Toxiinfectia alimentara la copii si la adolescenti: cum o recunosti si cum o tratezi

Toxiinfecția alimentară este cauzată de bacterii și, uneori, de virusuri sau de alte microorganisme, care pot pătrunde în alimentele și băuturile pe care le consumi. Copiii sunt de multe ori afectați de o intoxicație alimentară, așa că îți propunem să afli din acest articol care sunt simptomele la copii și cum se gestionează problema?

Toxiinfecția alimentară poate dura, în cele mai multe cazuri, câteva zile. De regulă, cauza este reprezentată de consumul de alimente ori de apă contaminate cu bacterii, virusuri sau paraziți - sau cu toxinele pe care acestea le produc. Atunci când microorganismele care cauzează o intoxicație alimentară pătrund în corp, acestea eliberează niște toxine, iar aceste toxine duc la diaree și vărsături.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Ce este intoxicația alimentară?

Toxiinfecția alimentară este un tip de gastroenterită. Afecțiunea are condițiile necesare atunci când microorganismele se dezvoltă pe alimente precum carnea roșie, carnea de pui, fructele de mare, ouăle sau smântâna care se alterează. Aceste mici viețuitoare se dezvoltă deoarece alimentele nu sunt bine preparate termic, sunt reîncălzite prea puțin sau nu sunt păstrate la frigider în mod corespunzător.

Ce germeni cauzează toxiinfecția alimentară?

Există mai mulți germeni care pot cauza o intoxicație alimentară, iar cei mai comuni includ Salmonella, E. Coli, Listeria, Clostridium perfringens și Campylobacter.

Salmonella

Salmonella este o bacterie care poate cauza intoxicații alimentare la oameni și animale. Există mai mult de 2.500 de tulpini, dar cele care cauzează cel mai frecvent intoxicații alimentare sunt Salmonella enteritidis și Salmonella typhimurium. Această bacterie se găsește adesea în carne de pui și ouă crude sau insuficient preparate, dar poate fi prezentă și în alte alimente precum carne de vită, de porc, produse lactate și legume contaminate. Salmonella poate provoca simptome precum diaree, febră, dureri abdominale și vărsături. Aceste simptome pot dura între câteva zile și o săptămână, în funcție de gravitatea infecției.

E.coli

E. coli (Escherichia coli) este o bacterie gram-negativă care se găsește în mod obișnuit în intestinul uman și al animalelor sănătoase. Majoritatea tulpinilor de E. coli sunt inofensive și sunt chiar benefice pentru organism, ajutând la producerea de vitamine și la prevenirea creșterii altor bacterii patogene.

Cu toate acestea, există anumite tulpini de E. coli care pot fi periculoase pentru sănătatea umană. Cea mai cunoscută tulpină este E. coli O157:H7, care poate provoca intoxicații alimentare severe. Această tulpină se găsește adesea în carne de vită crudă sau insuficient gătită, dar poate fi prezentă și în alte alimente și în apa contaminată.

Intoxicația cu E. coli poate cauza simptome precum diaree, dureri abdominale, greață și vărsături. În cazuri grave, poate provoca sindromul hemolitic-uremic, o afecțiune care afectează rinichii și poate fi fatală.

Listeria

Listeria este o bacterie care cauzează un tip de intoxicație alimentară denumită listerioză. Bacteria poate fi găsită în sol, apă, plante și la animale sănătoase, inclusiv la bovine și păsări. Deși Listeria poate fi distrusă prin gătirea alimentelor corespunzător, aceasta pot supraviețui și se poate reproduce la temperaturi de refrigerare. Acest lucru face ca alimentele gata preparate, precum mezelurile, brânzeturile și produsele de patiserie să fie alimente de risc pentru intoxicația cu Listeria.

Listerioza poate afecta persoanele cu sistemul imunitar slăbit, inclusiv femeile gravide, nou-născuții, persoanele în vârstă și persoanele cu afecțiuni cronice. Simptomele listeriozei includ febră, dureri musculare, dureri de cap, greață și diaree. În cazuri grave, aceasta poate provoca meningită sau sepsis și poate fi fatală.

Clostridium perfringens

Clostridium perfringens este o bacterie anaerobă gram-pozitivă care poate cauza intoxicație alimentară prin consumul de alimente contaminate cu toxine produse de această bacterie. Această bacterie poate fi găsită în sol, în apa poluată și în intestinul animalelor și al oamenilor. Când alimentele sunt păstrate la temperaturi sigure, bacteriile C. perfringens nu se înmulțesc, dar pot produce toxine care supraviețuiesc gătirii și pot provoca intoxicații alimentare.

Simptomele intoxicației alimentare cu C. perfringens includ dureri abdominale, diaree și crampe. Simptomele apar adesea între 8 și 16 ore după consumul alimentelor contaminate și dispar în mod obișnuit în câteva zile. Alimentele care prezintă un risc ridicat de contaminare cu C. perfringens sunt cele care au fost pregătite și păstrate calde pentru perioade prelungite de timp, cum ar fi mesele la cantină sau alte mese de tip bufet.

Campylobacter

Campylobacter este o bacterie care cauzează un tip de intoxicație alimentară numită campilobacterioză. Această bacterie este frecvent întâlnită în intestinul animalelor sănătoase, în special al păsărilor, precum și în apa contaminată. Consumul de alimente contaminate cu Campylobacter este una dintre principalele cauze ale intoxicațiilor alimentare în întreaga lume. Alimentele care prezintă un risc ridicat de contaminare cu Campylobacter includ carnea crudă sau insuficient gătită, în special puiul, precum și laptele nepasteurizat sau produsele lactate.

