Preventia bolilor cardiovasculare - o abordare pe tot parcursul vietii

Deși bolile cardiovasculare tind să se instaleze la persoanele de vârsta a treia, din ce în ce mai mulți tineri sunt afectați de ele. De aceea, prevenția bolilor cardiovasculare ar trebui să înceapă în mod ideal de la vârste fragede și să dureze până la sfârșitul vieții.

În practica medicală curentă, eforturile de prevenție se adresează de regulă bărbaților și femeilor de vârstă mijlocie sau de vârsta a treia, care prezintă deja boli cardiovasculare - și vorbim în acest caz de prevenție secundară. Însă prevenția primară ar trebui să ia amploare, având în vedere că tot mai multe persoane tinere dezvoltă boli cardiovasculare cauzate de stilul de viață defectuos și de lipsa de educație în ceea ce privește sănătatea.

Prevenția primară a bolilor cardiovasculare    

Prevenția primară se adresează persoanelor la risc înalt de a dezvolta un prim eveniment cardiovascular. În această categorie intră persoanele fumătoare, dar și cele cu cu hipertensiune arterială, dislipidemie sau diabet. Prevenția bolii cardiovasculare la tineri sau la persoanele cu un risc mic sau moderat este încă limitată, dar poate aduce beneficii semnificative pentru mai târziu în viață.

Măsuri comunitare

Strategia populațională își propune să reducă incidența bolilor cardiovasculare în populație prin modificări ale stilului de viață și ale mediului, adresându-se întregii populații. Această strategie este realizată în principal prin aplicarea unor intervenții comunitare (de exemplu măsurile de interzicere a fumatului în locurile publice și reducerea consumului de sare în alimentația publică). 

Impactul unor asemenea abordări asupra numărului total de evenimente cardiovasculare în populație poate fi semnificativ, deoarece se adresează tuturor persoanelor, iar majoritatea evenimentelor au loc în grupul numeros al persoanelor care au doar un risc modest.

În strategia riscului înalt, măsurile preventive își propun să reducă pericolul la oamenii cu risc crescut - fie persoane fără boală cardiovasculară, dar cu risc cardiovascular mărit, fie persoane cu boală cardiovasculară manifestată. Deși oamenii cărora li se adresează această strategie au șanse mai mari să beneficieze de intervențiile preventive, impactul la nivel populațional este mic, deoarece sunt puține astfel de persoane cu risc crescut.

Risc cardiovascular la persoane tinere

Este important faptul că în ultima perioadă au fost aduse tot mai multe dovezi că riscul cardiovascular crescut apare la vârste foarte tinere. Chiar și expunerea înainte de naștere la unii factori poate influența riscul cardiovascular al unui individ pe parcursul întregii vieți. Urmărirea formării unui stil de viață sănătos la tineri este esențial, de exemplu prin programele școlare de educație pentru sănătate sau acțiuni având drept scop renunțarea la fumat.

Risc cardiovascular la vârstnici

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

De asemenea, s-a dovedit că atenția scăzută acordată prevenției bolilor cardiovasculare la vârstnici nu a fost benefică. Studiile au arătat că măsurile preventive (cum ar fi scăderea tensiunii arteriale mărite sau încetarea fumatului) sunt benefice până la vârste înaintate. Toate acestea dovedesc faptul că eforturile prevenției cardiovasculare ar trebui să se întindă de-a lungul întregii vieți.

Reguli de bază pentru o alimentație prietenoasă cu inima

Pentru a preveni bolile cardiovasculare, e bine să ții cont de următoarele obiective în ceea ce privește alimentația ta de zi cu zi:

Bazează-te pe vegetale

Pentru o inimă sănătoasă, mesele obișnuite de zi cu zi trebuie să se bazeze pe alimente cât mai simple, cât mai naturale și cât mai puțin preparate. Consumă în fiecare zi 1-2 fructe proaspete, câteva legume și verdețuri crude, dar și fierte sau gătite altfel decât prin prăjire, nuci și semințe crude sau coapte la cuptor, leguminoase fierte în cantități moderate și produse din cereale integrale (pâine integrală, paste integrale, orez brun în locul celor albe). Limitează, deci, consumul de cereale rafinate și de zaharuri rafinate; încearcă să consumi între 30-45 g de fibre pe zi, care să provină din produse din cereale integrale.

Înlocuiește grăsimile saturate cu cele nesaturate

Limitează consumul de acizi grași saturați (care trebuie să reprezinte sub 10% din totalul energetic), înlocuind aceste grăsimi cu acizi grași polinesaturați. Folosește uleiuri vegetale bogate în acizi grași polinesaturati - uleiul din boabe de soia, uleiul de rapiță și uleiul de măsline extravirgin - și consumă cantități mici de nuci, semințe și avocado și lasă doar pentru consum ocazional untul, smântâna ori carnea grasă. Evită alimentele făcute cu uleiuri vegetale parțial hidrogenate și încearcă să nu consumi grăsimi trans (care se pot regăsi în unele produse de patiserie, de exemplu) și în prăjeli.

Mănâncă mai des pește și limitează carnea

Consumă două-trei porții de pește pe săptămână, de preferabil pește gras, cum sunt sardinele, heringul, tonul, somonul, macroul, păstrăvul, de prefarat la cuptor saub la abur (o porție are 100 g). 

Nu mânca (decât la ocazii sau dacă ai, la un moment dat, o poftă) produse din carne ultra procesată și limitează consumul de carne roșie la o porție pe săptămână. Dacă îți place, totuși, să mănânci carne mai des, alege puiul sau curcanul fără piele, care au mult mai puține grăsimi decât restul sortimentelor.

Bea apă și alte lichide simple

De-a lungul zilei bea suficientă apă, bea cantități moderate de cafea, dacă îți place cafeaua, precum și ceaiuri de plante neîndulcite sau în care pui un îndulcitor natural fără calorii (stevia) și evită să consumi băuturi îndulcite cu zahăr cum sunt sucurile din comerț sau energizantele.

Nu exagera cu sarea

Sarea este sănătoasă în cantități mici, dar mulți oameni folosesc de obicei mult mai multă sare adăugată decât ar fi nevoie. Pentru o inimă mai sănătoasă, limitează consumul de sodiu și încearcă să nu depășești 5 grame de sare pe zi adăugată în alimente. 

E bine de știut că alimentelor li se îmbogățește gustul nu doar cu sare, ci și dacă adaugi condimente, ierburi aromatice, zeamă de lămâie sau oțet. De exemplu, într-o ciorbă, înjumătățește cantitatea de sare pe care o pui în oală și adaugă, în schimb, boia iute și tarhon sau alte ierburi aromatice după gust.

Nu exagera nici cu alcoolul

Consumul de alcool ar trebui limitat la 2 porții pe zi, în cazul bărbaților, și la 1 porție pe zi, în cazul femeilor. Dacă nu bei alcool deloc, nu te apuca să consumi, dar dacă bei, ai grijă la numărul de pahare. O porție de bere înseamnă 330 ml, o porție de vin înseamnă 150 ml, iar o porție de băuturi mai tari (spirtoase) înseamnă 40 ml.

Mișcarea regulată, utilă pentru o inimă sănătoasă

Activitatea fizică regulată poate ajuta la prevenirea bolilor de inimă. Adulții au nevoie de cel puțin 150 de minute de activitate aerobică de intensitate moderată în fiecare săptămână. Aceasta include orice activitate care îți face inima să bată mai repede - cum ar fi mersul pe jos, dansul sau ciclismul.

Dacă nu ești obișnuit să faci mișcare, începe treptat, cu plimbări în ritm mai alert sau cu mers pe bicicletă într-un ritm în care să nu obosești, ori cu câteva exerciții făcute la domiciliu. 

Dacă nu îți place să faci niciun sport, încearcă yoga. Această activitate te ajută și să menții sănătatea inimii, și să ai o formă fizică bună și, în plus, îți îmbunătățește și starea de spirit. E important ca la început să mergi la un curs cu un instructor specializat, de la care să înveți să execuți corect posturile, după care poți face yoga și în confortul casei tale.

Persoanele supraponderale sau care suferă de obezitate prezintă un risc crescut de boli de inimă, hipertensiune arterială și diabet de tip 2. Dacă ești în această situație, pierderea a 5 până la 10% din greutatea corporală contribuie la scăderea riscului de boli de inimă.

Mișcarea regulată și alimentația adecvată te ajută să ajungi și să te păstrezi la o greutate normală pentru vârsta, genul și înălțimea ta. Poți găsi pe internet calculatoare de IMC (indice de masă corporală) ca să vezi unde te situezi cu greutatea sau, mai sigur, cere-i medicului de familie să îți calculeze greutatea normală. Dacă ai kilograme în plus, acesta te poate ajuta și să-ți faci un plan prin care să slăbești sănătos.

Fumatul și inima

Fumatul dăunează aproape tuturor organelor din corp, inclusiv inimii, vaselor de sânge, plămânilor, ochilor, gurii, organelor de reproducere, oaselor, vezicii urinare și organelor digestive. În ceea ce privește bolile cardiovasculare, fumatul este un factor de risc major.

Substanțele chimice inhalate în timpul fumatului provoacă daune inimii și vaselor de sânge, ceea ce face ca fumătorii să fie mai predispuși la ateroscleroză, adică la acumularea plăcii în artere, ceea ce poate duce, mai departe la creșterea riscului de atac de cord și de accident vascular cerebral. Fumatul prezintă un risc și mai mare pentru anumite categorii de populație, în special pentru femeile care folosesc pilule contraceptive și pacienții cu diabet. 

NEWSLETTER DEDICAT DOC

Renunțarea la fumat ajută, deci, la scăderea riscului de boli de inimă și atac de cord. Pentru o persoană care fumează mult și de mulți ani poate fi extrem de dificil să renunțe la acest viciu, însă nu este imposibil cu puțină voință și cu ajutor din partea medicului de familie. E bine de știut că și fumatul pasiv poate deteriora inima și vasele de sânge ale nefumătorilor în același mod în care fumatul activ provoacă daune fumătorilor.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Harvard T.H. Chan - Preventing Heart Disease
https://www.hsph.harvard.edu/nutritionsource/disease-prevention/cardiovascular-disease/preventing-cvd/
MyHealthfinder - Keep Your Heart Healthy
https://health.gov/myhealthfinder/health-conditions/heart-health/keep-your-heart-healthy#take-action-tab
NCBI - Exercise for Prevention and Relief of Cardiovascular Disease: Prognoses, Mechanisms, and Approaches
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6481017/
Studiul „Exercise for Prevention and Relief of Cardiovascular Disease: Prognoses, Mechanisms, and Approaches”, apărut în Oxid Med Cell Longev. 2019; 2019: 3756750. Published online 2019 Apr 9. doi: 10.1155/2019/3756750, autori: Danyang Tian și Jinqi Meng


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0