Ce opțiuni de tratament ai pentru xantoame și xantelasme

Rezumat: Xantoamele și xantelasmele sunt depozite de lipide care apar în piele sau tendoane, iar xantelasmele se observă cel mai des pe pleoape sub forma unor pete galbene. Deși sunt, în general, leziuni benigne, ele pot fi asociate cu colesterol crescut, diabet, afecțiuni tiroidiene sau alte tulburări metabolice.

Tratamentul depinde de localizare, dimensiune și profunzime și poate include excizie chirurgicală, cauterizare chimică, peeling chimic, crioterapie sau laser.

În paralel, este importantă evaluarea colesterolului și a riscului cardiovascular. Controlul cauzei metabolice poate ajuta unele xantoame, însă leziunile deja formate necesită frecvent tratament local pentru îndepărtare și monitorizare medicală ulterioară atentă și corectă.

1. Ce sunt xantoamele și xantelasmele?
2. Semne ale depunerii de colesterol
3. Cauzele apariției xantoamelor și xantelasmei
4. Factori de risc asociați
a. Colesterolul ridicat
b. Diabet
c. Probleme cu tiroida
d. Prevalența și incidența
5. Diagnosticarea xantoamelor și xantelasmei
6. Opțiuni de tratament disponibile
a. Excizia chirurgicală
b. Cauterizarea chimică
c. Peeling chimic
d. Crioterapia
e. Ablația cu laser
7. Recomandări pentru prevenirea xantoamelor
a. Modificări ale stilului de viață
b. Dieta și controlul colesterolului
c. Importanța exercițiilor fizice
d. Monitorizarea sănătății
8. Concluzii

1. Ce sunt xantoamele și xantelasmele?

Xantoamele sunt acumulări de celule încărcate cu lipide, formate în piele sau tendoane. Pot arăta ca papule, plăci ori noduli și apar frecvent pe coate, genunchi, mâini sau lângă tendonul lui Ahile.
Xantelasmele sunt cea mai frecventă formă de xantom cutanat. Apar mai ales lângă colțul intern al pleoapelor, adesea bilateral, ca pete galbene sau galben-portocalii. Pot fi plate sau ușor reliefate și, de regulă, nu dor și nu afectează vederea.

2. Semne ale depunerii de colesterol

Depunerile vizibile nu înseamnă automat colesterol mare. Aproximativ jumătate dintre persoanele cu xantelasme au o tulburare lipidică, iar celelalte pot avea valori sangvine în limite. Totuși, apariția acestor leziuni justifică verificarea profilului lipidic.

Xantoamele tendinoase, mai ales cele de la tendonul lui Ahile sau tendoanele mâinii, pot fi un indiciu pentru hipercolesterolemia familială. Această boală genetică poate determina valori foarte mari ale colesterolului LDL de la vârste tinere și necesită evaluare medicală.

NEWSLETTER DEDICAT DOC

3. Cauzele apariției xantoamelor și xantelasmei

Xantoamele apar când lipidele se acumulează în anumite țesuturi. Cauza poate fi o dislipidemie genetică sau una secundară unei alte afecțiuni. Xantelasmele pot apărea însă și fără creșteri importante ale lipidelor din sânge, astfel că mecanismul lor nu este explicat numai prin colesterol crescut.

Diabetul, hipotiroidismul și unele boli hepatice sau renale pot favoriza apariția. Greutatea crescută, fumatul și antecedentele familiale cresc riscul metabolic.

4. Factori de risc asociați

a. Colesterolul ridicat

Un nivel crescut de colesterol LDL favorizează depunerea lipidelor și crește riscul cardiovascular. Prezența xantoamelor sau xantelasmei nu stabilește singură diagnosticul de hipercolesterolemie, dar susține efectuarea unui profil lipidic cu colesterol total, LDL, HDL și trigliceride.

Studii recente au asociat xantelasmele cu un risc cardiovascular mai mare. Petele galbene nu provoacă boala cardiovasculară, dar pot fi un marker clinic care justifică evaluarea tensiunii, glicemiei, fumatului și istoricului familial. Date publicate în 2026 susțin asocierea cu un risc mai mare de infarct și evenimente cerebrovasculare, fără a demonstra o relație directă de cauzalitate.

b. Diabet

Diabetul și rezistența la insulină pot modifica metabolismul grăsimilor. Xantoamele eruptive sunt asociate în special cu hipertrigliceridemia severă, care poate apărea în diabetul insuficient controlat.
Dacă există xantoame sau xantelasme, medicul poate recomanda efectuarea analizelor pentru glicemie și, după caz, hemoglobină glicozilată. Tratarea diabetului nu garantează dispariția leziunilor deja formate, dar reduce riscurile metabolice asociate.

c. Probleme cu tiroida

Hipotiroidismul poate contribui la creșterea colesterolului și este una dintre afecțiunile investigate la persoanele cu xantelasme. TSH, uneori împreună cu FT4, poate ajuta la evaluarea funcției tiroidei.
Corectarea hipotiroidismului poate îmbunătăți profilul lipidic, însă xantelasmele deja existente pot persista. Tratamentul cauzei metabolice și îndepărtarea locală sunt, așadar, obiective diferite.

d. Prevalența și incidența

Xantelasmele sunt relativ neobișnuite. Surse medicale actuale citează o prevalență de aproximativ 1,1% la femei și 0,3% la bărbați. Un studiu amplu din 2024 a identificat xantelasme la aproximativ 0,6% dintre persoanele evaluate.

