Băuturile zaharoase, strâns legate de creșterea grăsimii abdominale

Rezumat: Băuturile zaharoase par inofensive tocmai pentru că sunt lichide, însă organismul le poate transforma rapid într-un surplus de energie care favorizează acumularea de grăsime abdominală, în special în jurul organelor interne. Cercetările din ultimii ani arată că un consum frecvent de astfel de băuturi se leagă nu doar de creșterea în greutate, ci și de risc mai mare de diabet de tip 2, boli cardiovasculare, ficat gras și probleme dentare. Zahărul lichid nu satură la fel ca alimentele solide, astfel că este ușor să consumăm prea mult fără să ne dăm seama.

1. De ce grăsimea abdominală nu este sănătoasă?
2. Cum favorizează băuturile zaharoase acumularea de grăsime abdominală?
3. Ce au observat studiile despre grăsimea abdominală?
4. De ce zahărul lichid este diferit de zahărul din alimente?
5. Alte efecte nocive pe care le pot avea băuturile cu zahăr în corp
a. Băuturile zaharoase și riscul de diabet de tip 2
b. Efectele acestor băuturi cu zahăr asupra inimii și vaselor de sânge
c. Zahăr, ficat gras și metabolism dereglat
d. Probleme dentare și alte consecințe ale consumului de băuturi cu zahăr
6. Ce este mai bine să bei de-a lungul zilei în loc de băuturi cu zahăr?

De ce grăsimea abdominală nu este sănătoasă?

Când oamenii vorbesc despre kilogramele în plus, de multe ori se gândesc doar la aspectul fizic, însă grăsimea abdominală are o semnificație medicală mult mai importantă decât numărul de pe cântar. Una este stratul de grăsime aflat sub piele și alta este grăsimea viscerală, adică acea grăsime abdominală care se acumulează în jurul organelor, precum ficatul, pancreasul și intestinele.

Tocmai această formă de grăsime abdominală este asociată mai clar cu inflamația, rezistența la insulină, diabetul de tip 2 și bolile cardiovasculare, motiv pentru care medicii privesc talia mare ca pe un semnal de alarmă, nu doar ca pe o problemă estetică.

Problema este că grăsimea abdominală nu apare întotdeauna spectaculos și nu se distribuie la fel la toți oamenii. O persoană poate să nu pară supraponderală, dar să aibă totuși prea multă grăsime abdominală în jurul organelor, iar acest lucru să îi afecteze metabolismul. Din acest motiv, specialiștii insistă că nu doar greutatea totală contează, ci și locul în care se depune grăsimea. Iar băuturile zaharoase sunt tot mai des puse în legătură exact cu această zonă sensibilă a corpului.

Cum favorizează băuturile zaharoase acumularea de grăsime abdominală?

Băuturile zaharoase furnizează cantități mari de zahăr într-o formă pe care organismul o absoarbe foarte repede. Spre deosebire de alimentele solide, ele nu dau aceeași senzație de sațietate, ceea ce înseamnă că persoana poate consuma multe calorii fără să se sature, de fapt.

În plus, aceste băuturi pot provoca creșteri rapide ale glicemiei și ale insulinei, iar în timp acest tipar favorizează depunerea de grăsime și dereglările metabolice. O analiză amplă a arătat că există dovezi solide care leagă băuturile zaharoase de creșterea în greutate și de bolile cardiometabolice, iar mecanismele propuse includ aportul suplimentar de calorii lichide, absorbția rapidă a glucozei și metabolizarea hepatică a excesului de fructoză.

Un aspect important este că nu vorbim doar despre „îngrășare” în general, ci despre o legătură mai specifică între băuturile zaharoase și grăsimea abdominală. În cercetările pe adulți, consumul mai mare de băuturi cu zahăr a fost asociat cu o creștere mai mare a grăsimii viscerale în timp. Cu alte cuvinte, zahărul băut pare să favorizeze tocmai acel tip de depozit adipos considerat mai nociv pentru sănătate.

Ce au observat studiile despre grăsimea abdominală?

Un studiu de urmărire realizat în cadrul Framingham Heart Study a arătat că persoanele care consumau cel puțin o porție pe zi de băuturi zaharoase au avut o creștere cu 29% mai mare a volumului de grăsime viscerală pe parcursul a șase ani, comparativ cu cei care nu consumau astfel de băuturi. Mai mult, nu s-a observat aceeași asociere pentru băuturile dietetice în acel studiu, ceea ce întărește ideea că zahărul are un rol important în această relație.

