Caria de biberon: de ce apare si cum poate fi prevenita

1. Ce este caria de biberon?
2. Cauze carie de biberon
2.1. adormirea cu biberonul
2.2. consumul de lichide dulci
2.3. igiena orală precară
3. Simptome caria de biberon
4. Importanța vizitei la medicul stomatolog pentru diagnostic
5. Cum se previne caria de biberon
6. Igiena orală la copii mici
7. Tratament caria de biberon
7.1. Fluorizarea dinților
7.2. Obturațiile dentare
7.3. Extracție în cazuri severe
8. Impactul netratării cariei de biberon (afectarea dinților permanenți)

1. Ce este caria de biberon?

Cariile care apar la bebeluși sau la copii foarte mici poartă denumirea de carii de biberon. Demineralizarea poate surveni fie în urma perturbării calcifierii sau mineralizării smalțului (caz în care se numește hipomineralizare), fie în urma atacului carios.

2. Cauze carie de biberon

Cariile de biberon apar, în general, din următoarele cauze:

2.1. adoarmirea cu biberonul

Dacă micuțul tău este obișnuit să adoarmă cu biberonul în gură, are toate șansele să dezvolte în timp carii de biberon.

2.2. consumul de lichide dulci

Risc crescut de carii de biberon au copiii ai căror părinți sau bunici obișnuiesc să introducă suzeta în zahăr sau siropuri dulci, pentru a liniști copilul atunci când este agitat. Oamenii de știință atrag atenția că prevalența cariei timpurii este asociată cu practici de hrănire, inclusiv utilizarea biberonului.

Potrivit unei cercetări recente, dintre cei 265 de copii implicați în studiu (fete: 41,5%, vârsta medie 9,3 ani), prevalența cariilor a fost de 78,5% și a crescut semnificativ odată cu vârsta: 62,2% (3-6 ani), 80,9% (7-11 ani) și 84,1% (12-18,0 ani)¹.

Băuturile îndulcite sau cele care conțin zaharuri naturale (precum lactoza din lapte sau fructoza din sucul de fructe) rămân pe suprafața dinților celui mic pentru o perioadă prea lungă. Demineralizarea este prima etapă a cariei dentare și este un defect de structură a smalțului.

Consumul de băuturi dulci seara, înainte de culcare, crește de asemenea riscul de carii în rândul bebelușilor, asta pentru că producția de salivă este redusă în timpul somnului.

Citeste si Caria - cauzele aparitiei cariei dentare si de ce trebuie tratata cat mai devreme

2.3. igiena orală precară

Dacă nu obișnuiești să nu speli dinții bebelușului sau să nu-i ștergi gingiile după ce-l alăptezi, există un risc crescut ca micuțul să dezvolte carii de biberon.

3. Simptome caria de biberon

Când este vorba de demineralizarea dinților, aspectul este opac și albicios. În cazul hipominerălizarii, acest aspect apare imediat după erupția dintelui. În cazul demineralizării în urma atacului carios, smalțul capătă acest aspect în timp.

Demineralizările întâlnite pe mai mulți dinți de lapte, dar mai ales pe cei din față, pot indica apariția cariei de biberon. Inițial, se manifestă sub forma unor pete albe crețoase, iar localizarea acestora diferă în funcție de poziția micuțului în timpul suptului.

Cei mai afectați sunt dinții din față, de sus, însă cariile de biberon pot apărea la orice dinte sau măsea.
Copilul se mai poate confrunta și cu:

Sensibilitate dentară
Durere în timp ce mănâncă sau bea
Dificultate în a adormi

Părinții au impresia că dinții de lapte nu sunt atât de importanți pentru că oricum vor fi schimbați. Însă acest lucru este cât se poate de eronat. Sănătatea dinților la maturitate depinde de sănătatea dinților de lapte.

4. Importanța vizitei la medicul stomatolog pentru diagnostic

Dacă bănuiești că al tău copil are carii de biberon, este important să îl duci la un medic stomatolog cât mai curând posibil. Acesta va examina dinții copilului, va diagnostica starea acestora și va recomanda tratamentul dentar adecvat. Tratamentul precoce poate ajuta la prevenirea deteriorării ulterioare a dinților și la prevenirea dezvoltării unor probleme dentare mai grave în viitor.

5. Cum se previne caria de biberon

Pentru că și în cazul acestei afecțiuni este mai ușor să prevenim decât să tratam, iată ce putem face:

Ai grija de propria igiena dentară înainte de nașterea copilului. Este foarte important să mergi la medicul stomatolog cel puțin o dată pe perioada sarcinii.
Nu-l obișnui pe copil să adoarmă în timp ce bea ceva. Astfel, te asiguri că dinții săi nu sunt expuși la zahăr, dar reduci și riscul de înecare.
Învață-l pe cel mic cât mai devreme să bea din pahar, astfel șansele ca lichidele sau zaharurile din acestea să rămână prinse între dinți sunt mai mici.
De asemenea, un pahar nu poate fi luat în pat, așa că micuțul se va dezvăța să bea ceaiuri, lapte sau sucuri seara, înainte de culcare.
Limitează consumul de dulciuri sau de snacksuri cu textură lipicioasă (pufuleți, jeleuri), astfel încât să previi acumularea de zaharuri între dinți. Învață-ți copilul să folosească limba pentru a îndepărta resturile alimentare dintre dinți, imediat după ce mănâncă.
Obișnuiește-l pe cel mic cu vizite regulate (o dată la 6 luni) la medicul pedodont pentru a-l obișnui, a-i reduce anxietatea față de stomatolog și pentru a face posibila depistarea unei eventuale carii de biberon într-o fază incipientă.

