Obezitatea la copii

1. Ce este obezitatea infantilă
2. Cauzele obezității infantile
a. Factori genetici și de mediu
b. Factori socioeconomici și culturali
c. Factori de stil de viață
3. Consecințele obezității infantile
a. Consecințe asupra sănătății fizice
a.1. Diabetul de tip 2
a.2. Probleme cardiovasculare
a.3. Probleme ortopedice și respiratorii
a.4. Ciroză și probleme de reproducere
b. Consecințe psihologice și sociale
b.1. Probleme de sănătate mintală
b.2. Stigmatizare și intimidare
b.3. Imaginea corporală și stimă de sine
c. Riscuri pe termen lung pentru sănătate
c.1. Obezitatea la vârsta adultă
c.2. Boli cardiovasculare
c.3. Cancer
c.4. Speranță de viață redusă

4. Cum se poate preveni obezitatea infantilă

Obezitatea infantilă este una dintre cele mai presante provocări de sănătate publică din prezent, afectând milioane de copii din întreaga lume și prezentând riscuri semnificative pentru bunăstarea lor fizică, mentală și socială. Acest articol oferă o imagine de ansamblu cuprinzătoare asupra obezității infantile, concentrându-se pe prevalența, cauzele, consecințele și strategiile de prevenire a acesteia.

1. Ce este obezitatea infantilă

Obezitatea infantilă este definită ca afecțiunea în care excesul de grăsime corporală are un impact negativ asupra sănătății unui copil, măsurată de obicei folosind indicele de masă corporală (IMC) pentru vârstă și sex, obezitatea fiind indicată de un IMC la sau peste percentila 95. În ultimele decenii, obezitatea infantilă a atins niveluri epidemice, determinată de schimbările în dietă, activitatea fizică și factorii de mediu. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) subliniază faptul că obezitatea infantilă nu este doar o problemă de sănătate, ci și o preocupare socială și economică, cu implicații pe termen lung pentru indivizi și societăți.

Prevalența globală a obezității infantile a crescut semnificativ. Conform unei revizuiri sistematice și meta-analize din 2024 publicate în JAMA Pediatrics, prevalența generală a obezității în rândul copiilor și adolescenților este de 8,5%, cu prevalența supraponderalității la 14,8%, iar excesul de greutate (supraponderalitate plus obezitate) la 22,2%.

Prevalența variază în funcție de regiune, cele mai mari rate fiind în Polinezia și cele mai mici în Africa Centrală (2,4%). Țările cu venituri mari raportează rate mai mari ale obezității (9,3%) comparativ cu țările cu venituri mici (3,6%).

2. Cauzele obezității infantile

Obezitatea infantilă provine dintr-o interacțiune complexă a factorilor genetici, de mediu, socioeconomici și comportamentali.

a. Factori genetici și de mediu

Predispoziție genetică: Variantele genetice, cum ar fi cele din gena FTO, cresc susceptibilitatea la obezitate, dar necesită factori declanșatori de mediu pentru a se manifesta. Studiile pe gemeni arată că ereditabilitatea IMC variază între 40-70%, însă factorii de mediu amplifică aceste riscuri.

Factori de risc în viața timpurie: Obezitatea maternă, creșterea excesivă în greutate gestațională și fumatul în timpul sarcinii cresc semnificativ riscul de obezitate infantilă. O meta-analiză a peste 160.000 de mame a constatat că o creștere cu 1 unitate a IMC-ului matern crește probabilitatea obezității infantile cu 8% ¹.

Nutriția deficitară în timpul sarcinii poate duce la programarea fetală, modificând metabolismul și predispunând copiii la obezitate. Alăptarea mai mică de șase luni este, de asemenea, legată de rate mai mari de obezitate, deoarece este posibil să nu ofere o nutriție optimă timpurie, arată un studiu recent².

Descoperă Clinica Affidea Kids

Medii obezogene: Mediile moderne promovează alimentația nesănătoasă și inactivitatea. Accesul limitat la alimente accesibile, bogate în nutrienți, în special în zonele cu venituri mici, duce la dependența de opțiuni ieftine și bogate în calorii. Marketingul agresiv al alimentelor bogate în calorii către copii, peste 80% din reclamele la alimente promovând produse nesănătoase, influențează alegerile alimentare.

b. Factori socioeconomici și culturali

Statut socioeconomic: Copiii din gospodăriile cu venituri mici se confruntă cu riscuri mai mari de obezitate din cauza accesului limitat la alimente sănătoase și zone de joacă sigure. Un studiu din 2021 a constatat că prevalența obezității copiilor din familiile cu venituri mici este de 1,5 ori mai mare decât cea a copiilor din familiile cu venituri mari2.

