Cum iti dai seama cand copilul are tendinte anxioase si ce faci in acest sens

Coplesiti de grijile cotidiene si vesnic limitati din punct de vedere al timpului, parintii trec adesea cu vederea tendintele anxioase ale copilului, fara sa sesizeze ca fricile celui mic s-au transformat in ceva mai mult de atat.

Anxietatea, de care auzim tot mai des in ultimii ani, este afectiunea caracterizata de grijile exagerate si nefondate cu privire la situatii normale. Aceasta cauzeaza o serie de manifestari fizice precum insomniile, senzatia de nod in gat, nelinistea, problemele gastrointestinale ori atacurile de panica. Cu toate ca adultii sunt cei care se plang, in general, de anxietate, psihologii ne sfatuiesc sa fim atenti si la cei mici, care pot dezvolta, la randul lor, anxietate, mai ales daca exista in familie un adult care sufera din cauza unei asemenea tulburari psihice.

Anxietatea in doze mici este normala la copii, asa cum este si la adulti. Lucrurile se complica, insa, atunci cand anxietatea ia amploare si iese din limitele normalitatii.

Cum detectezi anxietatea la copii

Este vorba despre anxietate atunci cand manifestarile fricii sunt mai dese si mai severe. De exemplu, e in regula ca celui mic sa ii fie teama de un caine ori sa il doara burtica de emotii in prima zi de scoala sau daca are un examen important. Insa daca cel mic dezvolta o teama fata de orice – incepand de la activitatile sociale pana la anumite spatii si activitati, copilul are de-a face cu tendinte anxioase.

Observa-i comportamentul celui mic si, daca observi urmatoarele simptome, poti lua in calcul diagnosticul de anxietate si in acest sens te vei consulta cu un psiholog:

  • Copilul a devenit temator, nu pare sa se bucure de unele activitati asa cum facea inainte.
  • Isi pierde usor concentrarea sau pare mereu ingandurat.
  • Refuza sa manance in unele locuri (mai ales daca sunt aglomerate).
  • Refuza sa foloseasca toaletele publice si isi face nevoile doar acasa.
  • Cand este temator cu privire la o situatie, devine palid si tremura, se deranjeaza la stomac.
  • Este mereu incordat.
  • Este foarte sensibil si plange din orice.
  • A dezvoltat tot felul de fobii.
  • Are temeri nefondate si isi construieste scenarii negative.
  • Are ganduri obsesive si comportamente compulsive.
  • Intreaba mereu “daca s-ar intampla” (un cutremur, un accident, sa se imbolnaveasca o persoana, etc.).
  • Refuza sa vorbeasca in public.
  • Nu este sigur pe el si cere intotdeauna aprobarea unui adult pentru a face ceva.

 

 

Ce e de facut atunci cand copilul este anxios

In primul rand, vei merge cu copilul la psiholog, pentru a te asigura ca banuielile tale sunt fondate. Apoi, vei tine cont de sfaturile oferite de specialist.

Iata ce strategii poti adopta pentru a-l ajuta pe cel mic in lupta cu anxietatea:

Nu incerca sa elimini/ ignori anxietatea, mai degraba incearca sa il inveti pe cel mic sa o tina sub control – inlaturand factorii declansatori ai anxietatii nu il ajuti pe cel mic sa scape de anxietate, intrucat mintea lui va gasi alte surse care sa ii declanseze gandurile si grijile. Indicat ar fi sa il inveti pe cel mic sa isi accepte problema si sa o controleze. Sfatuieste-l sa respire corect atunci cand il cuprinde panica, sa se linisteasca si sa isi aminteasca ca este in siguranta si ca nimic rau nu i se va intampla.

Nu aborda un comportament evitant pentru a-i reduce anxietatea – pe termen scurt, copilul sa va simti mai bine daca veti renunta sa mergeti la cumparaturi pentru ca asta il face sa se simta anxios. Insa pe termen lung, comportamentul evitant nu face altceva decat sa intareasca comportamentul anxios. Daca cel mic este anxios, incurajeaza-l, explica-i ca totul va fi bine si sa ii esti alaturi in situatia cu pricina. Ajutandu-l sa isi infrunte temerile, il vei face sa inteleaga ca frica sa este nefondata.

Explica-i ca il intelegi, dar fara sa il incurajezi – daca cel mic se teme sa mearga cu metroul si tu il obligi sa o faca, spunandu-i ca nu are motive sa se teama, frica nu dispare, ba apare pe langa aceasta si frustrarea, intrucat copilul se simte neinteles. Mai degraba, asigura-l pe cel mic ca ii intelegi grijile, insa totodata straduieste-te sa ii oferi garantii cu privire la calatoria cu metroul, asigura-l ca totul este sub control, ba prezinta-i chiar aspectele pozitive, incercand sa il faci sa priveasca partea plina a paharului.

 

 

Sursa foto: Shutterstock

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0