Cum tratăm pielea uscată?

Vă supără faptul că aveţi pielea uscată? Multe persoane trec prin episoade de piele uscată de-a lungul vieţii, chiar dacă nu au o afecţiune cutanată sau sistemică cronică ce predispune la această modificare a pielii.

Pe lângă aspectul inestetic, uscăciunea cutanată poate produce şi neplăceri importante din cauza senzaţiei de mâncărime (uneori foarte intensă şi supărătoare) pe care o asociază.

Cum apare pielea uscată

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

În termeni medicali, pielea uscată poartă numele de xeroză cutanată, termen ce provinde din grecescul “xero”, care înseamnă uscat. Uscăciunea cutanată afectează atât bărbaţii, cât şi femeile şi se poate manifesta începând din copilărie sau se poate dezvolta în timp.

Cu trecerea anilor, orice persoană poate avea momente când pielea este mai uscată, întrucât, în timp, ţesutul cutant începe să îşi piardă din capacitatea de a-şi menţine hidratarea. Aceasta nu ţine numai de cât de multe lichide bem în cursul unei zile, ci este un proces deosebit de complex şi foarte fin reglat la nivel de celule ale pielii, numeroase molecule fiind implicate local în păstrarea hidratării. Constituţional sau în timp apar scăderea numărului şi/sau modificarea funcţiei normale a unor molecule de la nivel cutanat, care au roluri specifice în hidratarea pielii. Între acestea se numără ceramidele, colesterolul, ureea, lactatul, aquaporinele, dar şi altele.

În absenţa unor afecţiuni medicale predispozante, pielea uscată poate afecta aproape orice persoană odată cu înaintarea în vârstă, intrarea la menopauză sau la întalnirea cu anumiţi factori de mediu ce favorizează deshidratarea. Uscăciunea cutanată se poate instala şi în cursul sau după unele diete alimentare exagerate.

Ce afecţiuni medicale pot determina apariţia uscăciunii cutanate?

  • afecţiuni cu manifestări predominant cutanate, cum ar fi: psoriazis vulgar, dermatită atopică, ihtioze, dermatite alergice, eczemă asteatotică, limfoame cutanate, dar şi altele.
  • afecţiuni sistemice sau ale unor organe, printre care: hipotiroidie, diabet şi alte boli  metabolice, insuficienţă renală, malnutriţie.
  • de asemenea, unele medicamente pot duce la apariţia xerozei cutanate, şi anume: retinoizi, diuretice, inhibitori ai receptorilor factorului de creştere epidermică, etc.

Între factorii de mediu şi activităţile care pot favoriza apariţia sau agravarea uscăciunii cutanate se numără:

  • umiditatea scăzută (iarna şi uneori în verile foarte calde)
  • frigul şi vântul pe perioada iernii
  • folosirea aparatelor de aer condiţionat
  • căldura uscată (de la un ventilator sau aer condiţionat)
  • băile lungi, cu apă fierbinte
  • spălatul excesiv (prea des în decursul unei zile), atât pe corp, cât şi pe mâini (folosirea excesivă a unor săpunuri care îndepărtează prea mult din stratul lipidic protector de la suprafaţa pielii, afectând  funcţia de barieră a acesteia)
  • utilizarea prea viguroasă a prosopului pentru a usca pielea corpului sau a mâinilor
  • contactul cu detergenţi sau substanţe cu actiune de solvent, contactul cu substanţe (inclusiv cosmetice) pe bază de alcool
  • contactul cu haine cu textură abrazivă
  • deshidratarea
  • expunerea la soare (ultravioletele pot deshidrata pielea; pe termen lung, ultravioletele accelerează îmbătrânirea cutanată, odată cu aceasta scăzând capacitatea pielii de a-şi păstra hidratarea optimă)

Semne şi simptome ale pielii uscate

Uscăciunea cutanată poate apărea în diverse grade, de la uşoară sau discretă, până la medie şi intensă, caz în care poate lua aspect ihtioziform (aspect descris ca fiind asemănător solzilor de peşte). Cel mai frecvent, pielea se simte aspră la palpare, cu mici descuamări, dar manifestările pot îmbrăca un întreg spectru, fiecare modificare putând lua grade variate de severitate:

  • piele aspră la palpare, cu aspect tern, deshidratată
  • descuamări (pot fi uşoare, fine, până la groase)
  • pot exista fisuri (de la puţin adânci, pana la foarte adânci)
  • de multe ori se însoţeşte de senzaţii de mâncărime (ce poate fi uneori foarte intensă) sau senzaţie de piele care strânge
  • uneori zonele se pot înroşi sau poate apărea sângerare de la nivelul fisurilor, cu acoperirea acestora de cruste

Pielea uscată predispune la infecţii locale şi reacţii alergice, întrucât microorganismele şi alergenii pătrund mult mai uşor prin pielea uscată, lipsită de funcţia normală de barieră cutanată.

Ca şi localizare, uscăciunea se poate manifesta pe întreg corpul sau numai pe unele zone, de obicei simetric, apărând mai frecvent pe palme, dorsul mâinilor, gambe, antebraţe, dar şi pe coapse, braţe, trunchi, faţă).

Cum putem păstra hidratarea pielii?

Întrucât mecanismele de reglare a hidratării sunt complexe, este nevoie atât de o îngrijire adecvată şi hidratare topică, locală, dar şi de respectarea unor elemente legate de factorii înconjurători, igienă şi alimentaţie.

