unei persoane într-un scaner cerebral timp de aproximativ 10 minute și înregistrarea tiparelor activității creierului pe măsură ce apar gânduri spontane.

Ca o concluzie, cercetătorii speră să conecteze caracteristicile psihologice ale gândirii inactive cu tiparele biologice de activitate și conectivitate care se schimbă de-a lungul timpului pentru a oferi o imagine mai completă a conștiinței și a sănătății mintale, care să facă astfel mai multă lumină în procesul uman de gândire.

Ce poți face când vrei să iei o pauză mintală?

Ia masa singur, fără să discuți cu nimeni în timp ce mănânci.
Fă o plimbare scurtă, neînsoțit, în parc.
Mergi singur la un film.
Citește câteva pagini dintr-o carte.

Sursă foto: Shutterstock
Bbiliografie:
Scientific Reports - The think aloud paradigm reveals differences in the content, dynamics and conceptual scope of resting state thought in trait brooding
https://www.nature.com/articles/s41598-021-98138-x
1. Studiul „The think aloud paradigm reveals differences in the content, dynamics and conceptual scope of resting state thought in trait brooding”, apărut în Scientific Reports (2021). DOI: 10.1038/s41598-021-98138-x, Quentin Raffaelli et al.
Health Corps - Take a Mental Break in Under 10 Minutes
https://www.healthcorps.org/take-a-mental-break-in-under-10-minutes/

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...