Mastita: cauze, simptome și tratament

1. Cum este construit sânul?
a. Ce este mastita?
b. Care sunt tipurile de mastită?
c. Ce trebuie să știi despre mastita la sân în timpul alăptării (Mastita de lactație)
2. Simptome mastită
3. Cauze mastită
4. Factori de risc mastită
5. Complicații mastită
6. Prevenire mastită
7. Diagnostic mastită
a. Investigații imagistice mastită
b. Investigații de laborator mastită
8.Tratament mastită
9. Recomandări generale pentru a preveni mastita
 

Cum este construit sânul?

Sânul este compus din mai multe glande și canale care duc la mamelon și zona colorată înconjurătoare numită areolă. Canalele care transportă laptele se extind de la mamelon în țesutul mamar subiacent. Sub areolă sunt conducte lactifere, ce se umplu cu lapte în timpul alăptării după ce o femeie naște. Când o fată ajunge la pubertate, schimbarea hormonilor determină creșterea canalelor și creșterea depunerilor de grăsime din țesutul mamar. Glandele mamare, adică cele care produc lapte, sunt conectate la suprafața sânului prin conductele lactifere, care se pot extinde până la zona axilei.

Ce este mastita?

Aproximativ 1% -3% dintre mamele care alăptează dezvoltă mastită. Angorjarea și golirea incompletă a sânilor pot contribui la apariția acestei probleme și pot agrava simptomele. Mastita este o inflamație a țesutului mamar care implică uneori, o infecție. Bacteriile cel mai frecvent implicate sunt stafilococul (Staphylococcus aureus, dar şi alte bacterii, precum Staphylococcus epidermis), dar şi o gamă largă de streptococi.

Inflamația are ca rezultat dureri de sân, umflături, căldură și roșeață. S-ar putea să ai și febră și frisoane. Mastita este cel mai frecvent întâlnită la femeile care alăptează, dar această afecțiune poate să afecteze deopotrivă și femeile care nu alăptează, dar și bărbații. În cazuri rare, afectează ambii sâni. Mastita este un tip de boală mamară benignă (necanceroasă).

Care sunt tipurile de mastită?

Mastita poate fi: 
•    de alăptare sau puerperală – acest tip de infecție afectează femeile care alăptează fiind, de asemenea, cea mai frecventă;
•    periductală: femeile aflate la menopauză și postmenopauză, dar și fumătorii sunt mai predispuși să se confrunte cu acest tip de mastită numită și ectazia canalelor mamare –această afecțiune apare atunci când canalele de lapte se îngroașă, iar mamelonul de pe sânul afectat se poate întoarce spre interior (mamelon inversat) și poate produce o secreție.

Ce trebuie să știi despre mastita la sân în timpul alăptării (Mastita de lactație)

Angorjarea sânilor reprezintă umplerea excesivă a sânilor cu lapte, fiind în același timp una dintre cele mai frecvent întâlnite probleme cu care se confruntă mamele care alăptează. Alăptarea incorectă  poate să ducă la complicații precum mastită, mai ales atunci când sânii nu sunt complet goliți de lapte după fiecare supt și, astfel, se produce acea acumulare excesivă de lapte ce este eliminată necorespunzător și care determină simptome ca sâni grei, dureroși și „febra laptelui”, cauză frecventă a inflamației sânilor.

Mastita de alăptare te poate face să te simțiți epuizată, ceea ce face dificilă îngrijirea bebelușului. Uneori, mastita determină o mamă să-și înțarce copilul, să oprească alăptarea mai devreme decât a fost planificat. Cu toate acestea, continuarea alăptării, chiar și în timp ce iei antibiotic pentru tratarea mastitei, este o alegere bună atât pentru tine, cât și pentru bebelușul tău. Alăptarea, de fapt, te ajută să elimini infecția. Înțărcarea bruscă a bebelușului este probabil să îți înrăutățească semnele și simptomele.