6. Igiena orală la copii mici

Fie că îl alăptezi, fie că îl hrănești pe cel mic cu lapte praf, trebuie neapărat să ai grija de igiena orală a acestuia. Până la vârsta de 12 luni, șterge-i în fiecare seara gingiile cu o bucată de tifon curată. Imediat ce apare primul dinte, fă-ți un obicei din a-l spală zilnic – folosește o periuță de dinți specială pentru copii, cu perii foarte moi, dar și pastă de dinți pentru copii.

După împlinirea vârstei de 1 an, spală copilul pe dinți de două ori pe zi, minimum 2 minute. Ideal ar fi să îl speli pe cel mic pe dinți imediat după micul dejun și înainte de culcare, seara.
Potrivit unui studiu recent, riscul de carie crește semnificativ odată cu vârsta și cu periajul neregulat al dinților². Această cercetare a analizat prevalența cariei de biberon într-un eșantion de copii de vârstă preșcolară din nord-estul Italiei, corelând-o cu statutul socio-economic și factorii de risc comportamentali, cum ar fi utilizarea prelungită a biberonului cu lichide dulci. Din 1.441 de copii din eșantion, 357 (26,0%) aveau cel puțin un dinte afectat de carie.

7. Tratament caria de biberon

Depistarea cariei de biberon în stadiu incipient face posibilă stoparea apariției procesului carios prin remineralizarea suprafețelor afectate cu ajutorul unor soluții cu fluor, aplicate local, și cu atenție sporită pentru a evita înghițirea acestora. În funcție de evoluția cariei, se va recurge la unul dintre aceste tratamente:

7.1. Fluorizarea dinților

Fluorul este un mineral care se găsește în multe alimente și surse de apă. Se adaugă, de asemenea, în anumite paste de dinți și ape de gură. Fluorul ajută la prevenirea cariilor făcând smalțul dinților mai dur și mai rezistent la carii. O metodă comună în caz de carie de biberon este aplicarea fluorului direct pe dinții afectați. Acest lucru poate fi făcut de medicul dentist.

7.2. Obturațiile dentare (plombă)

Obturațiile din dinți sunt umplute pentru a preveni apariția alte carii. Există diferite tipuri de materiale de obturație, iar medicul dentist va opta pentru materialul potrivit în funcție de severitatea cariilor și de locația acestora.

7.3. Coroane din oțel inoxidabil

Tratamentul coroanelor din oțel inoxidabil este de obicei recomandat pentru dinții de lapte care sunt grav cariați sau care au carii mari. Coroanele din oțel inoxidabil sunt, de asemenea, folosite pentru a proteja dinții de lapte care au fost tratați deja. Coroanele sunt plasate peste dinte pentru a ajuta la restabilirea formei și funcției acestuia. Dinții de lapte care au fost tratați cu coroane din oțel inoxidabil pot cădea în cele din urmă singuri.

7.4. Extracție dentară în cazuri severe

Extracția dinților este adesea necesară în cazurile extreme de carii dentare de biberon. Aceasta este o afecțiune gravă care se poate manifesta prin durere, infecție și chiar pierderea dinților. În timpul unui tratament de extracție a dintelui, medicul dentist va amorți mai întâi zona din jurul dintelui. Acest lucru se face pentru a minimiza orice disconfort în timpul procedurii. În continuare, medicul dentist va folosi instrumente speciale pentru a slăbi dintele, după care-l va îndepărta. După ce dintele a fost îndepărtat, zona va fi curățată și va fi plasat un tifon steril peste locul de extracție pentru a ajuta la oprirea sângerării. După procedură, copilul va resimți un oarecare disconfort și umflare, însă este ceva firesc.

8. Impactul netratării cariei de biberon (afectarea dinților permanenți)

Când noii dinți permanenți încep să apară începând cu vârsta de 6 ani, bacteriile existente îi invadează, ceea ce duce la apariția cariilor în dinții permanenți tineri. În cazul în care nu sunt tratate, cariile de la dinții de lapte pot progresa mai adânc în și prin canalele radiculare în osul subiacent. Iar asta poate provoca un mediu acid în jurul dintelui permanent în curs de dezvoltare; răspunsul organismului variază în funcție de vârsta copilului și starea de dezvoltare a dintelui permanent care erupe.

Există posibilitatea formării abceselor pe gingii, progresia cariilor, decolorarea, malformațiile și colorarea permanentă a dintelui adult.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
1 Studiul „Oral Health of Rural Cameroonian Children: A Pilot Study in Bamendou”, Children (Basel). 2023 Aug 16, Guillaume Aimond, Béatrice Thivichon-Prince, Célia Bernard-Granger, Coline Gisle, Tatiana Caron, Andre Valdese Jiokeng, Stefano Majoli, Jean-Christophe Maurin, Maxime Ducret, Laurent Laforest
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/37628396/
2 Studiul „Early Childhood Caries in a Preschool-based Sample in Northeast Italy: Socioeconomic Status and Behavioral Risk Factors”, Int J Clin Pediatr Dent. 2022 Nov-Dec., autori: Roberto Ferro, Alberto Besostri, Armando Olivieri, Luca Benacchio
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/36866145/

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI