Poluarea, un factor în dezvoltarea diabetului [studiu]

Poluarea aerului poate juca un rol în dezvoltarea bolilor cardiometabolice, precum diabetul, sugerează un nou studiu¹, dar se pare că efectele sunt reversibile odată cu încetarea expunerii.

Poluarea aerului este cel mai important factor de risc de mediu din lume și provoacă milioane de decese în fiecare an. Noile cercetări publicate în Journal of Clinical Investigation arată că poluarea aerului poate juca un rol în dezvoltarea bolilor cardiometabolice, precum diabetul. Mai important, însă, este că efectele au fost reversibile odată cu încetarea expunerii.

Cercetătorii au descoperit că poluarea aerului a fost un „factor de risc pentru un factor de risc” care a contribuit la pregătirea terenului pentru diverse probleme potențial fatale, cum ar fi infarctul și accidentul vascular cerebral. Așa cum modul în care o alimentație nesănătoasă și lipsa exercițiilor fizice pot duce la dezvoltarea unor boli, și expunerea la poluarea atmosferică ar putea fi adăugată pe această listă de factori de risc.

Poluarea, la fel de nocivă ca o alimentație cu prea multe grăsimi

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

În acest studiu, oamenii de știință au creat un mediu care a imitat o zi poluată în New Delhi sau Beijing, concentrând particulele fine de poluare a aerului, numite PM 2,5 (componentă a particulelor <2,5 microni). Particule concentrate de genul acesta se dezvoltă din impactul uman asupra mediului, cum ar fi noxele din trafic, generarea de energie electrică și alți combustibili fosili.

Aceste particule au fost puternic asociate cu factorii de risc pentru boli. De exemplu, efectele cardiovasculare ale poluării aerului pot duce la infarct și la accident vascular cerebral. Echipa de cercetare a arătat că expunerea la poluarea aerului poate crește probabilitatea acelorași factori de risc care duc la boli de inimă, cum ar fi rezistența la insulină și diabetul de tip 2.

În acest studiu care a fost efectuat pe șoareci, au existat trei grupuri care au fost supuse observației: un grup de control care a primit aer filtrat curat, un grup expus la aer poluat timp de 24 de săptămâni și un grup hrănit cu o dietă bogată în grăsimi. 

Interesant este faptul că cercetătorii au descoperit că expunerea la poluarea aerului era comparabilă cu consumul unei diete bogate în grăsimi. Atât poluarea aerului, cât și grupul cu dieta bogată în grăsimi au prezentat rezistență la insulină și un metabolism anormal - la fel cum se întâmplă într-o stare pre-diabetică.

Aceste modificări au fost asociate cu modificări ale epigenomului, un strat de control care poate activa și dezactiva mii de gene, reprezentând un tampon critic ca răspuns la factorii de mediu. Acest studiu este primul de acest gen care compară modificările epigenetice la nivelul genomului ca răspuns la poluarea aerului, compară și pune în contrast aceste schimbări cu cele al unei diete nesănătoase și examinează impactul încetării poluării atmosferice asupra acestor modificări.

Vestea bună, spun autorii studiului, este că aceste efecte au fost reversibile, cel puțin în experimentele efectuate de echipa de cercetare. Odată ce poluarea aerului a fost îndepărtată din mediul în care trăiau, șoarecii au părut mai sănătoși, iar starea pre-diabetică a început să se inverseze.

Savanții explică faptul că, dacă locuim într-un mediu extrem de poluat, luarea unor măsuri precum purtarea unei măști N95, utilizarea purificatoarelor portabile de aer în interiorul casei, utilizarea aerului condiționat, închiderea geamurilor mașinii în timpul navetei și schimbarea frecventă a filtrelor de aer auto ar putea fi de ajutor pentru a ne păstra sănătatea și a limita expunerea la poluarea atmosferică.

Următorii pași din această cercetare implică întâlnirea cu un grup de experți, precum și cu Institutele Naționale de Sănătate, pentru a discuta despre efectuarea de studii clinice care compară sănătatea inimii și nivelul de poluare a aerului din mediu. De exemplu, dacă cineva are un atac de cord, ar trebui să poarte o mască N95 sau să folosească un filtru de aer portabil acasă în timpul recuperării?

Echipa de cerectători consideră că este important ca mediul să fie abordat drept factor de risc pentru sănătatea populației și să se facă în continuare cercetări legat de aceste probleme. Autorii studiului notează, de asemenea, că aceste descoperiri ar trebui să încurajeze factorii de decizie politică să adopte măsuri care vizează reducerea poluării aerului în zonele afectate.

Persoanele cu fibrilație atrială, risc mai mare de AVC dacă trăiesc în zone poluate

Un alt studiu² recent arată că persoanele cu fibrilație atrială (una dintre cele mai frecvente tulburări cardiace) care sunt expuse la niveluri mai mari de poluare au un risc de 1,2 ori mai mare de accident vascular cerebral (AVC) decât cele care trăiesc în zone cu o poluare mai scăzută.

Studiul a urmărit peste 31.000 de persoane cu fibrilație atrială - o problemă de sănătate care afectează milioane de oameni - care domiciliau în regiunea Pittsburgh, una dintre cele mai poluate zone din SUA. Folosind monitoare de poluare a aerului de dimensiunea unor valize montate pe stâlpii de telefon, echipa de cercetare a reușit să măsoare nivelurile exacte de poluare cu particule fine - funingine - pe care participanții la studiu le respirau zilnic.

Cercetătorii au descoperit astfel că riscul de accident vascular cerebral a crescut constant odată cu expunerea zilnică mai mare la poluarea aerului. Persoanele cu fibrilație atrială sunt deja la un risc de cinci ori mai mare de a face un accident vascular cerebral, astfel încât riscul suplimentar reprezentat de poluarea cu particule fine este deosebit de îngrijorător. Particulele sunt foarte fine și pătrund în corp prin plămâni și în fluxul sangvin, de unde poate declanșa evenimente cardiace.

Oamenii de știință au mai observat că expunerea la poluare se corelează cu poziția socioeconomică, întrucât persoanele care trăiesc mai aproape de sursele industriale tind să aibă venituri mai mici și să facă parte din minorități rasiale. Prin urmare, poluarea aerului agravează disparitățile rasiale în ceea ce privește sănătatea, datorită expunerii crescute.

Savanții au declarat că viitoarele cercetări vor explora modul în care factorii individuali, cum ar fi activitatea fizică, dieta, accesul la îngrijiri medicale și medicamentele, ar putea interacționa cu nivelurile de poluare pentru a modifica riscul de accident vascular cerebral pentru persoanele cu fibrilație atrială.

 

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

 

Citește și:
 

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
The Journal of Clinical Investigation - Metabolic effects of air pollution exposure and reversibility
https://www.jci.org/articles/view/137315
1. Studiul „Metabolic effects of air pollution exposure and reversibility”, apărut în Journal of Clinical Investigation (2020). DOI: 10.1172/JCI137315, autori: Sanjay Rajagopalan et al.
JAMA Network Open - Association of Fine Particulate Matter and Risk of Stroke in Patients With Atrial Fibrillation
https://jamanetwork.com/journals/jamanetworkopen/fullarticle/2770640
2. Studiul „Asociația materiei particule fine și a riscului de accident vascular cerebral la pacienții cu fibrilație atrială”, apărut în JAMA Network Open (2020). DOI: 10.1001 / jamanetworkopen.2020.11760, autori: Zachary J. Rhinehart et al.

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0