Ce este sebumul și cum se gestionează excesul?

Sebumul este o substanță uleioasă produsă de glandele sebacee, cu rol în protecția pielii. Uneori, însă, sebumul este produs fie prea puțin, fie în exces.

Sebumul este o substanță gălbuie, uleioasă, secretată de glandele sebacee, care se găsesc pe aproape fiecare suprafață a corpului. Datorită compoziției sale unice, sebumul sigilează umezeala și împiedică uscarea excesivă a pielii. De asemenea, are proprietăți antibacteriene, deci este o parte din apărarea organismului împotriva infecției.

Cum se produce sebumul?

Sebumul uman este format din peste 50% trigliceride și acizi grași, 26% esteri de ceară și 12% scualen, care este o lipidă. Fața, scalpul și pieptul au cele mai mari concentrații de glande sebacee; fiecare zonă a pielii poate avea până la 900 de astfel de glande pe centimetru pătrat.

Glandele sebacee produc sebum prin secreția holocrină, un proces de moarte celulară programată. Celulele specializate, numite sebocite, se dizolvă și eliberează sebum în glandele sebacee. Sebumul se deplasează prin canalul folicular care leagă glanda sebacee de foliculul pilos. Părul în creștere trage sebumul în sus și pe suprafața pielii.

Producția de sebum fluctuează ca răspuns la schimbarea nivelului de hormoni. Hormonii sexuali considerați în mod tradițional masculini, în special testosteronul, joacă un rol important în reglarea activității glandei sebacee.

Producția de sebum crește la scurt timp după naștere și scade în prima săptămână de viață. În timpul pubertății, testosteronul inundă corpul, declanșând o altă creștere a producției de sebum. Nivelul de testosteron și sebum scad în mod natural odată cu înaintarea în vârstă.

Ce funcţie are sebumul?

Sebumul vine cu 90% dintre moleculele de grăsime de la suprafața pielii. Aceste lipide blochează umezeala și protejează pielea de radiațiile UV și de alte elemente nocive. Sebumul transportă, de asemenea, antioxidanții solubili în grăsimi, cum ar fi vitamina E, pe suprafața pielii. Această acțiune poate ajuta la prevenirea leziunilor oxidative ale pielii.

Acidul sapienic și alți acizi grași din compoziția sebumului ajută la combaterea bacteriilor Staphylococcus aureus, care pot provoca infecții cu stafilococ și pot contribui la dermatita atopică. Multe componente ale sebumului, inclusiv acizii grași și scualanul, au proprietăți antiinflamatorii.

S-a demonstrat că sebumul previne infecțiile fungice, cum ar fi tinea corporis sau pecinginea, ceea ce poate explica de ce copiii mici, care eliberează puțin sau deloc sebum, sunt deosebit de sensibili la această tulburare a pielii.

Există unele cercetări¹ care sugerează că adulții care au avut acnee în adolescență ar putea avea un risc mai mic de deces din cauza bolilor coronariene, deoarece au secretat regulat lipide. 

Care sunt beneficiile pentru sănătate ale sebumului?

Componentele sebumului susțin sănătatea pielii în mai multe moduri, dincolo de combaterea inflamației:

Hidratează pielea

Sebumul ajută la menținerea umidității în interiorul pielii, ceea ce favorizează hidratarea și flexibilitatea pielii.

Transportă antioxidanții

Sebumul transportă antioxidanții solubili în grăsimi pe suprafața pielii.

Protejează împotriva microbilor

Sebumul este ușor acid, cu un pH cuprins între 4,5 și 6,0. Ca urmare, împiedică intrarea în piele a agenților patogeni, cum ar fi bacteriile și virusurile.

Când apare supraproducţia de sebum și ce e de făcut?

Producția de sebum variază ca răspuns la fluctuațiile hormonale legate de vârstă, la anumite medicamente și la factorii de stil de viață. O supraproducție de sebum poate duce la pielea grasă. Persoanele cu pielea grasă pot observa că porii lor par mai mari, iar pielea tinde să strălucească de grăsime.

