Ficatul gras non-alcoolic, tot mai frecvent în rândul copiilor

O trecere în revistă a peste 20 de studii sugerează că boala ficatului gras non-alcoolic este o problemă alimentară în creștere pentru copiii din întreaga lume.

Prevalența bolilor hepatice este în creștere nu numai la adulți, ci și la copii, avertizează oamenii de știință. La fel ca diabetul de tip 2, boala ficatului gras non-alcoolic a fost considerată mult timp o afecțiune care se dezvoltă doar la vârsta adultă, dar acest lucru nu mai este adevărat, potrivit unei analize publicate în revista științifică Pediatric Obesity.

 

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC

Ficatul gras non-alcoolic afectează mai mult de 1 din 10 copii din SUA, fiind în prezent cea mai răspândită boală hepatică cronică la această grupă de populație, însă nici la nivel mondial lucrurile nu stau foarte bine. Boala poate duce la steatohepatită non-alcoolică, o afecțiune cronică ce poate duce mai departe la nevoia de transplant de ficat și chiar la deces. Factorii de risc includ obezitatea și istoricul familial.

Boala ficatului gras non-alcoolic este asociată atât cu lipsa de exercițiu fizic, cât și cu consumul excesiv de zaharoză, denumirea științifică a zahărului de masă, care este compusă atât din fructoză, cât și din glucoză. În timp ce ambele se găsesc în mod natural în fructe, legume, produse lactate și cereale, ele sunt adesea un aditiv la multe alimente procesate.

Cum acționează zahărul în corp?

Glucoza, absorbită în intestine, este sursa de energie preferată a organismului, pe bază de carbohidrați. Fructoza trebuie mai întâi transformată de ficat în glucoză înainte ca organismul să o poată folosi pentru energie. Un studiu anterior acestei analize a arătat că fructoza a crescut expresia genelor, a modificat funcția corectă a celulelor și a dus adesea la boli hepatice.

În această trecere în revistă a mai mult de 20 de studii, cercetătorii s-au concentrat pe acelea care au corelat aportul excesiv de fructoză la copiii cu ficat gras cu intervenții care restricționează fructoza și identificarea biomarkerilor metabolici înrudiți. Autorii sugerează că restricționarea consumului excesiv de zaharuri adăugate la tineri poate reprezenta o țintă timpurie și importantă prin care riscul de ficat gras non-alcoolic poate fi redus.

Cum se detectează boala ficatului gras la tineri?

Diagnosticarea ficatului gras non-alcoolic este dificilă din cauza lipsei simptomelor evidente și a preciziei slabe a biomarkerilor actuali. Afecțiunea este cel mai frecvent suspectată la tinerii obezi cu enzime hepatice anormale în probele de sânge, dar acestea trebuie confirmate prin teste suplimentare. Chiar și cu imagistica avansată, abordările actuale nu diferențiază în mod adecvat spectrul bolii, iar diagnosticarea steatohepatitei non-alcoolice necesită mai departe o biopsie.

Speranța oamenilor de știință este să dezvolte instrumente mai bune pentru a ajuta medicii să decidă care copii au nevoie de intervenții complexe și care nu. Prin obținerea unui control mai bun cu privire la diagnostic și gravitatea bolii, se poate obține o abordare mai individualizată de gestionare a afecțiunii, în cazul în care unii copii vor raspunde bine la dietă și exerciții fizice în timp ce alții ar putea avea nevoie de o intervenție mai agresivă, mai spun cercetătorii.

Analizele ar putea duce în cele din urmă la identificarea biomarkerilor genomici care urmăresc schimbările în starea de sănătate a ficatului și ar putea face lumină asupra mecanismelor moleculare care stau la baza riscului ridicat de boală a ficatului gras non-alcoolic.

Evaluatorii indică faptul că sunt necesare studii suplimentare pentru a înțelege atât efectele pe termen scurt, cât și pe termen lung ale consumului ridicat de fructoză și dezvoltarea bolii ficatului gras în rândul copiilor, dar sugerează că eforturile de reducere a consumului global de zaharuri adăugate în dietă pot avea un impact pozitiv asupra stării generale de sănătate a tinerilor.

Ce se poate face pentru a scădea consumul de zahăr în rândul copiilor și tinerilor?

Copiii nu ar trebui să cunsume mai mult de 3 lingurițe de zahăr adăugat în alimente pe zi, dar statisticile arată că aceștia mănâncă mult mai multe dulciuri decât este normal. Există cinci categorii de alimente și băuturi din care copiii primesc cantități excesive de zahăr în fiecare zi și anume băuturi acidulate dulci sau băuturi energizante, băuturi din fructe, prăjituri, budinci și bomboane. 

Părinții sunt cei care formează gustul copiilor, deci e bine ca aceștia să știe că nu trebuie să le ofere bomboane și alte dulciuri pe motiv că celor mici le este poftă. Având în vedere că până la vârsta de un an se recomandă să nu i se dea copilului nimic cu zahăr, acesta nu va ști ce gust are zahărul și deci nu i se va face poftă. Cu alte cuvinte, dacă părinții nu îi oferă copilului dulciuri, acesta nu va cere să i se dea. Dacă, însă, i se oferă produse îndulcite, copilul le va cere mereu, iar părinții nu vor ști cum să îl refuze.
Dacă, totuși, părinții i-au dat copilului să mănânce diverse produse cu zahăr, dar doresc să reducă nivelul de dulciuri din alimentația copilului, e bine să țină cont de câteva îndrumări:

  • Să îi ofere copilului mai multe legume și fructe de-a lungul zilei. Copiii și adulții ar trebui să mănânce între 5 și 9 porții de legume și fructe pe zi, cum ar fi mere, morcovi, broccoli, banane și ardei gras. Fructele și legumele integrale conțin apă și fibre, ceea ce îi va ajuta pe copii să se simtă sătui. În plus, cercetările spun că mestecarea este o parte importantă a sațietății. Copilul nu trebuie forțat să mănânce anumite fructe sau legume care nu îi plac (eventual, pe acelea părinții le pot „ascunde” în smoothie-uri sau tarte).
  • Să pregătească mâncăruri acasă. Mâncarea gătită în casă cu ingrediente sănătoase oferă mai mult control asupra alimentației. Restaurantele și fast-food-urile adaugă adesea zahăr, multă sare și grăsimi pentru a spori gustul alimentelor.
  • Să îi pregătească celui mic gustări din timp. Când copilul iese din casă poate fi tentat de diverse dulciuri pe care le vede fie la supermarket, fie la tonetele de pe stradă, astfel încât e bine ca părinții să aibă pregătite de acasă gustări sănătoase. Fructele, untul de arahide făcut în casă, bețele de legume cu humus și oleaginoasele crude (nuci, alune de pădure etc.) sunt numai bune ca gustări pentru cei mici.
  • Să reducă pe cât posibil băuturile nesănătoase, cum sunt cele energizante și cele acidulate din comerț. Copilului i se va da să bea apă, lapte, ceai cu miere, eventual un suc de fructe făcut în casă, cu tot cu pulpă, dar fără zahăr adăugat.

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Wiley Online Library - The relationship between excessive dietary fructose consumption and paediatric fatty liver disease
https://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/ijpo.12759
1. Studiul „The relationship between excessive dietary fructose consumption and paediatric fatty liver disease”, apărut în Pediatric Obesity (2020). DOI: 10.1111/ijpo.12759, autori: Johanna K. DiStefano et al.
Cleveland Clinic - What to Do When Your Child Eats Too Much Sugar 
https://health.clevelandclinic.org/what-to-do-when-your-child-eats-too-much-sugar/


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0