De asemenea, mastita poate să fie clasificată și ca:
•    mastită acută – apare de obicei, în timpul perioadei de alăptare și nu este caracterizată, de cele mai multe ori, de complicații;
•    mastită cronică – o formă ce este cauzată de infecții bacteriene recurente sau de dereglări hormonale;
•    mastită carcinomatoasă – este produsă de cancerul de sân și poată să aibă o evoluție gravă, însotiță de complicații;
•    mastită granulomatoasă – o formă benignă (necanceroasă) și rară, ce nu are complicații.

Mastita cronică apare la femeile care nu alăptează. La femeile aflate în postmenopauză, infecțiile mamare pot fi asociate cu inflamația cronică a conductelor de sub mamelon. Modificările hormonale din organism pot provoca înfundarea conductelor de lapte cu celule moarte ale pielii și resturi. Aceste canale înfundate predispun sânul la infecția bacteriană. Infecția tinde să revină după tratamentul cu antibiotice.

Simptome mastită

Mastita afectează de obicei, doar unul dintre sâni, iar simptomele apar adesea rapid. Printre acestea se numără:
•    sensibilitate sau senzația de căldură la nivelului sânului, la atingere;
•    umflarea sânilor;
•    îngroșarea țesutului mamar (sân tare la palpare) sau un nodul la nivelul sânului;
•    durere sau senzația de arsură continuă sau în timpul alăptării;
•    înroșirea pielii într-o zonă a sânului; 
•    stare generală proastă, senzația că ești bolnavă;
•    scurgeri mamelonare, care pot fi albe sau pot conține sânge.

De asemenea, este posibil să ai simptome asemănătoare gripei, cum ar fi dureri, temperatură ridicată (febră de 38,3° C sau mai mare), frisoane și oboseală.

Cauze mastită

Mastita este frecventă la femeile care alăptează, deoarece poate fi cauzată de acumularea de lapte. Deși laptele blocat în sân este principala cauză a mastitei, aceasta poate apărea și din cauza:
•    unui canal de lapte blocat – dacă un sân nu se golește complet la hrănire, unul dintre canalele de lapte se poate înfunda;
•    bacteriilor de pe suprafața pielii și din gura bebelușului, care pot pătrunde în canalele de lapte printr-o crăpătură a pielii mamelonului sau printr-o deschidere a canalului de lapte; laptele stagnant într-un sân care nu este golit oferă un teren de reproducere pentru bacterii.

Dacă nu alăptezi sau ești bărbat, poți dezvolta mastită din cauza:
•    fumatului – toxinele găsite în tutun pot deteriora țesutul mamar;
•    deteriorării mamelonului cum ar fi din cauza unui piercing sau a unei eczeme;
•    unui implant mamar;
•    unui sistem imunitar slăbit din cauza unei afecțiuni medicale precum diabetul;
•    bărbieririi sau smulgerii firelor de păr din jurul sfârcurilor.

Infecțiile mamare apar cel mai frecvent, la una sau trei luni după naștere, dar pot apărea la femeile care nu au născut recent și la cele aflate la postmenopauză. Alte cauze care pot produce o infecție a sânului includ mastita cronică și o formă rară de cancer numită carcinom inflamator.

Factori de risc mastită

Factorii de risc pentru mastită includ:
•    un episod anterior de mastită în timpul alăptării;
•    mameloane dureroase sau crăpate, deși mastita se poate dezvolta fără ca pielea sî fie crăpată;
•    purtarea unui sutien strâns sau exercitarea unei presiuni asupra sânului atunci când folosești centura de siguranță, fapt care poate restricționa fluxul de lapte;
•    o tehnică necorespunzătoare de alăptare;
•    oboseala sau stresul;
•    alimentația precară;
•    implanturile mamare;
•    fumatul.
La femeile sănătoase, mastita este rară. Cu toate acestea, femeile cu diabet zaharat, boli cronice, SIDA sau un sistem imunitar slăbit pot fi mai susceptibile să se confrunte cu mastita.

Complicații mastită

Mastita care nu este tratată în mod adecvat sau care se datorează unui canal blocat poate determina dezvoltarea unei colecții de puroi, adică abces, în sânul tău. Un abces necesită de obicei, drenaj chirurgical. Pentru a evita această complicație, discută cu medicul tău imediat ce dezvolți semne sau simptome de mastită.

