Un medicament pentru plamani, util in insuficienta cardiaca? (studiu)
Un medicament pentru plamani, util in insuficienta cardiaca? (studiu)
Un medicament pentru plamani, util in insuficienta cardiaca? (studiu)
Un studiu de fază incipientă a unui medicament utilizat în prezent pentru tratarea fibrozei pulmonare a arătat că poate ajuta și pacienții care suferă de o formă comună de insuficiență cardiacă.
Pirfenidona face parte dintr-o clasă de medicamente numite piridone și este utilizată pentru tratamentul fibrozei pulmonare idiopatice (cicatrici ale plămânilor cu o cauză necunoscută). Medicamentul vine sub formă de capsulă de luat pe cale orală, de trei ori pe zi.
Testată de medicii și oamenii de știință de la Universitatea din Manchester, împreună cu Centrul de studii clinice din Liverpool, într-un studiu¹ publicat în Nature Medicine, pirfenidona ar putea oferi un tratament viabil foarte necesar pentru insuficiența cardiacă cu fracție de ejecție conservată. Sunt necesare, însă, studii la scară mai mare pentru a confirma concluziile.
Pirfenidona ar putea fi utilă și în tratamentul insuficienței cardiace cu fracție de ejecție conservată
Insuficiența cardiacă înseamnă că inima nu mai este în stare să pompeze sânge în organism în mod corespunzător, provocând dificultăți de respirație, umflături și oboseală extremă. La nivel mondial, milioane de oameni trăiesc cu insuficiență cardiacă și mulți alții sunt expuși riscului de a dezvolta această boală.
Previziunile arată că puțin sub o treime dintre persoanele de 55 de ani vor dezvolta insuficiență cardiacă la un moment dat, iar două până la trei persoane din 10, diagnosticate cu această afecțiune, își pierd viața în decurs de un an.
La aproximativ jumătate dintre pacienții cu insuficiență cardiacă, funcția de pompare înainte a inimii este normală. Aceasta se numește insuficiență cardiacă cu fracție de ejecție conservată. În timp ce o serie de procese duc la insuficiență cardiacă, cicatrizarea - sau fibroza - mușchiului inimii este considerată a fi un mecanism important la aproximativ jumătate până la două treimi dintre pacienții cu acest tip de insuficiență cardiacă și este asociată cu perspective nefericite.
Potrivit investigatorilor, insuficiența cardiacă este o boală la fel de devastatoare precum unele dintre cele mai frecvente tipuri de cancer, și cu toate acestea, profilul său este mult mai scăzut și opțiunile de tratament pentru insuficiența cardiacă cu fracție de ejecție conservată sunt foarte limitate.
Folosind RMN-ul cardiac, cercetătorii au reușit să selecteze pacienții la care cicatricile cardiace erau semnificative, iar pirfenidona a redus aceste cicatrici, pentru că medicamentul acţionează prin inhibarea proceselor biologice implicate în formarea cicatricilor.
În studiu au fost înrolați pacienți cu insuficiență cardiacă, funcție normală de pompare înainte a inimii și dovezi de retenție a lichidelor. Pacienții eligibili au făcut un RMN cardiac, iar cei care aveau dovezi de cicatrizare a inimii, așa cum este indicat de o măsurătoare numită „volum extracelular”, au fost desemnați aleatoriu să ia pirfenidonă sau un placebo zilnic. 94 de pacienți au fost randomizați, cu 47 alocați fiecărui grup de tratament.
La un an, pacienții au fost supuși unui al doilea RMN cardiac pentru a li se măsura modificarea cicatricilor cardiace. Volumul extracelular a scăzut cu 1,21% în medie la pacienții cărora li s-a administrat pirfenidonă, comparativ cu cei care au primit placebo. Pe baza datelor din studii anterioare, acest procent de reducere a cicatricilor cardiace s-ar putea traduce într-o scădere substanțială a ratelor de deces și de spitalizare în urma insuficienței cardiace, afirmă autorii studiului, precizând că sunt necesare studii viitoare mai extinse pentru a confirma acest aspect.
