Antigenul prostatic specific (PSA): un biomarker al cancerului de prostata inca actual sau depasit?

În Statele Unite ale Americii sunt diagnosticați anual în jur de 250.000 pacienți cu cancer de prostată. Desigur că prioritare, ca în orice afecțiune malignă de altfel, sunt depistarea precoce și terapia cu viză curativă.

Cancerul de prostată este cancerul cel mai frecvent diagnosticat la bărbați, afectând în principal persoanele care au peste 50 de ani și este principala cauză a deceselor cauzate de cancer la bărbați. Mai mult, cancerul de prostată și tratamentele ulterioare au un impact mare atât asupra stării funcționale, cât și asupra stării psihologice, afectând semnificativ calitatea vieții a pacienților. 

În numele acestor deziderate, nu de puține ori, se exagerează atât în direcția procedurilor diagnostice, cât și a celor terapeutice, mărind nota de plată a serviciilor de sănătate. De aici și controversele legate de optimizarea screeningului, a diagnosticului, dar și a managementului unui cancer de prostată. Deși riscul de a dezvolta un cancer de prostată de-a lungul vieții este de 1 la 6, riscul de deces este de doar 2%.

Newsletter DOC dedicat

Majoritatea pacienților cu cancere localizate sunt tratați intervențional, în ciuda studiilor care arată că și în absența acestor tratamente mortalitatea rămâne mică. În contextul în care, deși cancerul de prostată este o boală heterogenă atât biologic, cât și clinic se tratează unitar, identificarea unor biomarkeri moleculari specifici bolii reprezintă o prioritate.

Identificarea unor biomarkeri credibili în cancerul de prostată a reprezentat o tema clasică de cercetare și reprezintă, încă, un subiect fierbinte în ceea ce privește legătură dintre biomarker, diagnostic, dar și evoluția și răspunsul la tratament al unui cancer de prostată.

Ce este antigenul prostatic specific (PSA)

Biomarkerul este orice fel de indicator care poate fi pus în evidență în sânge, urină sau țesuturi și care poate identifica sau prezice dacă un cancer este prezent sau nu, cât de agresiv este acesta, dar și cum răspunde la diferitele tipuri de terapii. În timp ce unii biomarkeri sunt predictivi doar pentru un aspect, alții au mai multe aplicabilități clinice.

Cel mai cunoscut și cel mai frecvent utilizat biomarker este antigenul prostatic specific - PSA. Antigenul specific prostatic sau PSA este o proteină produsă de celulele normale, precum și de celulele maligne ale glandei prostatei. PSA este un test hematologic intrat în uz încă din anii ‘86 în diagnosticul și monitorizarea cancerului de prostată. În Statele Unite ale Americii, peste 19 milioane de bărbați fac anual screening prin PSA. Dintre aceștia, 1.3 milioane sunt biopsiați și în jur de 250.000 sunt diagnosticați. În ciuda nenumăratelor controverse, PSA rămâne principalul instrument predictiv în cancerul de prostată.

Controversele au vizat mai degrabă elementul diagnostic predictiv decât monitorizarea evoluției unui cancer de prostată. Un PSA crescut nu înseamnă automat cancer după cum un PSA normal nu înseamnă absența cancerului.

Utilitatea antigenului prostatic specific și alți biomarkeri utilizați

În ceea ce privește monitorizarea evoluției unui cancer de prostată, PSA s-a dovedit un marker extrem de util și credibil. Pe de o parte, un nivel crescut al PSA la momentul diagnosticului poate sugera cât de agresiv și extins este un cancer de prostată. Pe de altă parte, după un tratament inițial cu viză curativă (prostatectomie sau radioterapie) poate sugera timpuriu recidiva. Nu în ultimul rând, într-o boală extinsă, PSA este un element important de monitorizare a răspunsului la tratament.

Controversele rămân pentru bărbații în stare de sănătate aparentă, depistați la examinarea de screening cu valori crescute ale PSA. În aceste situații, nu este foarte clar dacă doar nivelul crescut al PSA este un motiv pentru biopsia prostatei. 

Cu toate că procedura bioptică este una relativ simplă, ea nu este deloc plăcută, creează un anume disconfort și, nu în ultimul rând, poate asocia risc de infecție locală, sepsis, hemoragie, simptome urinare sau disfuncție erectilă. În plus, cum numai aproximativ 40% dintre biopsiile efectuate ca urmare a valorilor crescute ale PSA sunt pozitive pentru cancer, este mai mult decât necesară identificarea unor markeri cât mai veridici și cât mai ușor de folosit.

Ce biomarkeri se mai folosesc în depistarea cancerului de prostată

În Statele Unite ale Americii (SUA), într-un asemenea scenariu, pe lângă PSA se recurge la alți biomarkeri validați sau în curs de validare. Două sunt teste de sânge dintre care PHI (Prostate Health Index), test disponibil și aprobat de către Agenţia americană pentru Alimente şi Medicamente (FDA) și Scorul 4K , care a fost în 2022 validat de FDA. Al treilea test măsoară PCA3 la nivel urinar. Acesta din urmă este disponibil la nivel european, dar și în România.

PHI (Prostate Health Index) 

Acesta este un test adițional care se adresează bărbaților cu niveluri serice ale PSA cuprinse între 2 și 10 ng. Implică o formulă de calcul care folosește nivelurile de proPSA și free PSA (subtipuri de PSA). Studiile preliminare au arătat că nivele ridicate ale fracției proPSA/freePSA se asociază cu cancerul de prostată. De asemenea, pacienții cu cancer de prostată care prezintă nivele serice sau tisulare crescute de proPSA necesită tratament subsecvent.

