Burnout, Stres, Depresie, Anxietate - Care e diferenta?

Burnout-ul este o problema serioasa, care poate duce chiar la deces in cazurile extreme, daca semnele sunt ignorate. In general, burnout-ul este comparat cu oboseala si extenuarea, iar uneori este folosit ca sinonim pentru stres.

In diferite carti de specialitate in care sunt clasificate tulburarile psihiatrice, burnout-ul nu este tratat ca o afectiune in sine, ci este definit mai degraba intr-un mod asemanator depresiei. Majoritatea psihiatrilor considera, insa, ca aceasta boala este una de sine statatoare si o caracterizeaza ca pe o epuizare extrema, din cauza unui stil de viata nesanatos adoptat pe termen lung.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

De aceea, tratamentul se concentreaza pe schimbarea comportamentului, astfel incat persoana sa fie ajutata sa isi traiasca viata cum e mai bine pentru ea. Pacientii invata sa isi adapteze tratamentul la nevoile fundamentale si dorintele cele mai ascunse.

Burnout-ul devine astfel si un semnal de alarma pe care mintea si corpul ni-l transmit atunci cand e momentul sa ne oprim, ca sa ne schimbam viata inainte sa fie prea tarziu.

Privit din aceasta perspectiva, sindromul burnout este un fel de „prieten”, care ne previne cand a sosit timpul sa facem unele schimbari in viata noastra.

Iata etapele prin care trece corpul nostru:
 

1. Bucuria de a trai

Bucuria de a trai sau multumirea de sine ne protejeaza de stresul negativ, deoarece aceasta fericire creeaza un fel de zid care sa tina negativitatea la distanta.

O parte din creierul nostru este responsabila de gandurile si sentimentele pozitive. Pentru ca, uneori, aceasta poate fi antrenata exact ca alti muschi, cu cat ne bucuram mai mult, cu atat mai bine se dezvolta acea portiune a creierului care produce fericirea.

2. Stresul

Stresul este, la origini, un lucru pozitiv, pentru ca ne ajuta sa raspundem rapid si corespunzator la situatii care ne pun viata in pericol, astfel incat sa ne putem salva. Chiar si stresul mai intens, intr-un anumit moment al saptamanii sau lunii, e un lucru bun.

Dar, cand factorii care declanseaza stresul apar prea des, atunci sistemul nostru se epuizeaza si devine ineficient.

Efectele adrenalinei

Cortizolul ucide celule din hippocampus:

O supradoza pe termen lung de cortizol (un hormon produs in glandele adrenale) are un efect toxic asupra hippocampusului nostru. Aceasta regiune a creierului pierde pana la 9% din neuroni si celule din cauza stresului negativ pe termen lung.

Hippocampusul este responsabil cu memoria si capacitatea noastra de concentrare. Celulele creierului pe care le pierdem acolo duc la problemele de concentrare si de memorie care apar dupa o perioada de stres prelungit.

Tot aceasta portiune a creierului ne permite sa facem conexiuni intre informatii din trecut si informatii din prezent, astfel incat sa putem lua decizii in viitor.

Cortexul pre-frontal se stinge:

Cortexul pre-frontal este acea parte a creierului nostru care contribuie la luarea deciziilor si planificarea evenimentelor pentru viitor. Si aceste celule ale creierului vor disparea incetul cu incetul.

Partea cea mai rea este ca portiunea stanga, cea responsabila pentru gandurile si sentimentele pozitive, va muri prima. Acesta este unul dintre motivele pentru care depresia incepe cu sentimente de pesimism.

Partea dreapta a cortexului pre-frontal, care dispune de gandurile si sentimentele negative, ii va lua si ea urma, dupa ce depresia se adanceste. Asta explica sentimentele de apatie si goliciune sufleteasca simtite la o depresie profunda.

3. Depresie, anxietate si oboseala

Cand stresul devine cronic, ajungem intr-un cerc vicios al negativitatii si extenuarii, care la randul lor, duc la depresie, anxietate si oboseala. Acestea din urma, in mod individual, sunt functii folositoare pentru corpul uman.

Depresia ne ajuta sa nu ne suprasolicitam, sa luam o pauza. Anxietatea e un sentiment care ne ajuta sa ne distantam de lucrurile care ne inspaimanta. De asemenea, oboseala ne permite sa o luam mai usor, cel putin atunci cand ii dam ascultare corpului nostru si nu ne fortam sa trecem prin ea.

Din pacate, mediul actual de lucru, etica de lucru si alti factori care ne influenteaza viata de zi cu zi, ne fac sa ne fortam limitele si sa ignoram aceste semnale. Nicotina, cafeina si pastilele ne stau la dispozitie atunci cand ne impingem sa mergem mai departe, dar daca nu luam si pauze, etapa cu numarul 4 nu va ezita sa aduca probleme serioase.

4. Burnout

In aceasta etapa, plangerile si nemultumirile noastre devin cronice si sunt deja instalate de cateva luni. Prin ignorarea avertismentelor anterioare, ne vom prabusi. Memoria si concentrarea dispar, iar capacitatea de a ne planifica viitorul si a ne organiza viata sunt si ele afectate. Acest stadiu ar trebui sa fie avertismentul final, care sa ne faca sa ne trezim si sa ne gandim la cine suntem si cine am vrea sa fim de fapt.

5. Imbolnavirea

Din pacate, mecanismul care cauzeaza supraproductia de cortizol si adrenalina este responsabil si de sistemul nostru imunitar si de raspunsul la infectii. Dupa o perioada prea lunga de supraincarcare a sistemului, acesta se defecteaza si devenim mai vulnerabili la bacterii, virusi sau chiar celule canceroase.

Chiar mai rau, ajungem sa ne atacam singuri, din interior, si sa ne cauzam probleme serioase de sanatate.

6. Moartea

Ultima etapa in care puteam sa actionam a trecut. Sansele la supravietuire s-au diminuat, pentru ca nu i-am dat ascultare corpului nostru in niciunul dintre stadiile anterioare si pentru ca nu am trait asa cum ne doream in adancul sufletului.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Prevenirea acestei ultime etape se poate face printr-un stil de viata sanatos si fericit si prin eliminarea stresului negativ.

 

Sursa foto: Shutterstock

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0