Influențe culturale: Normele culturale legate de alimente, cum ar fi preferințele pentru dietele tradiționale bogate în calorii sau percepțiile asupra dimensiunilor corporale mai mari ca fiind sănătoase, pot contribui, de asemenea, la apariția obezității infantile. În unele comunități, supraalimentarea copiilor mici este văzută ca un semn de grijă, crescând riscul de obezitate.

Influența parentală: Obiceiurile alimentare și nivelurile de activitate ale părinților modelează puternic comportamentele copiilor. Părinții cu obezitate sunt mai predispuși să aibă copii obezi, parțial din cauza mediilor comune și a modelării obiceiurilor nesănătoase³.

c. Factori de stil de viață

Modele alimentare: Dietele bogate în alimente bogate în calorii și sărace în nutrienți, cum ar fi fast-food-ul, gustările zaharoase și băuturile îndulcite cu zahăr, sunt o cauză principală a obezității infantile.

Un studiu efectuat pe 229.000 de copii a constatat că consumul zilnic de băuturi zaharoase crește riscul de obezitate cu 55%. Dimensiunile porțiilor au crescut, de asemenea, mesele fast-food pentru copii depășind adesea nevoile calorice zilnice. Consumul scăzut de fructe, legume și cereale integrale agravează și mai mult problema.

Inactivitate fizică: Comportamentele sedentare, determinate de timpul crescut petrecut în fața ecranelor (TV, jocuri, smartphone-uri), reduc activitatea fizică. Copiii care petrec peste două ore zilnic în fața ecranelor au un risc de obezitate cu 20% mai mare3. Urbanizarea și dependența de mașini limitează, de asemenea, oportunitățile de joacă activă sau de mers pe jos la școală.

Modele de somn: Somnul insuficient sau de calitate slabă perturbă hormonii precum grelina și leptina, care reglează foamea și sațietatea. Copiii care dorm mai puțin decât este recomandat (9-11 ore pentru vârstele 6-13 ani) au o probabilitate cu 30% mai mare de a fi obezi. Timpul petrecut în fața ecranelor înainte de culcare perturbă și mai mult calitatea somnului, amplificând riscul.

Stresul și alimentația emoțională: Stresul cronic, adesea cauzat de presiunile familiale sau școlare, poate duce la alimentația emoțională. Un studiu din 2022 a corelat eliberarea de cortizol indusă de stres cu creșterea consumului de alimente reconfortante bogate în calorii la copii ².

3. Consecințele obezității infantile

Obezitatea infantilă are efecte imediate și pe termen lung, afectând sănătatea fizică, bunăstarea mintală și funcționarea socială.

a. Consecințe asupra sănătății fizice

a.1. Diabetul de tip 2

Obezitatea crește rezistența la insulină, ducând la diabet de tip 2. Un studiu din 2023 a constatat că copiii obezi au un risc de 4 ori mai mare de a dezvolta diabet până la adolescență1.

a.2. Probleme cardiovasculare

Hipertensiunea arterială și dislipidemia (colesterol/trigliceride ridicate) sunt frecvente, crescând riscul de boli de inimă. Un studiu efectuat pe 2,3 milioane de adolescenți a asociat obezitatea infantilă cu un risc de 3,5 ori mai mare de mortalitate cardiovasculară la vârsta adultă¹.

a.3. Probleme ortopedice și respiratorii

Afecțiuni precumepifizioliza, boala Blount, astmul și apneea obstructivă în somn sunt mai răspândite. Apneea în somn afectează până la 60% dintre copiii obezi, afectând somnul și funcționarea zilnică.

a.4. Ciroză și probleme de reproducere

Steatoza non-alcoolică (NAFLD) afectează până la 30% dintre copiii obezi, putând duce la ciroză. La fete, obezitatea este legată de pubertatea precoce și sindromul ovarelor polichistice (PCOS), crescând riscurile de infertilitate.

b. Consecințe psihologice și sociale

b.1. Probleme de sănătate mintală

Obezitatea este puternic legată de depresie, anxietate și stimă de sine scăzută. O meta-analiză din 2023 a constatat că copiii obezi sunt de 1,7 ori mai predispuși să sufere de depresie, existând o relație bidirecțională în care depresia poate duce și la creșterea în greutate¹. Anxietatea provine adesea din preocupările legate de imaginea corporală și de presiunile sociale.

