Sindromul metabolic reprezintă prezența la o singură persoană a unei combinații de cel puțin trei afecțiuni. De exemplu, hipertensiunea este în sine o afecțiune gravă, dar, dacă persoana mai are și glicemia crescută și un procent mare de grăsime abdominală, poate fi diagnosticată cu sindrom metabolic. Deși, pe de o parte, este general acceptat faptul că obezitatea abdominală este o componentă centrală a sindromului metabolic, pe de altă parte, și hiperuricemia, predecesoarea gutei, pare să fie o componentă majoră. Deocamdată nu se știe, totuși, dacă hiperuricemia este o consecință a grăsimii abdominale sau are chiar un rol principal în sindromul metabolic.

Sindromul metabolic contează nu numai în ceea ce privește riscul de a dezvolta diabet, boli cardiovasculare sau afecțiuni renale cronice, ci și boli degenarative la vârsta a treia. Deși cercetările care s-au făcut arată că grăsimea de pe abdomen este principala caracteristică a acestei afecțiuni combinate, sindromul metabolic este foarte complex în ceea ce privește mecanismele apariției, dezvoltării și interacțiunii între componente sau ale interacțiunii cu alte afecțiuni metabolice.

Acidul uric în cantități mari crește riscul de sindrom metabolic

Nivelul ridicat al acidului uric a fost asociat cu tensiunea arterială și trigliceridele crescute, cu un indice de masă corporală crescut și cu un colesterol bun (HDL) scăzut. Hiperuricemia arată, de asemenea, riscul de a dezvolta sindrom metabolic, rezistență la insulină și diabet. Deocamdată, hipeuricemia nu a fost inclusă pe post de componentă a sindromului metabolic, dar o cartografiere a acestei afecțiuni complexe ar putea ajuta la crearea anumitor strategii de prevenire și control al sindromului metabolic.

NEWSLETTER DEDICAT DOC

În acest sens, un grup de cercetători a întreprins un studiu¹ folosind date genetice de la 10.000 de participanți, scopul fiind de a stabili o bază de date care să adune informații de la 200.000 de voluntari despre gene, stil de viață și factori de mediu. S-a descoperit, astfel, că vârsta la care se instalează hiperuricemia este mai scăzută decât cea la care apar hipertensiunea și diabetul. 

Așa s-a emis ipoteza cum că acidul uric poate avea o relație de cauzalitate cu componentele sindromului metabolic. Cercetarea arată că o creștere a nivelului de acid uric poate să crească riscul de sindrom metabolic prin creșterea tensiunii arteriale și a nivelului de trigliceride și prin scăderea valorilor colesterolului bun, dar nu prin acumularea de grăsimi și nici prin hiperglicemie. O circumferință mare a taliei poate fi o cauză pentru toate componentele sindromului metabolic, inclusiv hiperuricemia. Mai mult decât atât, alte cercetări susțin ideea că hiperuricemia poate juca un rol cauzal în dezvoltarea bolilor cardiovasculare.

Sindromul metabolic s-ar putea dezvolta independent de prezența obezității

Studiul arată, practic, că predispoziția genetică spre niveluri mari de acid uric este asociată cauzal cu componente ale sistemului metabolic precum creșterea tensiunii și dislipidemia, dar nu cu obezitatea și diabetul. Astfel, se sugerează că un nivel ridicat al acidului uric poate implica o cale separată de dezvoltare a sindromului metabolic, independentă de obezitate.
Acest studiu atrage atenția asupra faptului că ar fi indicat să se prioritizeze controlul nivelului de acid uric, la fel cum se procedează cu controlul obezității, al dislipidemiei și al hipertensiunii. Studii viitoare ar fi necesare pentru a arăta dacă hiperuricemia ar putea fi considerată țintă terapeutică pentru prevenirea sindromului metabolic.

Cum se scad valorile acidului uric

Acidul uric este un deșeu natural produs în urma digestiei anumitor alimente care conțin purine (anumite cărnuri, fasole uscată, bere). Valorile acidului uric scad dacă:

• Se limitează consumul de organe, carne de porc, vită, scoici, fasole uscată, mazăre, conopidă și ciuperci
• Se evită zahărul, băuturile îndulcite și alcoolul
• Se adaugă mai multe fibre în dietă (fructe, legume, nuci)
• Se reduce stresul

Cum se scade riscul de sindrom metabolic

Sindromul metabolic afectează un procent mare de adulți, care se află astfel la risc să dezvolte boli cardiovasculare, diabet, accident vascular cerebral și alte afecțiuni legate de prezența depunerilor de grăsimi în pereții vaselor de sânge. 

Riscul de sindrom metabolic poate fi scăzut prin:

• normalizarea greutății corporale
• introducerea exercițiilor fizice în rutina zilnică (30 de minute de sport de cinci ori pe săptămână)
• adoptarea unei alimentații bogate în fructe, legume, cereale integrale, pește și evitarea alimentelor foarte dulci, foarte grase și cu multe calorii (produse de fast-food, prăjituri din comerț, băuturi carbogazoase dulci, prăjeli etc)
• efectuarea anuală a analizelor de sânge și respectarea indicațiilor medicului în ceea ce privește valorile normale ale glicemiei, colesterolului și tensiunii arteriale

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie: 
¹ Studiul „The causal role of elevated uric acid and waist circumference on the risk of metabolic syndrome components”, apărut în International Journal of Obesity (2019). DOI: 10.1038/s41366-019-0487-9, autori: Mahantesh I. Biradar et al.
https://www.heart.org/en/health-topics/metabolic-syndrome/about-metabolic-syndrome
https://www.healthline.com/health/how-to-reduce-uric-acid