Prevenire mastită

Înainte de a începe alăptarea sugarului, pentru a evita complicațiile precum mastita, ia în considerare întâlnirea cu un consultant în alăptare, care îți poate oferi sfaturi pentru o tehnică adecvată de alăptare. Minimizezi șansele de a face mastită urmând și alte indicații precum:
•    lasă bebelușul să golească complet un sân înainte de a trece la celălalt sân, în timpul hrănirii;
•    schimbă poziția pe care o utilizezi pentru a alăpta, de la o hrănire la alta;
•    asigură-te că bebelușul tău este poziționat și atașat corect la sân, în timpul hrănirii.

Diagnostic mastită

Diagnosticul se bazează de obicei, pe simptome. Ecografia mamară poate fi utilă pentru detectarea unui potențial abces. 

Investigații imagistice mastită

Dacă ai simptome precum durere, piele înroșită, zone întărite ale sânului sau leziuni, medicul optează în cea mai mare parte a situațiilor, pentru o ecografie mamară, iar în rare cazuri pentru o mamografie, adică o investigație radiologică a sânului și principala metodă de depistare a cancerului mamar, ce se folosește de compresie, pentru a diminua disconfortul în timpul consultației. O formă rară de cancer de sân și anume cancerul de sân inflamator, poate provoca, de asemenea, roșeață și umflături care ar putea fi confundate inițial cu mastita. Medicul îți poate recomanda o mamografie sau o ecografie ori, în unele situații, ambele. Dacă semnele și simptomele persistă chiar și după ce ai terminat o cură de antibiotice, este posibil să ai nevoie de o biopsie pentru a te asigura că nu ai cancer de sân.

Investigații de laborator recomandate în mastită

Medicul tău îți va efectua un examen fizic amănunțit și te va întreba despre semnele și simptomele tale. Se face o cultură din laptele matern pentru a determina tipul de organism care a provocat infecția și pentru ca medicul tău să stabilească cel mai bun antibiotic pentru tine, mai ales dacă ai o infecție severă.  De asemenea, dacă există un abces mamar sau alte complicații, medicul tău îți va recomanda investigații suplimentare precum realizarea unei biopsii mamare, adică un examen citologic sau bacteriologic al secreției mamelonare sau prelevarea altor probe de laborator, pentru a exclude afecțiuni mai grave și pentru a pune un diagnostic cert.

Mastita la sân în timpul alăptării (mastita de lactație)

Angorjarea sânilor reprezintă umplerea excesivă a sânilor cu lapte, fiind în același timp una dintre cele mai frecvent întâlnite probleme cu care se confruntă mamele care alăptează. Alăptarea incorectă  poate să ducă la complicații precum mastită, mai ales atunci când sânii nu sunt complet goliți de lapte după fiecare supt și, astfel, se produce acea acumulare excesivă de lapte ce este eliminată necorespunzător și care determină simptome ca sâni grei, dureroși și „febra laptelui”, cauză frecventă a inflamației sânilor.

Mastita de alăptare te poate face să te simțiți epuizată, ceea ce face dificilă îngrijirea bebelușului. Uneori, mastita determină o mamă să-și înțarce copilul, să oprească alăptarea mai devreme decât a fost planificat. Cu toate acestea, continuarea alăptării, chiar și în timp ce iei antibiotic pentru tratarea mastitei, este o alegere bună atât pentru tine, cât și pentru bebelușul tău. Alăptarea, de fapt, te ajută să elimini infecția. Înțărcarea bruscă a bebelușului este probabil să îți înrăutățească semnele și simptomele.

Tratament mastită

Tratamentul mastitei poate implica:
•    antibiotice – dacă ai o infecție, este de obicei, necesară o cură de antibiotice, de 10 zile; este important să iei toate medicamentele pentru a reduce la minimum riscurile de recurență; dacă alăptezi, o cantitate foarte mică de antibiotic poate să ajungă și în laptele matern, însă nu există niciun risc pentru bebelușul tău, ci doar ar putea să-l facă iritabil și neliniștit;
•    analgezice – medicul îți poate recomanda un medicament anti-durere fără prescripție medicală, cum ar fi Acetaminofen (Paracetamol) sau Ibuprofen. 

