Consumul de zahăr sporește producția de grăsime în ficat [studiu]

Se pare că nu doar cantitățile mari de zahăr afectează sănătatea, ci și cele moderate duc la modificări ale metabolismului.

Prea mult zahăr nu este sănătos, nu doar în ceea ce privește numărul de calorii. Pe lângă faptul că poate contribui la creșterea în greutate dacă este consumat excesiv, zahărul poate crește riscul de boli de inimă și diabet de tip 2, dar și riscul de a dezvolta acnee. În plus, cu toate că multe persoane mănâncă dulciuri când sunt triste pentru a-și îmbunătăți starea de spirit, zahărul crește riscul de depresie. Nu în ultimul rând, poate accelera îmbătrânirea pielii, afectând negativ colagenul și elastina.

Se pare, însă, că nu doar excesul este nociv. Chiar și cantități moderate de zahăr dublează propria producție de grăsime din ficat, potrivit rezultatelor unui studiu¹ realizat de cercetătorii de la Universitatea din Zurich și Spitalul Universitar din Zurich. Pe termen lung, acest lucru contribuie la dezvoltarea diabetului sau a ficatului gras non-alcoolic.

Zahărul este adăugat la multe produse alimentare obișnuite, iar oamenii din multe țări, mai ales din acelea în care se produc dulciuri celebre, precum Elveția, consumă mai mult de 100 de grame de zahăr în fiecare zi. Conținutul ridicat în calorii al zahărului duce de obicei la greutate excesivă și obezitate, dar favorizează și boli asociate. În acest context, echipa de cercetare a încercat să afle dacă zahărul consumat în mod regulat (și ce tip de zahăr anume) ar putea avea și alte efecte nocive în organism.

Chiar și cantitățile moderate de zahăr măresc sinteza grăsimilor în ficat

Comparativ cu alte studii anterioare, care au examinat în principal consumul unor cantități foarte mari de zahăr, rezultatele studiului de față arată că până și cantitățile moderate duc la o schimbare negaitivă a metabolismului. Oamenii de știință spun că 80 de grame de zahăr pe zi, care echivalează cu aproximativ 0,8 litri de băutură răcoritoare normală, măresc producția de grăsimi din ficat, iar această producție continuă pe o perioadă mai lungă de timp, chiar dacă ulterior nu se mai consumă zahăr.

La studiul cercetătorilor elvețieni au participat 94 de tineri sănătoși care au fost împărțiți în mai multe grupuri. În fiecare zi, timp de șapte săptămâni, ei au consumat o băutură îndulcită cu diferite tipuri de zahăr, spre deosebire de grupul de control care nu a  consumat zahăr. Băuturile respective conțineau fie fructoză, fie glucoză, fie zaharoză (zahăr de masă, care este o combinație de fructoză și glucoză). 

Cercetătorii au folosit apoi trasori (substanțe care pot fi urmărite pe măsură ce se mișcă prin corp) pentru a analiza efectul băuturilor zaharoase asupra metabolismului lipidelor.

În general, participanții nu au consumat mai multe calorii decât înainte de studiu, deoarece băutura cu zahăr le-a crescut sațietatea și, prin urmare, și-au redus aportul de calorii din alte surse. Cu toate acestea, cercetătorii au observat că fructoza are un efect negativ în organism.

Aceștia afirmă că producția proprie de grăsime a corpului în ficat a fost de două ori mai mare în grupul celor care au consumat băuturi cu fructoză decât în grupul cu glucoză sau în grupul de control, iar acest lucru a fost observabil inclusiv la mai mult de 12 ore după ultima masă sau după consumul de zahăr.

Deosebit de surprinzător pentru echipa de cercetare a fost faptul că zahărul pe care îl consumăm cel mai frecvent, zaharoza, a stimulat sinteza grăsimilor ceva mai mult decât o cantitate egală de fructoză. Până acum, se credea că fructoza ar fi cea mai susceptibilă să provoace astfel de modificări.

Creșterea producției de grăsime în ficat este un prim pas semnificativ în dezvoltarea unor bolilor fecvent întâlnite, cum ar fi boala ficatului gras non-alcoolic și diabetul de tip 2. Din acest punct de vedere, Organizația Mondială a Sănătății recomandă limitarea consumului zilnic de zahăr la aproximativ 50 de grame sau, ideal, la 25 de grame.