Leziunile apar mai ales la adulți de vârstă mijlocie, frecvent între 35 și 55 de ani, și sunt raportate mai des la femei. Datele despre incidența anuală sunt mai limitate decât cele privind prevalența.

5. Diagnosticarea xantoamelor și xantelasmei

Diagnosticul este, de obicei, clinic. Medicul examinează culoarea, forma, localizarea și consistența. Dacă aspectul nu este tipic, poate fi indicată o biopsie. Nu orice pată gălbuie de lângă ochi este xantelasmă.

Evaluarea poate include profil lipidic, glicemie sau HbA1c, teste tiroidiene și, când este indicat, analize hepatice ori renale. Xantoamele tendinoase, LDL foarte mare sau istoricul familial de infarct precoce pot determina investigații pentru hipercolesterolemie familială.

6. Opțiuni de tratament disponibile

Tratamentul are două obiective: controlul cauzei metabolice și îndepărtarea leziunilor care deranjează estetic sau funcțional. Pentru xantelasme nu există o procedură ideală pentru toate cazurile.
Alegerea depinde de suprafață, profunzime, localizare și riscul de cicatrice. Recidiva poate apărea după chirurgie, peeling chimic, crioterapie sau laser, iar modificările de pigment sunt frecvent raportate.

a. Excizia chirurgicală

Excizia îndepărtează leziunea cu bisturiul și este utilă mai ales pentru xantelasme mari, groase sau profunde. Uneori se combină cu blefaroplastie ori tehnici de reconstrucție. Studiile de sinteză indică chirurgia drept o opțiune importantă în cazul leziunilor care pătrund mai profund în derm.

Într-un studiu randomizat din 2026, excizia a produs eliminare completă mai frecvent decât acidul tricloracetic 70% pentru leziuni limitate. Chirurgia poate provoca însă cicatrice, modificări de pigment și, rar, modificarea poziției pleoapei.

b. Cauterizarea chimică

Cauterizarea chimică folosește cel mai des acid tricloracetic aplicat strict pe leziune. Substanța coagulează proteinele și distruge controlat țesutul lipidic. Metoda poate fi utilă pentru xantelasme superficiale și uneori necesită mai multe ședințe.

Pielea pleoapelor este foarte subțire, iar contactul cu ochiul poate fi periculos. Sunt posibile inflamația, hiperpigmentarea, hipopigmentarea și cicatricea, deci procedura trebuie realizată numai de personal medical instruit.

c. Peeling chimic

Pentru xantelasmă, peelingul chimic descrie de regulă aplicarea medicală controlată a acidului tricloracetic. Nu este același lucru cu un peeling cosmetic superficial, iar concentrația nu trebuie aleasă sau aplicată acasă.

Într-un studiu din 2024, laserul Er a obținut eliminare completă mai des decât acidul tricloracetic 50%. Alte cercetări arată că peelingul chimic poate reduce vizibil leziunile, dar recidiva și modificările de pigment rămân posibile.

d. Crioterapia

Crioterapia distruge țesutul prin temperaturi foarte scăzute, de obicei cu azot lichid. Poate fi o opțiune pentru xantelasme mici și superficiale, însă controlul profunzimii este esențial în zona delicată a pleoapelor.

Avantajul este evitarea inciziei. Dezavantajele includ umflare, cruste, modificări de pigment și cicatrice. Dovezile comparative sunt limitate, astfel că indicația se stabilește individual.

e. Ablația cu laser

Laserul CO2 și Er sunt printre cele mai studiate opțiuni. Energia laser îndepărtează controlat țesutul și este utilă mai ales pentru leziuni mici sau medii. O analiză din 2023, bazată pe 49 de studii și 1.329 de pacienți, a găsit rezultate bune pentru mai multe tehnici, dar a arătat și că majoritatea dovezilor provin din studii retrospective. Cercetări din 2025 au raportat rate ridicate de îndepărtare cu Er și CO2, cu recidive, cicatrici sau modificări de pigment la o parte dintre pacienți.