Alte rezultate din aceeași direcție au arătat că, pe măsură ce frecvența consumului de băuturi cu zahăr creștea, creștea și volumul de țesut adipos visceral măsurat imagistic. Această nuanță este importantă, deoarece arată că nu doar excesul caloric total contează, ci și tipul de calorii și viteza cu care ele ajung în organism. Când zahărul este lichid, corpul primește un „val” energetic rapid, iar o parte din surplus poate fi redirecționată către depozite de grăsime abdominală.

De ce zahărul lichid este diferit de zahărul din alimente?

Nu orice zahăr din alimentație se comportă la fel. Fructele ca atare vin la pachet cu fibre, apă și un ritm mai lent de absorbție, în timp ce băuturile zaharoase livrează zahăr aproape instantaneu și, de obicei, fără fibre. Tocmai de aceea, organismul le „gestionează” diferit. Băuturile zaharoase reprezintă una dintre principalele surse de zahăr adăugat din alimentație, iar reducerea lor este una dintre cele mai simple metode prin care o persoană își poate scădea aportul total de zahăr fără schimbări complicate în restul meniului.

Alte efecte nocive pe care le pot avea băuturile cu zahăr în corp

Legătura dintre băuturile zaharoase și grăsimea abdominală este importantă, dar nu este singura problemă. Datele medicale recente arată că un consum frecvent de astfel de produse este asociat cu risc mai mare de creștere în greutate, obezitate, diabet de tip 2, boală cardiovasculară, ficat gras, gută și carii dentare.

Băuturile zaharoase și riscul de diabet de tip 2

Diabetul de tip 2 este una dintre bolile cel mai frecvent asociate cu un consum crescut de băuturi zaharoase. Explicația este legată de expunerea repetată la cantități mari de zahăr, care favorizează rezistența la insulină, creșterea în greutate și acumularea de grăsime în jurul organelor.

Un studiu global publicat în 2025 în Nature Medicine a estimat că, în anul 2020, 2,2 milioane de cazuri noi de diabet de tip 2 la nivel mondial au fost atribuibile consumului de băuturi zaharoase. Este o cifră uriașă, care arată că nu discutăm despre un obicei banal, ci despre un factor de risc major de sănătate publică.

Mecanismul, pe scurt,: băuturile cu zahăr cresc brusc glicemia, favorizează inflamația și rezistența la insulină și contribuie la apariția grăsimii în jurul organelor. În timp, această combinație creează un teren favorabil pentru diabet și pentru alte boli metabolice.

Efectele acestor băuturi cu zahăr asupra inimii și vaselor de sânge

Băuturile zaharoase nu afectează doar glicemia, ci și sănătatea cardiovasculară. Cercetări recente au arătat că adăugarea unei singure băuturi zaharoase pe zi este asociată cu un risc cu aproximativ 18% mai mare de boală cardiovasculară, indiferent de nivelul de activitate fizică. Cu alte cuvinte, sportul rămâne esențial pentru sănătate, dar nu „anulează” complet efectele unui consum mare de zahăr lichid.

Același studiu global din 2025 a estimat că 1,2 milioane de cazuri noi de boală cardiovasculară au fost atribuibile băuturilor zaharoase într-un singur an, la nivel mondial. Așadar, ceea ce bem în fiecare zi poate influența nu doar silueta, ci și riscul de infarct, accident vascular cerebral și alte probleme circulatorii.

Zahăr, ficat gras și metabolism dereglat

Ficatul este un alt organ care poate avea de suferit. Excesul de zahăr, mai ales când vine des din băuturi zaharoase, poate favoriza acumularea de grăsime în ficat. Un studiu a analizat relația dintre băuturile îndulcite și boala ficatului gras nonalcoolic și a pornit de la constatarea că aportul de astfel de băuturi poate juca un rol în apariția acestei afecțiuni.
Când organismul primește frecvent cantități mari de zahăr lichid, ficatul este unul dintre principalele organe care trebuie să proceseze acest surplus. În timp, dacă obiceiul se repetă zilnic, pot apărea depuneri de grăsime, iar metabolismul poate deveni tot mai puțin eficient. Aici se leagă din nou discuția de grăsimea abdominală, pentru că ficatul gras, rezistența la insulină și grăsimea abdominală fac adesea parte din același tablou metabolic.

Probleme dentare și alte consecințe ale consumului de băuturi cu zahăr

Pe lângă efectele metabolice, băuturile zaharoase pot afecta sănătatea orală. Zaharurile libere contribuie la apariția cariilor dentare, iar băuturile cu zahăr sunt una dintre formele prin care aceste zaharuri ajung frecvent și repetat în contact cu dinții. Cu cât expunerea este mai deasă, cu atât mediul din cavitatea bucală devine mai favorabil demineralizării smalțului.

Menționăm și guta printre problemele asociate consumului frecvent de băuturi zaharoase, ceea ce arată că efectele zahărului nu se limitează nici la talie, nici la glicemie. În realitate, când băuturile zaharoase devin o parte obișnuită a rutinei zilnice, ele pot influența mai multe sisteme din organism simultan.

Ce este mai bine să bei de-a lungul zilei în loc de băuturi cu zahăr?

Una dintre cele mai utile schimbări pentru sănătate este și una dintre cele mai simple: înlocuirea treptată a băuturilor zaharoase cu opțiuni mai bune. Apa rămâne alegerea principală pentru hidratare: nu are calorii, ajută la prevenirea deshidratării și, atunci când înlocuiește băuturile zaharoase, poate reduce aportul total de calorii din zi. Pentru organism, acesta este un avantaj dublu: hidratare mai bună și mai puțin zahăr inutil.

Ceaiul de plante neîndulcit, simplu sau cu zeamă de lămâie este, de asemenea, potrivit. . În funcție de vârstă și context, laptele simplu poate fi și el o opțiune mai bună decât băuturile cu mult zahăr adăugat. Smoothie-urile de fructe, chiar fără zahăr adăugat, sunt bune, dar trebuie limitate cantitativ (unul pe zi) și ideal preparate și cu câte o legumă și puțin lapte sau iaurt, pe lângă fruct.

Întrebări și răspunsuri

Întrebare: Ce sunt, mai exact, băuturile zaharoase?
Răspuns: Sunt băuturi care conțin zahăr adăugat, precum sucurile carbogazoase obișnuite, băuturile energizante, unele ceaiuri și cafele din comerț îndulcite, băuturile pentru sportivi și multe băuturi cu aromă de fructe.

Întrebare: De ce favorizează băuturile zaharoase grăsimea abdominală?
Răspuns: Pentru că aduc mult zahăr și multe calorii lichide, se absorb rapid, nu satură și pot favoriza depunerea de grăsime viscerală în jurul organelor.

Întrebare: Este grăsimea abdominală mai periculoasă decât grăsimea de sub piele?
Răspuns: Da, grăsimea abdominală viscerală este considerată mai nocivă, deoarece este mai strâns legată de diabet, boli cardiovasculare și alte tulburări metabolice.

Întrebare: Dacă fac sport, pot compensa efectele băuturilor cu zahăr?
Răspuns: Activitatea fizică ajută mult, dar studiile arată că un consum zilnic de băuturi zaharoase rămâne asociat cu risc cardiovascular mai mare chiar și la persoanele active.

Întrebare: Ce este mai bine să beau zilnic?
Răspuns: Apa ar trebui să fie opțiunea principală pe parcursul zilei, iar apoi pot fi alese, după caz, ceaiuri neîndulcite și alte băuturi fără zahăr adăugat.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Nature - Burdens of type 2 diabetes and cardiovascular disease attributable to sugar-sweetened beverages in 184 countries
https://www.nature.com/articles/s41591-024-03345-4
Studiul „Burdens of type 2 diabetes and cardiovascular disease attributable to sugar-sweetened beverages in 184 countries”, apărut în Nat Med 31, 552–564 (2025). https://doi.org/10.1038/s41591-024-03345-4, autori: Lara-Castor, L., O’Hearn, M., Cudhea, F. et al.
MDPI - Sugar-Sweetened Beverages Intake, Abdominal Obesity, and Inflammation among US Adults without and with Prediabetes—An NHANES Study
https://doi.org/10.3390/ijerph20010681
Studiul „Sugar-Sweetened Beverages Intake, Abdominal Obesity, and Inflammation among US Adults without and with Prediabetes—An NHANES Study”, apărut în Int. J. Environ. Res. Public Health 2023, 20(1), 681; https://doi.org/10.3390/ijerph20010681, autori: Wei-Ting Lin

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...