Retenția de lichide, măsurată cu ajutorul unui test de sânge numit NT-proBNP, s-a îmbunătățit, de asemenea, la pacienții care au luat pirfenidonă, comparativ cu cei cărora li s-a administrat placebo. Deși sunt necesare investigații suplimentare și în acest caz, adaugă cercetătorii, îmbunătățirea retenției de lichide oferă sprijin pentru cicatrizarea inimii având un rol cauzal în insuficiența cardiacă și fiind o țintă eficientă de tratament.
Cele mai frecvente reacții adverse în timpul tratamentului au fost greața, insomnia și erupția cutanată, care sunt similare cu cele pe care le pot experimenta pacienții cu boală de plămâni atunci când iau pirfenidonă. Astfel, concluzionează cercetătorii, deși pirfenidona ar putea fi utilă și pentru pacienții cu insuficiență cardiacă, mai sunt necesare studii suplimentare.
Cum se gestionează insuficiența cardiacă cu fracție de ejecție conservată?
Insuficiența cardiacă cu fracție de ejecție conservată, denumită și insuficiență cardiacă diastolică, este caracterizată prin semne și simptome de insuficiență cardiacă și o fracție de ejecție a ventriculului stâng mai mare de 50%. Insuficiența cardiacă asociată cu reduceri intermediare ale acestei fracții (40% până la 49%) este de asemenea grupată în această categorie.
Opțiunile de tratament pentru această afecțiune sunt limitate. Pentru a gestiona boala, se recomandă programe structurate de slăbire și reabilitare bazată pe exerciții fizice, precum și controlul adecvat al comorbidităților precum hipertensiunea arterială, fibrilația atrială și diabetul.
În cazul pacienților cu insuficiență cardiacă cu fracție de ejecție conservată trebuie evitată tahicardia (celor cu fibrilație atrială medicul le va recomanda digoxină sau beta-blocante), tensiunea arterială trebuie ținută sub control (cu IECA, sartani etc.) și vor primi diuretice pentru a limita acumularea de lichid în țesuturi. De asemenea, comorbiditățile trebuie adresate (tratament pentru diabet și reducerea obezității).
Obezitatea este asociată cu disfuncția diastolică și cu o remodelare mai gravă a ventriculului stâng. Pacienții cu obezitate au mai multă grăsime epicardică, rezervă cardiacă limitată, boală vasculară pulmonară mai gravă și remodelare biventriculară mai mare. Studiile observaționale susțin beneficiul pierderii în greutate și al exercițiilor fizice pentru o supraviețuire pe termen mai lung. Restricția calorică este bine tolerată și îmbunătățește semnificativ simptomele insuficienței cardiace și capacitatea de efort.
Pacienții trebuie să facă mișcare regulată pentru a-și îmbunătăți calitatea vieții, iar medicii recomandă de obicei și un consum mai redus de sare și lichide, precum și renunțarea la fumat, limitarea consumului de alcool și o dietă bogată în fibre (legume, leguminoase, fructe).
În ceea ce privește speranța de viață pentru peraoanele cu insuficiență cardiacă cu fracție de ejecție conservată, un studiu din 2017 a constatat că toate persoanele spitalizate cu insuficiență cardiacă au supraviețuit pentru o medie de 2,1 ani și aproximativ 75% dintre pacienții cu insuficiență cardiacă cu fracție de ejecție conservată au mai trăit pentru cel mult cinci ani. Perspectiva fiecărui pacient în parte depinde de cât de grav este afectată funcția inimii, care este gradul de retenție de lichide, vârsta persoanei și starea generală de sănătate.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Nature Medicine - Pirfenidone in heart failure with preserved ejection fraction: a randomized phase 2 trial
https://www.nature.com/articles/s41591-021-01452-0
1. Studiul „Pirfenidone in heart failure with preserved ejection fraction: a randomized phase 2 trial”, apărut în Nature Medicine (2021). DOI: 10.1038/s41591-021-01452-0, autori: Gavin A. Lewis et al.
NPS Medicinewise - Management of heart failure with preserved ejection fraction
https://www.nps.org.au/australian-prescriber/articles/management-of-heart-failure-with-preserved-ejection-fraction
Te-ar mai putea interesa și...
