Ce îngheţată să mănânci ca să nu te îngraşi

Îngheţata este pretutindeni desertul vedetă al sezonului estival, fiind la mare căutare mai ales când canicula devine insuportabilă. Este răcoritoare, apetisantă şi delicioasă, dar are un mare defect ştiut de toată lumea: îngraşă. Ce fel de înghețată să mănânci ca să nu iei în greutate?

Câți dintre noi nu simt o bucurie a papilelor gustative atunci când mâncăm o înghețată răcoritoare când căldura verii ne împresoară? Puține persoane nu apelează la acest desert pe timp de caniculă și pe bună dreptate: nu doar că oferă o senzație de răcire, dar și gustul este unul pe care îl căutăm cu plăcere. Însă, dacă analizăm cu atenție ceea ce mâncăm, vedem că înghețata poate să nu fie cea mai înțeleaptă alegere.

În acest articol ne propunem să explicăm de ce îngheţata este o fascinaţie aproape universală, să îți oferim soluţii simple care să te scape de numărul excesiv de calorii al îngheţatelor clasice, iar ca bonus: 3 reţete de îngheţată de casă sănătoasă şi cu puţine calorii (da, din fericire există și așa ceva).

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

De ce îngheţata este fascinantă... şi hipercalorică

Îngheţatele din comerţ sunt, în primul rând bombe calorice, majoritatea depăşind 200 de calorii per 100 g, adică aproape jumătate din valoarea calorică a unui prânz sănătos format din peşte şi salată de legume cu dressing de ulei de măsline. Iar numărul de calorii este, poate greu de crezut, ultima problemă a unei îngheţate.

Plină de ingrediente nesănătoase

Conservanţii şi coloranţii, aromele „identic naturale”, conţinutul ridicat de zaharuri industriale (circa 50%) şi grăsimi saturate sau grăsimi trans (circa 45%) fac din majoritatea sortimentelor de îngheţată din comerţ un produs nesănătos, care, în plus, îţi face foame la scurt timp după ce l-ai mâncat.

Creează dependență

Iar dacă şi conţinutul este destul de cunoscut (şi scris mic pe ambalaj), ceea ce se ştie cel mai puţin despre „clasica” îngheţată este că asocierea de găsimi trans şi carbohidraţi simpli, ambele rele, duce la o puternică dependenţă.  

Doctorul David Kesller, medic şi cercetător în domeniul nutriţiei din California, autor al unei cărţi de succes despre fenomenul de supraalimentaţie condiţionată, explică modul în care industria alimentară manipulează consumatorii prin producerea aşa-numitelor alimente multisenzoriale. Mai precis, exploatează atracţia oamenilor pentru dulciuri şi grăsimi şi produce combinaţii rafinate şi superprocesate făcute cu numeroşi potenţiatori de aromă şi gust, care te fac s-o consumi din nou şi din nou.

Spre exemplu, o îngheţată rafinată cu gust de vanilie, mentă şi ciocolată, consumată într-o zi caniculară de vară, creează în gură un adevărat „montagne-russe”. Senzaţia răcoritoare, combinaţia dintre gustul dulce şi cel al grăsimilor, plus aromele specifice, fac din simpla îngheţată un aliment multisenzorial care amplifică dependenţa.

5 moduri de a transforma îngheţata care îngraşă într-un desert inofensiv

Cum poţi să scapi de capcanele întinse de industria alimentară? Regula de bază este să-ţi faci propria îngheţată acasă, în deplin control asupra calităţii şi cantităţii ingredientelor. Pe lângă acest aspect, fiecare ingredient hipercaloric din îngheţata de la magazin are un înlocuitor hipocaloric şi sănătos.

Iată alternativele care nu te îngraşă, nici nu te îmbolnăvesc:

1. Înlocuitori ai zahărului

Zahărul alb este responsabil pentru mai mult de jumătate din numărul de calorii al unei îngheţate de la magazin și crește riscul de supragreutate și obezitate, care, mai departe, cresc riscul de boli cardiovasculare, de diabet și de cancer. Acasă, zahărul poate fi înlocuit cu îndulcitori cu mai puține calorii:

  • eritritolul (0 calorii)
  • siropul ori pudra de stevia (0 calorii);
  • siropul de arţar, de orez brun sau pasta din curmale (25 calorii/lingură);
  • stafidele, merişoarele sau curmalele uscate (30 calorii/10 g).

În plus, aceşti înlocuitori hipocalorici nu afectează atât de puternic glicemia şi au calităţi antioxidante confirmate.

2. Înlocuitori ai aromelor şi coloranţilor sintetici

Lasă-ţi imaginaţia să zburde în natură: de la cacao, vanilie şi scorţişoară la fructele tale preferate, ai zeci de variante să dai îngheţatei savoarea pe care o doreşti. Fructele de pădure, citricele şi pepenii sunt fructele cele mai folosite în îngheţatele dietetice, iar aromele de cacao, scorţişoară şi vanilie ţin în frâu pofta de ciocolată.

3. Înlocuitori ai grăsimilor saturate

Grăsimile saturate din lactate precum smântâna, frişca sau untul sunt o parte importantă a îngheţatelor cu multe calorii. De aceea, pentru a face variante mai slabe de înghețată de casă, acestea vor fi înlocuite cu ingrediente precum brânza dulce de vaci sau iaurtul grecesc - scazi, deci, numărul de calorii, dar nu pierzi savoarea. Combinate ingenios cu dulceaţa naturală a fructelor şi a îndulcitorilor hipocalorici, aceste înghețate oferă aceeaşi satisfacţie ca variantele lor care îngraşă şi îţi pun în pericol sănătatea.