Simptomele campilobacteriozei includ diaree, dureri abdominale, febră și frisoane. Aceste simptome pot să apară la câteva zile după consumul alimentelor contaminate și pot dura de la câteva zile până la câteva săptămâni.

Simptome toxiinfecție alimentară la copii

Toxiinfecția alimentară este foarte frecventă atât la copii, cât și la adulți. Mulți părinți, însă, întâmpină dificultăți în a descoperi când copiii au mâncat alimente contaminate sau când au simptomele unei alte afecțiuni la stomac. De aceea, este foarte important că aceștia să cunoască simptomele de intoxicație alimentară la copii și la adolescenți.

Cele mai frecvente simptome ale toxiinfecției alimentare la copii

diareea
greața
vărsăturile
crampele abdominale
febra

Sigur că este posibil ca și alte probleme de sănătate, pe lângă toxiinfecția alimentară, să cauzeze aceleași simptome, iar din acest motiv, diagnosticul de intoxicație alimentară este dificil de stabilit. De pildă, copiii se pot confrunta cu diaree și vărsături odată cu o infecție virală (cum este rotavirusul) sau după ce au o infecție cu Salmonella, luată din cauză că s-au jucat cu un animăluț de companie.

Cum recunoști toxiinfecția alimentară?

De regulă, vei vedea simptomele la cel mic sau la copilul mai mare începând de la 30 de minute până la două zile după ce acesta a mâncat alimentele contaminate. Timpul poate varia, în funcție de cauza exactă, dar te poți aștepta, de regulă, la unul sau la mai multe dintre aceste simptome:

cel mic are stări de greață
copilul vomită
are febră
are stomacul deranjat
are crampe și dureri în zona burticii
se simte slăbit
are o durere de cap.

Copilul trebuie să fie văzut de medic în legătură cu posibilitatea unei intoxicații alimentare?

Mergi imediat la medicul pediatru în cazul în care copilul tău:

are diaree care durează de mai mult de câteva zile
sângele este prezent în scaunul moale al copilului.
Totodată, este extrem de important să duci imediat copilul / adolescentul la spital, la Urgență, dacă:
are dureri severe de stomac și are vărsături; elimină imediat orice lichid pe care îl înghite;
copilul nu bea lichide și prezintă semne de deshidratare - nu urinează sau elimină o cantitate prea mică de urină, prezintă scădere în greutate, oboseală, sete extremă;
copilul are simptome de toxiinfecție alimentară și are sub un an;
ești îngrijorat că starea copilului nu este una bună.

Cum tratezi toxiinfecția alimentară la copil?

Este bine să contactezi medicul pediatru în cazul în care copilul prezintă simptomele unei intoxicații alimentare, astfel încât să poți ști sigur la ce alimente să fii atent pe viitor.

În cazul în care copilul sau adolescentul nu poate să bea lichide fără să vomite sau dacă prezintă semne de deshidratare, va trebui să îl duci cât mai repede la spital, unde i se vor administra perfuzii. În acest fel, se înlocuiesc lichidele pe care organismul lui le pierde și se va restabili echilibru electrolitic. Electroliții sunt minerale precum sodiul și potasiul, care ajută la menținerea unor funcții normale în organism. De exemplu, electroliții controlează cât de multă apă există în corp.

În cazul în care toxiinfecția alimentară este severă ori este cauzată de o anumită bacterie, precum Listeria, este posibil că micuțului sau adolescentului să i se administreze antibiotice.

Ține cont de recomandările medicului pediatru și hidratează copilul, oferindu-i în cantități mici lapte matern sau lapte formulă, dacă este sugar ori apă sau sucuri naturale dacă vârsta copilului este suficient de mare.

Poți cumpăra de la farmacie soluții de rehidratare orală, pe care i le poți da copilului mai mare sau adolescentului, la recomandarea medicului. Este important să te asiguri că fiul sau fiica ta bea suficiente lichide. Cel mai bine, pentru a preveni deshidratarea, este să ii dai să bea, cu înghițituri mici, lichide de rehidratare orală, la intervale regulate.

Cum se previne toxiinfecția alimentară?

Spălarea mâinilor cu apă și săpun înainte de a manipula alimentele, după utilizarea toaletei, după contactul cu animalele sau cu alte surse de contaminare.
Păstrarea alimentelor la temperaturi sigure și adecvate, de preferat la rece (sub 5 grade Celsius) pentru a preveni multiplicarea bacteriilor.
Spălarea legumelor și fructelor înainte de a le consuma și gătirea corespunzătoare a cărnii.
Depozitarea alimentelor gătite separat de alimentele crude pentru a evita contaminarea încrucișată.
Evitarea consumului de alimente care prezintă un risc ridicat de contaminare, cum ar fi laptele nepasteurizat, ouăle crude sau insuficient gătite, carnea crudă sau insuficient gătită și peștele insuficient preparat termic.
Păstrarea igienei aliemntare în călătorii, cu evitarea consumului de alimente de la vânzătorii ambulanți sau din locuri în care nu ești sigur că alimentele sunt păstrate în condiții adecvate.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NHS Inform - Food poisoning
https://www.nhsinform.scot/illnesses-and-conditions/infections-and-poisoning/food-poisoning
Patient - Food Poisoning in Children
https://patient.info/childrens-health/acute-diarrhoea-in-children/food-poisoning-in-children

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...