Ce alte riscuri pentru sănătate mai are consumul excesiv de zahăr?

În afară de riscurile enumerate mai sus, cercetările arată că zahărul poate dăuna organismului în nenumărate alte moduri. 

Zahărul poate să crească riscul de boli renale

Dacă o persoană are un nivel constant ridicat de zahăr în sânge acest lucru poate provoca leziuni ale vaselor de sânge delicate din rinichi, ceea ce poate duce, mai departe, la un risc crescut de boli renale².

Zahărul are un impact negativ asupra sănătății dentare

Consumul excesiv de zahăr poate duce la apariția cariilor. Bacteriile din cavitatea bucală se hrănesc cu zahăr și eliberează subproduse acide, care determină demineralizarea dinților³. 

Zahărul crește riscul de gută

Guta este o afecțiune inflamatorie caracterizată prin durere la nivelul articulațiilor. Zaharurile adăugate cresc nivelul de acid uric din sânge, sporind riscul de a dezvolta această boală sau, dacă este deja instalată, contribuie la agravarea ei.

Zahărul accelerează declinul cognitiv

O alimentație bogată în zahăr poate duce la afectarea memoriei, fiind asociată cu un risc crescut de demență.

Cercetările privind impactul adaosului de zahăr în alimentație asupra sănătății sunt în continuă desfășurare și se fac în mod constant noi descoperiri.

Cum poți reduce aportul de zahăr?

  • În loc de băuturi răcoritoare dulci, băuturi energizante, bea apă simplă, apă cu zeamă de lămâie și ceai de plante sau de fructe neîndulcit. Dacă obișnuiești să bei alcool, evită băuturile alcoolice dulci.
  • Dacă preferi să bei cafeaua sau ceaiul îndulcite, ia în calcul un îndulcitor natural, sănătos, cu zero calorii, care să nu schimbe gustul băuturii.
  • În loc de iaurtul cu fructe din comerț, cumpără iaurt simplu și pune tu în el bucăți de fructe și cel mult o linguriță de miere.
  • Obișnuiește-te să consumi fructe ca atare în loc de sucuri de fructe.
  • Înlocuiește bomboanele cu un mix de casă de fructe uscate și nuci.
  • Folosește ulei de măsline și oțet sau zeamă de lămâie în salate, în locul sosurilor cumpărate din comerț, care conțin și zahăr.
  • Dacă mănânci cereale de mic dejun și batoane proteice, caută unele care să aibă sub 4 grame de zahăr per porție. Și mai bine, în locul combinațiilor de cereale dulci din comerț, poți mânca dimineață fulgi de ovăz cu lapte, peste care pui bucăți de fructe și o mână de oleaginoase pisate (nuci, alune, migdale etc.).

 

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Journal of Hepatology - Fructose- and sucrose- but not glucose-sweetened beverages promote hepatic de novo lipogenesis: A randomized controlled trial
https://www.journal-of-hepatology.eu/article/S0168-8278(21)00161-6/fulltext
1. Studiul „Fructose - and sucrose - but not glucose-sweetened beverages promote hepatic de novo lipogenesis: A randomized controlled trial”, apărut în Journal of Hepatology (2021). DOI: 10.1016/j.jhep.2021.02.027, autori: Bettina Geidl-Flueck et al.
Pub Med - Dietary sugar and artificial sweetener intake and chronic kidney disease: a review
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/23439375/
2. Studiul „Dietary sugar and artificial sweetener intake and chronic kidney disease: a review”, apărut în Adv Chronic Kidney Dis. 2013 Mar;20(2):157-64. doi: 10.1053/j.ackd.2012.12.005, autori: Vytas P. Karalius și David A Shoham
NCBI - Role of Sugar and Sugar Substitutes in Dental Caries: A Review
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3893787/
3. Studiul „Role of Sugar and Sugar Substitutes in Dental Caries: A Review”, apărut în ISRN Dent. 2013; 2013: 519421. 2013 Dec 29. doi: 10.1155/2013/519421, autori: Prahlad Gupta et al.


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0