Rețete de înghețată de casă sănătoasă și hipocalorică

Să trecem la exemple concrete de combinaţii sănătoase şi savuroase din care poți obține înghețata.

Îngheţată cu zmeură (90 calorii/100 g)

Pentru o porție, amestecă în blender un iaurt degresat, 20 g de zmeură proaspătă, 2 linguri de lapte (de vacă 1,5% sau o alternativă vegetală, la alegerea ta) şi o lingură de sirop de arţar. Toarnă compoziţia în forme de îngheţată şi las-o la congelator câteva ore. Dacă nu ai zmeură sau nu îți place, cireşele, afinele sau căpşunile fac această îngheţată la fel de savuroasă.

Îngheţată de banane cu ciocolată şi fistic (140 calorii/100 g)

Pentru o porție, amestecă în blender o banană bine coaptă cu 2 pătrăţele de ciocolată neagră cu cel puțin 50% cacao. Integrează în amestec 10 g de fistic mărunţit sau nuci româneşti mărunţite, crude sau rumenite fără ulei și dă-l la congelator câteva ore. După congelarea amestecului, poți presăra deasupra câţiva fulgi de cocos înainte de servire.

Îngheţată de pepene galben (60 calorii/100 g)

Pentru o porție, mixează la blender 50 g de pepene galben curăţat şi tăiat în felii şi 50 g de iaurt grecesc degresat cu o lingură de stevia şi una de zeamă de lămâie, apoi congelează amestecul în forme. Te poţi răsfăţa la servire presărând deasupra câteva stafide sau alte fructe uscate.

Așadar, îngheţata de casă este ușor de preparat: se combină savoarea fructelor proaspete cu fineţea şi proteinele din iaurt şi cu arome exotice şi antioxidante de cacao, vanilie sau scorţişoară, împreună cu dulceaţa sănătoasă a siropului de arţar sau a fructelor uscate.

Niciun nutriţionist nu-ţi interzice să consumi îngheţată la vreme de caniculă, însă recomandarea noastră este să nu cumperi prea des sortimente de la magazin. Îngheţata de casă, preparată după principiile unei diete sănătoase, are arome naturale, intense şi este mai săracă în calorii. Efortul minim de a învăţa câteva reţete simple de îngheţată te scapă de sute de calorii în plus, dar şi de arome sintetice şi de acele grăsimi şi zaharuri industriale despre care am discutat, concepute să creeze dependenţă și care cresc riscul de boală.

Înghețata, un desert cu o istorie lungă

Originea înghețatei se pierde în negura timpului, deoarece nu se știe precis unde a fost preparată pentru prima dată. Unele surse istorice descriu un aliment asemănător cu înghețata în Persia anului 550 î.e.c. (perșii foloseau un fel de depozite pentru gheață), în timp ce altele sugerează că forme primitive de înghețată ar fi apărut în China antică în jurul anului 200 î.e.c. - în acea perioadă, chinezii ar fi amestecat zăpadă cu fructe, suc de fructe și miere pentru a crea un fel de înghețată rudimentară.

În Grecia antică, existau diverse rețete de înghețată care includeau amestecarea zăpezii cu miere și fructe. Romanii, de asemenea, obișnuiau să prepare un fel de înghețată folosind zăpadă din munți amestecată cu fructe și miere sau siropuri.

Francesco Procopio dei Coltelli (cunoscut ca Procopio Cutò în Franța) a fost un antreprenor sicilian, cel care a popularizat înghețata în Europa prin deschiderea „Café Procope” din Paris în anul 1686. Această cafenea a devenit un punct de referință în rândul aristocrației pariziene și a fost prima cafenea din Europa dedicată înghețatei, care era preparată din produse precum lapte, smântână, ouă, zahăr, vanilie, cacao și fructe. Cafeneaua a atras o clientelă prestigioasă, inclusiv scriitori, filozofi și oameni de cultură ai vremii, devenind un centru de întâlnire pentru intelectuali.

Progresul tehnologic și inovațiile din secolele următoare au contribuit la răspândirea înghețatei. În anul 1846, Nancy Johnson a inventat prima mașină de înghețată manuală, ceea ce a făcut procesul de preparare mult mai ușor. Aceasta a fost urmată de inventarea mașinii de înghețată cu manivelă de către Jacob Fussell în anii 1850, care a permis producția în masă a acestui desert apreciat.

În prezent, înghețata este disponibilă într-o varietate impresionantă de arome și texturi, iar producția și consumul acesteia continuă să fie populare în întreaga lume. Însă, așa cum am discutat în articol, sortimentele pe care le găsim în magazine se îndepărtează de ideea de sănătate și conțin prea puține ingrediente naturale. 

Sigur că, din când în când, poate la o petrecere sau într-o vizită, ni se poate oferi înghețată din comerț și atunci putem alege să fim politicoși și să o consumăm. Însă, în meniul nostru de fiecare zi, înghețata de casă este o alegere cu mult mai sigură, mai sănătoasă și chiar mai gustoasă.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
USDA – Vanilla Ice Cream
https://fdc.nal.usda.gov/fdc-app.html#/food-details/450193/nutrients
The BMJ - Dietary sugar consumption and health: umbrella review
https://www.bmj.com/content/381/bmj-2022-071609
Studiul „Dietary sugar consumption and health: umbrella review”, apărut în BMJ, 2023; 381 doi: https://doi.org/10.1136/bmj-2022-071609, autori: Yin Huang et al.
IDFA - The Evolution of Ice Cream 
https://www.idfa.org/the-history-of-ice-cream


Te-ar mai putea interesa și...


DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0