PCA3 

Este un mesager ARN cu nivel crescut în peste 90% din cancerele de prostată, dar nesemnificativ crescut în țesuturile normale prostatice sau în hipertrofia benignă de prostată. În 2012, PCA3 a fost aprobat de către FDA ca test diagnostic pentru cancerul de prostată în condițiile unei biopsii prostatice anterior negative. PCA3 poate ajuta în decizia de rebiopsiere, dar este și un instrument de monitorizare a pacienților diagnosticați și aflați sub supraveghere activă.

Odată diagnosticat un cancer de prostată localizat, acesta poate intra într-un program de supraveghere activă sau este supus unor terapii intervenționale (prostatectomie,radioterapie), în funcție de caracteristicile tumorii, dar și de preferințele pacientului și afecțiunile asociate ale acestuia.

O meta-analiză recentă a arătat că sensibilitatea testului PCA3 a fost de 46,9–82,3%, iar specificitatea a fost de 56,3–89% pentru diagnosticul primar. Mai mult, PCA3 s-a dovedit a fi util în contextul supravegherii active (SA). În ciuda scenariilor clinice în care a fost testat, în prezent, PCA3 este aprobat doar pentru pacienții cu o biopsie anterioară negativă1.

În cancerele de prostată cu prognostic negativ, lucrurile sunt clare, necesitând o atitudine intervențională. În cancerele de prostată cu prognostic intermediar însă lucrurile sunt mai puțin clare și alegerea terapiei este de multe ori exagerată. În acest context o serie de teste vin în ajutorul deciziei.

Deleția genei PTEN, gena supresoare tumorală implicată în reglarea ciclului celular, se asociază cu un prognostic negativ al cancerului de prostată, risc crescut de progresie sau recidivă. La pacienții cu cancer de prostata măsurarea genei PTEN este un factor de prognostic care determină rata de progresie și sugerează tipul de terapie cu cel mai mare succes.

ProMARK 

Este un test prognostic care folosește proba de țesut(biopsia). Folosește o tehnică de analiză imunofluorescență în vederea cuantificării expresiei biomarkerilor. Pe această cale poate diferenția o boala agresivă de una indolența.

Oncotype DX 

Este un nou test validat la pacienții cu risc scăzut sau intermediar care folosește scorul prostatic genomic (GPS), care aduce informații predictive independente de criteriile clinice și anatomopatologice.

Prolaris

Este un test care analizează un panel de gene implicate în progresia ciclului celular cu aplicabilitate în aprecierea agresivității unui cancer de prostată la momentul diagnosticului, dar și un instrument de stratificare în aprecierea riscului de recidivă biochimică după prostatectomie.

Decipher individualizează managementul pacienților cu risc crescut (diferențiere între pacienții care beneficiază de pe urma tratamentului versus cei fără beneficii) și calculează beneficiul radioterapiei sau hormonoterapiei adjuvante.
 

Biomarkeri utilizați în monitorizarea răspunsului terapeutic

PSA nu reflectă întotdeauna fidel răspunsul terapeutic la pacienții cu cancer de prostată rezistent la castrare. Nu în ultimul rand, în condițiile chimioterapiei sau hormonoterapiei, variațiile PSA nu corespund întotdeauna răspunsului clinic. 

Aproape exclusiv, progresia radiologică și simptomatologia rămân parametrii de bază în aprecierea eficienței terapeutice într-un cancer de prostată metastatic. De aici, necesitatea depistării unor biomarkeri semnificativ predictivi pentru răspunsul terapeutic. În acest sens, măsurarea celulelor tumorale circulante (CTC) poate fi un biomarker pentru măsurarea răspunsului la acțiunea agenților antineoplazici. Nivele ridicate ale celulelor circulante se asociază cu prognostic negativ.

În ciuda eforturilor considerabile în cercetare, doar câțiva biomarkeri au fost validați cu succes și integrați în practica clinică. Dintre aceștia, PSA rămâne un important biomarker în detecția și urmărirea unui cancer de prostată.

Dezvoltarea și validarea unor biomarkeri genomici reprezintă o necesitate atât pentru un calcul mai riguros al riscului la momentul diagnosticului, cât și în aprecierea evoluției și a răspunsului la tratament. Biomarkerii pentru cancerul de prostată reprezintă o promisiune încă nevalidată în asistarea clinicienilor în aprecierea noțiunii de risc, reducerea tratamentelor inutile și selectarea mult mai bună a pacienților cu boala cu risc crescut.

Validarea unui număr din ce în ce mai mare de biomarkeri reprezintă un plus în selectarea viitorilor pacienți în vederea biopsierii, precum și în aprecierea necesitații rebiopsierii sau alegerea celei mai bune decizii terapeutice individual.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
1 Studiul „Biomarkers in Prostate Cancer Diagnosis: From Current Knowledge to the Role of Metabolomics and Exosomes”, Int J Mol Sci. 2021 May; Stefano Salciccia, Anna Laura Capriotti, Aldo Laganà, Stefano Fais, Mariantonia Logozzi, Ettore De Berardinis, Gian Maria Busetto, Giovanni Battista Di Pierro, Gian Piero Ricciuti, Francesco Del Giudice, Alessandro Sciarra, Peter R. Carroll, Matthew R. Cooperberg, Beatrice Sciarra, Martina Maggi
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8122596/
National Cancer Institute - Prostate-Specific Antigen (PSA) Test
https://www.cancer.gov/types/prostate/psa-fact-sheet#
National Library of Medicine - Prostate Specific Antigen
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK557495/
U.S. Food & Drug - 4Kscore Test – P190022
https://www.fda.gov/medical-devices/recently-approved-devices/4kscore-test-p190022


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0