Excesul de sebum, combinat cu celulele moarte ale pielii, poate forma un dop în interiorul porilor, rezultând puncte negre și coșuri. Acest dop captează, de asemenea, bacteriile din pori, care pot duce la inflamații. În cele din urmă, porii blocați se rup, răspândind bacterii, sebum și celule moarte în țesutul din apropiere și creând leziuni acneice care pot fi dureroase.

Pielea grasă poate fi îngrijită folosind o rutină delicată, dar eficientă, care include produse pe bază de beta-hidroxi acid, peroxid de benzoil, acid glicolic sau acid salicilic. Specialiștii în dermatologie recomanda ca persoanele cu tenul gras să evite produsele de curățare pe bază de alcool. Aceste produse pot irita pielea, ceea ce duce la o și mai mare producție de sebum.

În caz de acnee severă, medicii pot prescrie antibiotice topice sau orale, retinoizi², terapie hormonală, corticosteroizi, terapie cu lumină și peeling chimic.

Când apare subproducția de sebum și ce e de făcut?

Deși multe persoane se confruntă cu supraproducția de sebum, există și situația opusă și anume subproducția, care poate cauza, de asemenea, probleme. Unii factori pot suprima producția de sebum și anume expunerea la alergeni sau substanțe chimice dure, administrarea unor anumite contraceptive orale, cum ar fi antiandrogenii, retinoizii cu prescripție medicală, cum ar fi izotretinoina, tulburările glandei pituitare.

Și malnutriția poate fi vinovată de subproducția de sebum. În termen de cinci zile de la restricționarea semnificativă a caloriilor, există o scădere a sebumului care poate duce la un tip de eczemă numit asteatoză.

Persoanele cu glande sebacee care produc prea puțin sebum pot avea pielea uscată, descuamată și cu mâncărimi. Aceste simptome se pot agrava dacă persoana afectată folosește produse de îngrijire a pielii care conțin substanțe chimice dure.

Cremele hidratante care conțin ceramide sau umectanți pot ajuta la îmbunătățirea stării pielii uscate. Ingredientele care trebuie căutate pe etichetă sunt scualenul, acidul hialuronic, alfa hidroxi acizii, glicerolul, uleiul de jojoba.

Pentru îngrijirea pielii uscate se mai poate apela și la diverse remedii la domiciliu:

  • Exfolierea cu un produs blând, specific pentru pielea uscată
  • Folosirea unui umidificator pentru a adăuga umezeală în aerul din casă
  • Spălarea cu apă caldă în loc de apă fierbinte
  • Evitarea produselor de îngrijire a pielii și a părului care conțin alcool și parfumuri artificiale.

Când e cazul să ceri sfatul medicului?

Dacă pielea foarte grasă sau cea foarte uscată nu capătă un aspect îmbunătățit după ce aplici strategii de îngrijire la domiciliu sau după ce faci unele tratamente fără prescripție medicală, e indicat să ceri sfatul medicului. 

De asemenea, e necesar să contactezi medicul dacă apar simptome cutanate potențial îngrijorătoare sau inconfortabile, cum ar fi coșurile persistente și numeroase, coșurile inflamate care provoacă disconfort emoțional sau fizic, infecțiile cutanate recurente, uscăciunea permanentă, însoțită de roșeață sau de mâncărime și zonele de piele uscată care se rup sau sângerează.

 

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Diabetology & Metabolic Syndrome - The skin function: a factor of anti-metabolic syndrome
https://dmsjournal.biomedcentral.com/articles/10.1186/1758-5996-4-15
1. Studiul „The skin function: a factor of anti-metabolic syndrome”, apărut în Diabetol Metab Syndr 4, 15 (2012). https://doi.org/10.1186/1758-5996-4-15, autori: Zhou, S.S. et al.
NCBI - Oily Skin: A review of Treatment Options
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5605215/
2. Studiul „Oily Skin: A review of Treatment Options”, apărut în J Clin Aesthet Dermatol. 2017 Aug; 10(8): 49–55. Published online 2017 Aug 1, autori: Dawnielle C. Endly and Richard A. Miller


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0