Dacă este prezent un abces, acesta trebuie drenat. După injectarea unui anestezic local, medicul poate drena un abces aproape de piele fie prin aspirație cu un ac și seringă, fie folosind o mică incizie. Cu toate acestea, dacă abcesul este adânc în sân, poate necesita drenaj chirurgical în sala de operație. Această procedură se face, de obicei, sub anestezie generală pentru a minimiza durerea și a elimina complet abcesul. Antibioticele și aplicarea compreselor calde sunt, de asemenea, utilizate pentru tratarea abceselor.

Mastita cronică la femeile care nu alăptează poate fi complicată. Episoadele recurente de mastită sunt frecvente. Ocazional, acest tip de infecție nu răspunde la antibiotice. Prin urmare, este obligatorie urmărirea atentă a afecțiunii. Dacă infecția se agravează în ciuda antibioticelor administrate oral sau dacă ai un abces profund care necesită tratament chirurgical, poți să fii internată la spital pentru un tratament cu antibiotice administrate intravenos.

Recomandări generale pentru a preveni mastita

Medicul te poate îndruma la o moașă sau un specialist în alăptare pentru a-ți oferi ajutor și asistență continuă. Sugestiile pentru ajustarea tehnicilor de alăptare pot include următoarele:
•    masarea sânului în timpul alăptării, din zona afectată în jos către mamelon;
•    asigură-te că sânul se drenează complet în timpul alăptării; dacă ai probleme cu golirea sânului, aplică comprese calde și umede pe sân înainte de alăptare sau de pompare a laptelui; un duș cald sau o baie poate ajuta, de asemenea;
•    alăptează mai întâi, din sânul afectat, atunci când bebelușul este mai înfometat și suge mai puternic;
•    variază pozițiile de alăptare.

Pentru a-ți ameliora disconfortul:
•    evită supraîncărcarea prelungită a sânului cu lapte înainte de alăptare;
•    aplică comprese reci pe sân, după alăptare; evită utilizarea compreselor reci chiar înainte de alăptare, deoarece poate încetini fluxul de lapte;
•    poartă un sutien de susținere;
•    odihnește-te cât mai mult;
•    bea multe lichide și consumă mese bine echilibrate, adăugând 500 de calorii în plus, pe zi în timpul perioadei de alăptare; deshidratarea și alimentația precară pot scădea cantitatea de lapte și te pot face să te simți mai rău;
•    aplică o compresă caldă înainte și după alăptare; o baie caldă poate funcționa și ea.

Totodată, Serviciul Național de Sănătate (National Health Service) recomandă ca pacientele cu mastită să aibă grijă să nu poarte haine strânse sau sutiene până nu se simt mai bine și să nu ia aspirină.
Mai mult decât atât, este indicat să consulți un specialist dacă:
•    nu te simți mai bine în 24 de ore, în ciuda continuării alăptării;
•    identifici că ai putea să ai mastită, deși nu alăptezi;
•    simptomele tale nu se îmbunătățesc în 48 de ore de la administrarea antibioticelor.

Pentru mamele care alăptează, se recomandă un complex de vitamine, minerale și Omega-3, care au rol esenţial în susţinerea dezvoltării sănătoase a copilului, asigurând un suport nutrițional necesar și susținând atât energia și vitalitatea mamelor care alăptează, cât și recuperarea postnatală.

Alăptarea la sân, din punct de vedere nutrițional, este una dintre cele mai provocatoare perioade din viața unei femei. De aceea, un suport nutrițional personalizat pe bază de luteină, Omega-3, iod, vitamina D, vitamina C, zinc, vitamine din grupul B și fier susțin dezvoltarea normală a vederii copilului, susține dezvoltarea creierului și aportul crescut de energie, dar ajută și la absorbția calciului și întărirea sistemului imunitar al nou-născutului.


Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie: 
Cleveland Clinic: „Mastitis”,  https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/15613-mastitis
NHS: „Mastitis”,  https://www.nhs.uk/conditions/mastitis/
Mayo Clinic: „Mastitis”, https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/mastitis/symptoms-causes/syc-20374829


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0