Persoanele care asociază xeroză cutanată în cadrul unor afecţiuni de piele, afecţiuni de organ sau sistemice, necesită în special tratamentul bolii de bază pentru ameliorarea manifestărilor. La aceşti pacienţi, măsurile redate în continuare pot avea numai parţial efect.

Măsuri generale, legate de factorii ce predispun la uscăciune cutanată:

  • efectuaţi duşuri scurte, de câteva minute, şi nu băi lungi
  • evitaţi folosirea apei fierbinţi la duş
  • după duş uscaţi pielea prin tamponare cu prosopul şi evitaţi spălarea prea deasă a mâinilor
  • nu petreceţi mult timp în piscină
  • evitaţi produse de curăţare a pielii cu agenţi detergenţi ce usucă pielea
  • evitaţi contactul direct cu substanţe de igienă a locuinţei ce conţin solvenţi, detergenţi, substanţe alcoolice (folosiţi mănuşi de menaj pentru treburile casnice care implică un contact cu detergenţi şi iritanţi; dacă se întâmplă să pătrundă aceste substanţe în spaţiul dintre piele şi mănuşa de menaj, ştergeţi cât mai repede lichidul respectiv)
  • evitaţi aerul prea uscat – petrecerea a cât mai puţin timp în aerul foarte rece al iernii, sau în atmosfera foarte caldă, în verile caniculare; aplicaţi crema emolientă măcar pe mâini şi pe faţă înainte de a ieşi în aerul liber)
  • utilizaţi cât mai puţin dispozitivele de aer condiţionat
  • folosiţi un umidificator pentru încăperi; în lipsa acestui dispozitiv, aerul din atmosferă se poate umidifica prin lăsarea pe caloriferul cald a unui bol cu apă
  • utilizaţi un detergent de haine hipoalergenic, cu cât mai puţini coloranţi şi parfumuri care pot irita pielea
  • evitaţi expunerea îndelungată la soare
  • în caz că apare mâncărime, evitaţi să vă scărpinaţi pe zona respectivă, întrucât scărpinatul va produce excoriaţii, cruste, fisuri sau poate chiar întreţine senzaţia de mâncărime. Aplicaţi crema emolientă pe aceste zone cu mâncărime.

Menţineţi o hidratare optimă a întregului organism, consumând cantităţi adecvate de lichide (clasica recomdare de a bea 1,5-2 litri de lichide pe zi, cu variaţii individuale în funcţie de constituţia fiecăruia, de gradul de activitate şi exerciţiu fizic făcut, etc). Se recomandă o dietă echilibrată, din care să nu lipsească legume de tipul castraveţilor, roşiilor, salatei, ardeilor, spanacului, broccoli şi nici fructele proaspete.

Curăţarea pielii prin folosirea săpunurilor blânde, ideal cu pH apropiat de cel al pielii (pH=5,5), fără agenţi detergenţi agresivi care distrug integritatea celulelor cutanate şi îndepărtează prea mult din filmul lipidic benefic. Xeroza cutanată se va ameliora folosind aşa-numitele săpunuri “făra săpun” (adică fără agenţi detergenţi), uleiurile şi gelurile de duş din game pentru pielea uscată sau sensibilă. Acestea se completeaza cu aplicarea produselor emoliente la nivelul zonelor afectate.

Emolierea pielii

Cel mai benefic ca şi îngrijire dinspre exterior spre interior este să se aducă pielii substanţele de care are nevoie pentru a îşi reface şi a îşi păstra  hidratarea. Aceste produse se numesc emoliente. Ele pot fi de tipul loţiunilor, laptelui de corp sau cremelor şi conţin molecule care ajută pielea deshidratată să se refacă. Printre aceste substanţe se numără ureea, acidul lactic, glicerina, extractele de ovaz, vaselina, dar şi altele. Cele mai hidratante formule sunt reprezentate de cremele de tip apa-în-ulei.

Pentru efecte optime, aceste produse emoliente se aplică o data sau de două ori pe zi. Pentru a creste penetrarea lor prin piele, este indicat să fie aplicate pe piele imediat sau la câteva minute după duş, chiar pe pielea umedă. La întreruperea aplicării lor, pielea poate reveni la statusul de uscăciune, astfel că se recomandă ca aceste produse să fie utilizate un timp cât mai îndelungat sau atât cât este nevoie.

Când să vă prezentaţi la medic

Este necesar un consult de secialitate în cazul în care aceste metode şi tratamente nu rezolvă situaţia sau dacă în timp apar oricare din următoarele:

  • creşterea gradului de deshidratare a pielii
  • leziuni roşii, cu descuamare importantă
  • fisuri adânci, dureroase, cruste
  • exudaţie
  • semne de infecţie
  • mâncărimea devine intensă şi supărătoare sau apare frecvent în timpul nopţii şi nu vă lasă să dormiţi

Medicul dermatolog va face o evaluare şi va recomanda tratamentul adecvat. În urma examenului clinic şi a investigaţiilor, medicul poate încadra xeroza cutanată ca fiind o manifestare a unei afecţiuni de piele mai specifice sau poate decela eventuale cauze de afecţiune de organ sau afecţiune sistemică ce sunt însoţite de uscăciunea cutanată.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Predispoziţia pentru pielea uscată se poate manifesta de-a lungul întregii vieţi, dar o îngrijire adecvată însoţită de evitarea unora dintre factorii agravanţi ajută mult la ameliorarea manifestărilor şi obţinerea unor perioade îndelungate de piele fină, hidratată, plăcută la atingere.

 

Sursă foto: Shutterstock

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0