7. Recomandări pentru prevenirea xantoamelor

Nu toate xantoamele și xantelasmele pot fi prevenite, mai ales când există predispoziție genetică. Controlul colesterolului, diabetului, greutății și tensiunii poate ajuta formele legate de dislipidemie.Scăderea colesterolului nu face însă întotdeauna să dispară xantelasmele deja existente. Beneficiul principal este tratarea cauzei și reducerea riscului cardiovascular.

a. Modificări ale stilului de viață

Renunțarea la fumat, limitarea alcoolului și o greutate sănătoasă susține metabolismul. Aceste măsuri nu înlocuiesc medicamentele atunci când colesterolul este foarte mare sau există hipercolesterolemie familială.

b. Dieta și controlul colesterolului

O alimentație săracă în grăsimi saturate și trans și bogată în legume, fructe, cereale integrale, leguminoase, pește și nuci poate ajuta la controlul colesterolului. Unele persoane au nevoie și de tratament medicamentos, stabilit după riscul cardiovascular.

c. Importanța exercițiilor fizice

Activitatea fizică regulată susține greutatea, sensibilitatea la insulină și sănătatea cardiovasculară. Pentru adulți, recomandarea generală este de cel puțin 150 de minute de activitate moderată pe săptămână, dacă starea de sănătate permite.

Mișcarea nu elimină direct petele galbene, dar face parte din strategia de control al colesterolului și diabetului.

d. Monitorizarea sănătății

Apariția unor xantoame sau xantelasme merită discutată cu medicul chiar dacă nu dor. Evaluarea nu trebuie să se limiteze la aspectul estetic, deoarece uneori ele pot semnala o problemă metabolică nediagnosticată.

Frecvența analizelor depinde de vârstă, istoricul familial, valorile inițiale și bolile asociate. Profilul lipidic poate fi completat, când este indicat, cu glicemie, HbA1c, TSH și teste hepatice sau renale.
Dacă apar xantoame tendinoase, LDL foarte mare ori antecedente familiale de boală cardiovasculară precoce, evaluarea pentru hipercolesterolemie familială devine deosebit de importantă.

8. Concluzii

Xantoamele și xantelasmele sunt leziuni benigne, dar pot oferi indicii despre metabolismul lipidelor. Petele galbene de pe pleoape nu înseamnă automat colesterol ridicat, însă justifică o evaluare medicală, mai ales în prezența diabetului, problemelor tiroidiene sau istoricului cardiovascular familial.

Pentru xantelasme, tratamentul poate însemna excizie, cauterizare, peeling chimic, crioterapie sau laser. Nicio metodă nu elimină complet riscul de recidivă. Alegerea se face individual, după dimensiunea și profunzimea leziunii, riscul de cicatrice și starea generală de sănătate.

Q&A: Întrebări și răspunsuri
Întrebare: Ce este xantelasma?
Răspuns: Xantelasma este o formă de xantom care apare pe pleoape ca o placă sau pată galbenă produsă prin acumularea de lipide în piele.

Întrebare: Ce este operația de xantelasma?
Răspuns: Este excizia chirurgicală a leziunii, folosită mai ales pentru xantelasme mari, groase sau profunde.

Întrebare: Ce sunt xantoamele tendinoase?
Răspuns: Sunt depozite de lipide formate în tendoane, frecvent la tendonul lui Ahile sau la mâini, și pot sugera hipercolesterolemie familială.

Întrebare: Ce sunt petele de grăsime de pe pleoape?
Răspuns: Expresia descrie adesea xantelasmele, adică pete galbene sau plăci cu lipide situate în pielea pleoapelor. Diagnosticul trebuie confirmat medical.

Întrebare: Care este tratamentul pentru xantelasma?
Răspuns: Opțiunile includ excizie chirurgicală, acid tricloracetic, peeling chimic, crioterapie și laser. Alegerea depinde de dimensiune, profunzime și localizare.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
National Library of Medicine - Xanthelasma Palpebrarum
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK531501/
Studiul „An Updated Work-Up for Patients With Xanthelasma Palpebrarum”; Dermatol Surg. 2021 Aug 1; autori: Brooke E Rothstein, Joel L Cohen
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33988552/
Studiul „A Practical Review of the Management of Xanthelasma palpebrarum”, Plast Reconstr Surg Glob Open. 2023 May 24, autori: Hamid Malekzadeh, Benjamin Ormseth, Jeffrey E Janis
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/37235133/
Studiul „Examining treatment strategies for xanthelasma palpebrarum: a comprehensive literature review of contemporary modalities”; Arch Dermatol Res. 2024 May 9; autori: Danielle A Yee, Albert E Zhou, Amor Khachemoune
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38724802/
Studiul “Treatment of Xanthelasma Palpebrarum Using Trichloroacetic Acid 80%”, Journal of Clinical and Aesthetic Dermatology, 2024; autori: Jennifer VH Tran; Harmeet Gurm, Mackenzie Eleuterio
https://jcadonline.com/treatment-xanthelasma-palpebrarum-trichloroacetic-acid/