b.2. Stigmatizare și intimidare

Stigmatul bazat pe greutate este omniprezent, copiii obezi confruntându-se cu intimidare la școală și online. Un studiu efectuat pe 100.000 de copii a constatat că 60% dintre tinerii obezi sunt tachinați din cauza greutății, ceea ce le afectează performanța academică și relațiile sociale¹. Acest lucru poate duce la izolare socială și la o calitate a vieții redusă.

b.3. Imaginea corporală și stimă de sine

Percepțiile societale negative asupra dimensiunii corpului contribuie la o imagine corporală negativă. Fetele adolescente cu obezitate sunt deosebit de vulnerabile, 40% raportând nemulțumire față de aspectul lor, comparativ cu 20% dintre colegii non-obezi².

c. Riscuri pe termen lung pentru sănătate

c.1. Obezitatea la adulți

Copiii cu obezitate sunt de 5 ori mai predispuși să fie obezi ca adulți, arată statisticile. Acest lucru crește probabilitatea apariției afecțiunilor cronice precum bolile de inimă, accidentul vascular cerebral și diabetul de tip 2.

c.2. Boli cardiovasculare

Ateroscleroza precoce, determinată de obezitatea infantilă, crește riscul de atacuri de cord și accidente vasculare cerebrale la vârsta adultă. Un studiu din 2023 a constatat că adolescenții obezi au un risc cu 30% mai mare de evenimente cardiovasculare până la vârsta de 40 de ani ¹.

c.3. Cancer

Obezitatea este legată de riscuri mai mari de cancer precum cancerul colorectal, de sân și endometrial la vârsta adultă. Un studiu longitudinal a arătat un risc de cancer cu 20% crescut la adulții care au fost obezi în copilărie.

c.4. Speranță de viață redusă

Obezitatea în copilărie poate reduce speranța de viață cu 5-10 ani din cauza impactului cumulativ asupra sănătății.

4. Cum se poate preveni obezitatea infantilă

Prevenirea obezității infantile necesită o abordare multifațetată.

Promovarea unor obiceiuri alimentare sănătoase: Încurajarea dietelor bogate în fructe, legume, cereale integrale și proteine slabe, limitând în același timp băuturile zaharoase, alimentele procesate și gustările bogate în grăsimi, este esențială. OMS recomandă ca copiii să consume mai puțin de 10% din caloriile zilnice din zaharuri adăugate.

Creșterea activității fizice: Copiii ar trebui să se implice în cel puțin 60 de minute de activitate fizică moderată până la viguroasă zilnic, cum ar fi sporturi, mers cu bicicleta sau mers rapid. Părinții pot modela comportamente active, cum ar fi plimbările în familie sau jocurile în aer liber, pentru a face activitatea mai plăcută.

Reducerea timpului petrecut în fața ecranelor: Limitarea timpului recreativ petrecut în fața ecranelor la mai puțin de două ore pe zi poate reduce comportamentul sedentar. Înlocuirea timpului petrecut în fața ecranelor cu jocuri active sau activități familiale este eficientă.

Îmbunătățirea igienei somnului: Asigurarea unui somn adecvat pentru copii (9-11 ore pentru vârstele 6-13 ani, 8-10 ore pentru vârstele 14-17 ani) ajută la reglarea hormonilor apetitului. Strategiile includ stabilirea unor ore de culcare constante, limitarea expunerii la ecrane înainte de culcare și crearea unor rutine înainte de somn.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
1. Studiul „Child and adolescent obesity”, Nature Reviews Disease Primers volume 9, Article number: 24 (2023), autori: Natalie B. Lister, Louise A. Baur, Janine F. Felix, Andrew J. Hill, Claude Marcus, Thomas Reinehr
https://www.nature.com/articles/s41572-023-00435-4
2. Studiul „Childhood and Adolescent Obesity: A Review”, Front. Pediatr., 12 January 2021, autori: Alvina R. Kansra et al.
https://www.frontiersin.org/journals/pediatrics/articles/10.3389/fped.2020.581461/full
3. Studiul „Global Prevalence of Overweight and Obesity in Children and Adolescents”, 2024, autori: Xinyue Zhang, Jiaye Liu, Yinyun Ni
https://jamanetwork.com/journals/jamapediatrics/fullarticle/2819322

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI