Alimentele fermentate ajută la scăderea inflamației din corp (studiu)

O dietă bogată în alimente fermentate îmbunătățește diversitatea microbiomului intestinal și scade semnele moleculare ale inflamației, potrivit cercetătorilor de la Școala de Medicină Stanford.

O multitudine de dovezi au demonstrat că dieta modelează microbiomul intestinal, care poate afecta sistemul imunitar și sănătatea generală, iar diversitatea scăzută a bacteriilor care formează microbiota a fost corelată cu obezitatea și diabetul. Într-un studiu¹ clinic apărut în jurnalul Cell, investigatorii au intenționat să afle dacă anumite alimente ar putea fi o cale de combatere a creșterii copleșitoare a bolilor inflamatorii cronice.

În acest scop, 36 de adulți sănătoși au fost repartizați timp de 10 săptămâni aleatoriu în două grupuri: unii pe o dietă care a inclus alimente fermentate, alții pe o dietă bogată în fibre. Cele două diete au dus la efecte diferite asupra microbiomului intestinal și asupra sistemului imunitar.

Alimentele fermentate cresc diversitatea microbiomului intestinal

Consumul de alimente precum iaurt, chefir, brânză de vaci fermentată, kimchi și alte legume fermentate, saramură vegetală și ceai de kombucha a dus la o creștere a diversității microbiene generale, cu efecte mai puternice în cazul unor porții mai mari. Autorii studiului spun că este o constatare uimitoare și că oferă unul dintre primele exemple în ceea ce privește modul în care o simplă schimbare în dietă poate remodela vizibil microbiota.

În plus, patru tipuri de celule imune au prezentat mai puțină activare în grupul de participanți care au consumat alimente fermentate. Nivelurile a 19 proteine inflamatorii măsurate în probe de sânge au scăzut, de asemenea. Una dintre aceste proteine, interleukina 6, a fost legată de afecțiuni precum artrita reumatoidă, diabetul de tip 2 și stresul cronic.

Dietele pot schimba starea imunitară, oferind o cale promițătoare pentru scăderea inflamației la adulții sănătoși, afirmă oamenii de știință. Această constatare a fost consecventă în rândul tuturor participanților la studiu care au fost repartizați în grupul de alimente fermentate.

În schimb, nici măcar una dintre aceste 19 proteine inflamatorii nu a scăzut la participanții care au avut o dietă bogată în leguminoase, semințe, cereale integrale, nuci, legume și fructe. În medie, diversitatea microbilor intestinali a rămas, de asemenea, stabilă, deși cercetătorii se așteptau ca un nivel ridicat de fibre să aibă un efect mai benefic și să crească diversitatea microbiotei. Datele sugerează că doar aportul crescut de fibre pe o perioadă scurtă de timp este insuficient pentru a crește diversitatea microbiotei.

Cercetătorii s-au concentrat pe fibre alimentare și alimente fermentate deoarece rapoarte anterioare arătaseră beneficiile lor potențiale pentru sănătate. În timp ce dietele bogate în fibre au fost asociate cu rate mai mici de mortalitate, consumul de alimente fermentate poate ajuta la menținerea greutății și poate reduce riscul de diabet, cancer și boli cardiovasculare.

Cercetătorii au analizat probele de sânge și de scaun colectate pe parcursul unei perioade de trei săptămâni înainte de studiul ca atare, a celor 10 săptămâni de dietă și a unei perioade de patru săptămâni după dietă, atunci când participanții au mâncat ce au dorit.

Rezultatele prezintă o imagine nuanțată a influenței dietei asupra microbiomului intestinali și a stării imunității. Pe de o parte, participanții care și-au crescut consumul de alimente fermentate au prezentat efecte similare asupra diversității de bacterii bune și a markerilor inflamatori, în concordanță cu cercetările anterioare care arată că modificările pe termen scurt ale dietei pot modifica rapid microbiomul intestinal.

Pe de altă parte, schimbarea limitată a microbiomului la participanții din grupul care a consumat multe fibre se potrivește cu rapoartele anterioare ale cercetătorilor despre o rezistență generală a microbiomului uman pe perioade scurte de timp.

Rezultatele studiului de față au arătat, de asemenea, că aportul mai mare de fibre a dus la mai mulți carbohidrați în probele de scaun, indicând degradarea incompletă a fibrelor de către bacteriile intestinale. Aceste descoperiri sunt în concordanță cu alte cercetări care sugerează că microbiomul oamenilor care trăiesc în lumea industrializată este epuizat de bacterii care degradează fibrele.

Este posibil ca o intervenție pe o perioadă mai mare să fi permis microbiotei să se adapteze în mod adecvat la creșterea consumului de fibre, sunt de părere savanții, sugerând că introducerea deliberată a bacteriilor care consumă fibre poate fi necesară pentru a crește capacitatea microbiotei de a descompune carbohidrații.

Pe lângă explorarea acestor posibilități, cercetătorii intenționează să efectueze studii pe șoareci pentru a investiga mecanismele moleculare prin care dietele modifică microbiomul și reduc proteinele inflamatorii. De asemenea, își propun să testeze dacă alimentele bogate în fibre și fermentate lucrează în sinergie pentru a influența microbiomul și sistemul imunitar al oamenilor.

Un alt obiectiv este de a examina dacă un consum regulat de alimente fermentate scade inflamația sau îmbunătățește alți markeri de sănătate la pacienții cu boli imunologice și metabolice, precum și la femeile gravide și la persoanele în vârstă.

Având în vedere că există mai multe modalități de a viza microbiomul cu alimente și suplimente, oamenii de știință speră să investigheze în continuare modul în care diferite diete, probiotice și prebiotice influențează microbiomul și sănătatea în mai multe grupuri de populație.

Cum să adaugi mai multe alimente fermentate în alimentația obișnuită?

Dacă obișnuiești să mănânci un sandviș dimineața, pune în el și o felie de tofu sau o legumă murată;
Prepară din când în când pentru prânz sau cină o mâncare cu tofu, cum ar fi un curry sau o supă;
Când faci o salată de cartofi pentru prânz sau cină, adaugă în vas și o mână de varză murată tocată fin sau consumă o salată de varză murată ori alte legume murate (gogonele, castraveți, conopidă etc.) pe lângă o tocăniță ori pe lângă o friptură.
Dacă îți faci un wrap dintr-o lipie cu humus, falafel și felii de roșie proaspătă, pune în el și un castravete murat tăiat felii;
Mănâncă pe post de gustare, de exemplu între micul dejun și prânz, un iaurt simplu sau cu câteva bucăți de fructe adăugate ori bea un pahar cu chefir;
Când se termină un borcan cu castraveți sau alte legume în saramură, nu arunca zeama respectivă, ci folosește-o pentru a acri ciorbele de legume sau pe cele de carne cu legume.

Atenție, alimentele fermentate cu multă sare nu sunt recomandate spre consum pentru hipertensivi, diabetici, pacienți cu boli renale; este indicat să se ceară sfatul medicului curant legat de acest aspect.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Cell - Gut-microbiota-targeted diets modulate human immune status
https://www.cell.com/cell/fulltext/S0092-8674(21)00754-6
1. Studiul „Gut-microbiota-targeted diets modulate human immune status”, apărut în Cell (2021). DOI: 10.1016/j.cell.2021.06.019, www.cell.com/cell/fulltext/S0092-8674(21)00754-6, autori: Hannah C. Wastyk et al.
Allrecipes - 9 Ways To Add Fermented Foods To Breakfast, Lunch, & Dinner
https://www.allrecipes.com/article/fermented-foods-every-meal/

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...